802 matches
-
aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau : „Țiganul tot țigan rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480)"/>. De asemenea, zicala de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este foarte uzuală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
venetic” inasimilabil, care - prin simpla sa prezență - produce calamități naturale : „Veneticu-i rău văzut, că nu știe nime ce-i În el, ce sămânță are”, spunea o bătrână dintr-un sat din sudul Transilvaniei, doar cu patru decenii În urmă. „Omu strein tot strein rămâne, orice-ar face. Și de se-ntâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care - prin simpla sa prezență - produce calamități naturale : „Veneticu-i rău văzut, că nu știe nime ce-i În el, ce sămânță are”, spunea o bătrână dintr-un sat din sudul Transilvaniei, doar cu patru decenii În urmă. „Omu strein tot strein rămâne, orice-ar face. Și de se-ntâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sat din sudul Transilvaniei, doar cu patru decenii În urmă. „Omu strein tot strein rămâne, orice-ar face. Și de se-ntâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare („Poteca jidovului” etc.) atestate În Munții Carpați din această zonă. 319. Stephen Sharot, Messianism, Mysticism, and Magic. A Sociological Analysis of Jewish Religious Movements, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987. 320. B.P. Hasdeu, Industria națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bulgarii ce doreau să ajungă În patria lor aflată tot sub autoritate turcească. O altă adresă trimisă Poliției (nr.4347/2 iunie 1877) conținea prevederi În plus sosite telegrafic de la București. Iată de cine trebuia să aibă grijă Alexandrescu: În privința streinilor ce se poartă prin țară sub diferite pretecste, vă invit ca să dispozați și să aveți În videre cu cea mai mare strictețe, ca toți otelierii să aibă registre În care să se Înscrie toți pasajerii veniți În orașu Însemnânduse de unde
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noastră nu văz a se mai face,/Dar că vorbeau odată lemne și dobitoace / Nu ncape îndoială ; pentru că de n-ar fi,/ Nici nu s-ar povesti. Că în fiece țară / Cele mai multe rele / Nu vin de pe afară, nu le aduc streinii,/ ci ni le face toate, / Un pămintean de-ai noștri /, o rudă sau un frate.... » Aplauzele de data aceasta au fost însoțite de un râs sănătos, oamenii gândindu-se la familii, rude și la vecini, care se poartă precum eroii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a vieții și operei marelui om politic și luptător pentru o Basarabie românească. Ca principale opere rămase de la distinsul profesor și militant politic Anton Crihan se menționează: „Capitalul străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canadaă. A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866ă FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit În Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar Într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima Însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A. Ureche (1868), Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi Împrumutate de la popoarele statelor În care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Agenda activităților 1995 14 ianuarie - La muzeul “Mihai Eminescu” din parcul Copou s-au comemorat 145 de ani de la nașterea marelui poet. Au vorbit prof. I Chiriac și prof.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
caz primează atracția unui alt orizont În speranța să-și valorifice mai bine Însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat În noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat În mediul majoritar. Este un proces social natural pe care Îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți În Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub stăpâniri barbare Vă rog În așteptarea aceluiași destin, Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 03.I. Ședința de colegiu 14.I. Omagiu M. Eminescu (Prof. Căpreanu - program artistic susținut de Cercetașii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a fost coleg la universitatea ieșeană, aduce la cunoștință solicitările de acum a unor colegi de la Chișinău: 1. Presa română să ajungă În Basarabia. 2. Să se instaleze stații releu pentru T. V. În apropiere de Prut. 3. Dublarea filmelor streine În limba română pentru telespectatorii din Basarabia. Aprilie 8.IV. Ion Machedon director al publicației Amurg Sentimental o excelentă revistă de literatură, informare și divertisment de Înaltă ținută estetică și caldă pledoarie pentru valorile naționale. Editorialul exprimă această orientare cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri mai cioplite Se sili de-atunci să-nvețe tot românul iscusit. G. SĂULESCU, C. CARAGIALE, E. VINTERHALDER, D. GUSTI, N. ISTRATI, AL. PELIMON În afara oricărui interes literar sunt paharnicul Gheorghe Săulescu, poet și autor didactic (*1798), C. Caragiale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ci lunar, iar luna e la Eminescu edenul: Greieraș ce cânți în lună, Cum le vărs cu jele! Când pădurea sună, - Du-te, greier, du-te, greier, Cum nu știi ce am în mine, Pîn' la munte-n creier Greiere streine? Și privește-nduioșat Că te-ai duce, de-ai ajunge, Zarea depărtată, Noaptea de te-ai plânge Lumea-ntreagă o colindă, Ca o pasăre măiastră Mergi la noi în grindă, La noi în fereastră. Spune-i mamei ce-am făcut Vai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Brezianu barbizează, Jacques G. Costin combină maniera lui Jules Renard cu aceea a lui Urmuz. Ermetismul lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare parte înlăturată, problema socială se pune cu o putere covârșitoare. 1 Pentru Eminescu, Revoluția Franceză e datorită "instinctelor celtice", iar mișcările revoluționare din Rusia, "instinctelor tartare" (Culegere... p. 98, 99.) ăArt. Elementele streine, Timpul, 30 iulieî. Formele politice și sociale europene, introduse în țară, își dăduseră roadele. Înainte de a fi introduse acele forme, toate clasele sociale își puseseră mari speranțe în ele. Chiar boierimea mai inteligentă, nevăzând o mare primejdie în ele, le
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
am furat-o și am dat-o unor turiști din Franța. Când am fost învinuit, nici nu știam că icoana lipsește de la locul ei. Am jurat în biserică, în fața credincioșilor că n-am pus mâna pe icoană și că sunt strein de acuzația ce mi se aduce, dar am cerut să jure și câțiva dintre cei pe care-i bă nuiam că au ascuns-o. Au refuzat să jure, iar Ion Badale, (pălimarul pus de organizația de partidă, nervos, m-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mea cu alternativa soartei copiilor mei, sunt liberi și puși în demnități, chiar dacă au lucrat „oficial” plătiți pentru torturarea celor mai cinstiți români; sunt parlamentari sau mari demnitari în mascarada „tranziției”, în care se îmbogățesc și se distrează în țări streine, amenințând cu dosariada. Am scris toată această dramă, nu pentru a mă dezvinovăți, ci pentru a aduce în actualitate o crimă împotriva umanității, care se face uitată, care nu se judecă și nu se pedepsește. Cel ce, constrâns de foame
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore Petrescu Rotaru ș.a., cu proză sunt prezenți Ștefan Bucevschi, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
răsărit”. „Vieața și opera lui Tudor Flondor”, GBV, 1934, 4 230; Liviu Ruu, „Vieața și opera lui Tudor Flondor”, GBV, 1934, 4 411; Aurel Marin, „Viața și opera lui Ion Sbiera”, „Țara Bârsei”, 1937, 4-5; Costin, Viața, II, 114-116; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Matei Alexandrescu, „Poezii chinezești”, „Basarabia”, 1943, 644; Aurel Vasiliu, „Poezii chinezești”, „Revista Bucovinei”, 1943, 12; Lucian Costin, Din viața scriitorilor, București, 1944
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
cu versuri Ion Pillat (Epidaur), V. Voiculescu (Actorul), Adrian Maniu, Horia Furtună, Dimitrie Stelaru, Ben Corlaciu, D. Gherghinescu-Vania, Teodor Scarlat, Iulian Vesper, Traian Lalescu, Teodor Al. Munteanu, V. Copilu-Cheatră, Grigore Bugarin, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Victor Eftimiu, Al. Raicu, Mircea Streinul ș.a. Articole despre teatru semnează Eugen Lovinescu (Ce fel de școală este teatrul, Eternul și vremelnicul în teatru), Camil Petrescu (Teatrul substanțial), Tudor Arghezi (Note pentru discuții organizate, Avant-premiera piesei „Mioara” ș.a.), Constantin Noica, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu
TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri pentru apă vie, pref. Mircea Streinul, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1940; Hotar și inimă, București, 1941; Mătănii de zăpadă, Cernăuți, 1943; Carnetul soldatului Tilică, București, [1948]; Doi frați, doi eroi, București, 1949; În cadența anilor ce vin, București, [1949]; Și s-au întors pădurile
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]