802 matches
-
a da 2 sau 3 examene, posibilitate exclusă în cele alte universități, si care constitue pentru cei întârziați cu etatea, si pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor - de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta pare a'i surprinde pe cei informați rău
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000) ș.a. Prefațează volume din scrierile lui Ion Agârbiceanu, George Bacovia, I. Peltz, Liviu Rebreanu și îngrijește ediții din operele lui Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Streinul ș.a. De asemenea, coordonează colecția „Biografia unei capodopere” de la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Pe lângă mai multe premii ale unor reviste („Ateneu” în 1994, „UNU” în 1995, „Convorbiri literare” în 1998 ș.a.), i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Incursiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură. Valea Frumoasei. Poveștile de la Bradu-Strâmb, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Tudor Arghezi, Între două nopți, pref. edit., București, 1994; Mircea Streinul, Ion Aluion, pref. edit., Oradea, 1995; Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999; Dinu Nicodin, Revoluția, pref. edit., București, 2000; E. Lovinescu, Revizuiri, introd. edit., pref. Mircea Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
a evreilor, proclamații ale lui Hitler, discursuri ale lui Ion Antonescu. În același timp, se tipăresc Elogiul satului românesc, discurs de recepție la Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25/1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
sport și, sporadic, cronică plastică, dramatică, muzicală, cinematografică, științifică și judiciară, caricaturi. Alți colaboratori: Radu Gyr, Dumitru Stăniloae, Pan M. Vizirescu, Nicolae Roșu, Gabriel Bălănescu, Vasile Militaru, V. Oprescu-Spineni, Al. Cazaban, Mihu Dragomir, Ion Potopin, Grigore Popa, Horia Stanca, Mircea Streinul, Dinu Stegărescu. M. W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
, revistă apărută la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
Verva imprimă „caracterelor” mișcare, transformându-le în mici scenete (Defăimătorul). Obositoare lungimi, ca și discursivitatea nu au putut fi totuși evitate. Prefața volumului e o virulentă critică, în spirit iluminist, a societății timpului. Poema Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, apărută în 1825, la Buda, fără semnătură (ceea ce a dat naștere la controverse privind paternitatea ei), este o elegie exprimând durerea și mânia țării în haosul provocat de Eterie. Prin alegorie și prin tonul liric (de rugă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat de întreaga lirică românească în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rost de poezii adecă stihuri, București, 1820; ed. 2, București, 1822; Caracteruri, București, 1825; Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, Buda, 1825; Poezii, București, 1837; Scrieri, îngr. și pref. Rodica Rotaru, București, 1972. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 40-44, 80-86; G. Zagoriț, Poetul Barbu Paris Mumuleanu, bard al anului 1821, „Gazeta cărților”, 1921, 2; Densusianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie din țară, cum a fost de la început rînduială și obiceiul țării, și să nu se pună domn strein și dintr-un alt neam de oameni". Articolul IV prevedea: "Noi, împreună cu toți cîți locuiesc în acea țară, mai rugăm pe măria ta pentru cîteva cetăți care sînt la hotarul țării noastre și pe care le țin acum păgînii sub
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine-n sat. Nici În sat nici În vecini Numa-n pustiu de streini. ” -//,, Foaie verde flori de ghiață De-ar ști omul ce e viața Că-i subțirică ca ghiața. Ar petrece zi și noapte Să se sature de toate. Că viața-i trecătoare Ca și floarea cînd Înfloare. Dimineața că-n pupește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de întâmpinare la cărți ale lui Liviu Rebreanu, Ion Moldoveanu, Al. Popescu-Negură, G. Călinescu (Istoria literaturii de la origini până în prezent are parte de mai multe cronici defavorabile), Gh. Tulbure, Dem. Gh. Nolla, Victor Papilian, D. Gherghinescu-Vania, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Mircea Streinul, Ion Agârbiceanu, Radu Gyr, Panait Istrati, Dimitrie Stelaru, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu, E. Lovinescu ș.a. Eseuri și articole pe teme culturale semnează George Sbârcea, Ovidiu Drimba, Vasile Gionea, Al. Husar, Nichifor Crainic, Ovidiu Papadima, Al. Bărbat, Gheorghe Stoica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
, asociație constituită la Cernăuți la 12 noiembrie 1938, sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Președinte: Constantin Loghin, vicepreședinte: Mircea Streinul, membri: N. Tcaciuc-Albu, Leca Morariu, Traian Chelariu, Traian Cantemir, Dragoș Vitencu, E. Ar. Zaharia, Radu Bâcu, Emil Zegreanu, Augustin Z. N. Pop. Pe parcursul a cinci ani, până în 1944, cu excepția perioadei de ocupație sovietică din 1940-1941, S.S.B. a ținut ședințe aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289770_a_291099]
-
din Sinaia. Îndrumarea sa pentru tinerii intelectuali ar viza părăsirea cât mai grabnică a capitalei - căreia, oricum, îi neagă mult clamată atmosferă culturală - în aceasta constând, de fapt, maturitatea intelectuală 53. În aceeași tonalitate se exprimă și scriitorul bucovinean Mircea Streinul, un alt izolat am zice, care înainte de a oferi vreo soluție exodului, neagă pretențiile capitalei de centru cultural, considerând că Bucovina sau Ardealul sunt "mai culturale și mai civilizate decât Bucureștiul", iar orice incursiune în capitală s-ar face din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Scriitorilor Români: Alexandru Cazaban, Emanoil Ciomac, Ludovic Dauș, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Iosif și Sofia Nădejde, Gr. I. Periețeanu, Ion Pillat, Mihail Sorbul, I. Sân-Giorgiu, I. E. Torouțiu, George Voevidca. De asemenea, scriitorii provinciei se regăsesc între deținătorii premiilor SSR: Mircea Streinul, 1935, premiul I de poezie pentru volumul Itinerar cu anexe în vis; Iulian Vesper, 1938, premiul I pentru cea mai bună carte a anului, Poeme de nord; Teofil Lianu, Curcubee peste țară; în 1938, premiul Regele Carol se acordă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Lianu, Curcubee peste țară; în 1938, premiul Regele Carol se acordă pentru Ludovic Dauș - romanul Jumătate de om; premiul I. Al. Brătescu-Voinești se acordă lui Ion Missir pentru Fata moartă; în 1939, premiul I. Al. Brătescu-Voinești este primit de Mircea Streinul pentru Ion Aluion. Premii literare sunt acordate și de Academia Română: 1920, premiul Adamachi pentru Leca Morariu cu De la noi, Povești bucovinene; 1925, premiul Demostene Constantinide pentru Leca Morariu - Institutorul Creangă, Drumuri moldovene și Răsboiul Troadei; 1929, din nou premiul Adamachi
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț de țară. Semnatarii articolelor aparțineau pleiadei de scriitori din Bucovina: Virgil Tempeanu, Leca Morariu, George Voevidca, I. Nistor, C. Narly, Iulian Vesper, Traian Chelariu, Dragoș Vitencu, E. Pohonțu, Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Roșca, Ghedeon Coca ș.a., dar și personalităților de la centru, precum Iorga sau Brătescu-Voinești. În lista colaboratorilor se înscriu însă și autori din județele învecinate: Tiberiu Crudu, Constantin Iordăchescu, Artur Gorovei. Câteva prezențe feminine se întâlnesc uneori în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ci și al unor personalități din capitală: Radu Gyr, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Marin, Vasile Moța, Corneliu Zelea Codreanu 47. Odată cu instaurarea dictaturii regale, gruparea iconară dispare, dar poeți din vechea gardă se regrupează în jurul lui Mircea Streinul pentru a fonda o nouă mișcare literară sub titulatura Societatea Scriitorilor Bucovineni. Creată la 12 noiembrie 1938 ca secție a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina, gruparea avea ca membri pe Constantin Loghin, N. Tcaciuc-Albu, Leca Morariu, Claudiu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Chelariu. Totuși, numele recunoscute, deja deprovincializate, colaborau la alte reviste literare - paradoxal, bucureștene - astfel că solidaritatea inițială a scriitorilor regionali a lipsit de la început acestei noi mișcări 48. Alte două încercări de revitalizare a creației literare aparține tot lui Mircea Streinul, în 1939, prin colecția editorială Gruparea de Nord și gruparea din jurul ziarului Suceava. Inițiativa urmărea promovarea tinerelor talente de pretutindeni, mișcarea literară conținând un localism creator destul de diluat 49. Publicația ce își va lega numele de Societatea Scriitorilor Bucovineni apare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dintr-o zonă cufundată în inerție: Înmuguriri. Revistă literară, artistică- socială (1932-1940) apare la Fălticeni, fără a se situa pe linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999, p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]