1,022 matches
-
scală destinată fricii și experienței dureroase de la 1-6, majoritatea pacienților în stomatologie se încadrează între În orice condiții tratamentul stomatologic este o experiență neplăcută, anxietatea având o influență negativă asupra acelor pacienți care vor întâmpina probleme în față unor situații stresante . Un control corect al percepției dureroase la un pacient care se prezintă pentru îngrijiri stomatologice se obține prin folosirea judicioasă a premedicației în cadrul unei bune preanestezii și a utilizării competente a tehnicilor de anestezie loco-regională. Durerea este privită ca un
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
În diferite situații;schimbarea este considerată mai degrabă ca pe o provocare la competiție; - capacitatea de a-și asuma riscul; - implicarea profundă În viața profesioanlă și personală; - flexibilitatea În opinii și În acțiuni; - conștientizarea faptului că nu pot schimba situațiile stresante. Spre deosebire de alte profesii, În care experiența și complexitatea executării sarcinilor se dobândesc pe parcurs, profesorul debutant se confruntă din prima zi de muncă cu situații la care este supus și un dascăl cu experiență, și În egală măsură trebuie să
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
Între exigențe, resurse, deci al unui stres profesional prelungit (M. Zlate, 2007). Așadar, dacă stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizează prin permanență. Stresul este mai psihologizat, burnoutul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În stres nu atât stimulul stresant ca atare contează, ci și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. În burnout caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec În prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind „investițiile” lui relaționale inițiale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
Așadar, dacă stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizează prin permanență. Stresul este mai psihologizat, burnoutul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În stres nu atât stimulul stresant ca atare contează, ci și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. În burnout caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec În prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind „investițiile” lui relaționale inițiale. Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urmă este indispensabil legat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
gândire pozitivă, dezvoltarea unui stil de viață sănătos (menținerea unei greutăți normale, practicarea regulată a exercițiilor fizice, renunțarea la consumul de alcool și a tutunului), Învățarea unor strategii de adaptare la stres, de gestionare eficientă a acesteia prin: - reducerea condițiilor stresante din mediu; - informarea privind posibile surse de stres; - conștientizarea reacțiilor la stres; - tehnici de dezvoltare a toleranței la stres. De asemenea, dezvoltarea asertivitatii, comunicării pozitive cu ceilalți elimină semnificativ factorii de stres la locul de muncă și nu numai. Asertivitatea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul să se afle permanent Într-o stare de Încordare. Anxietatea situativă apare ca reacție emoțională la situații stresante și prezintă diferite grade și durate, caracterizându-se prin trăiri subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Anxietatea stabiă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca amenințătoare un larg diapazon de situații, reactionând la ele printr-o stare de alarmă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
inițiată de un individ sau grup și direcționată Împotriva unui individ care nu se poate apăra În contextul respectiv. După Tattum, bullying este “dorința intenționată, conștientă de a răni o altă persoană și de a o pune Într-o situație stresantă”(cf.Olweus,1993 cit in Neamțu, C.,2001) In definiția deja clasică data de Olweus,1991, bullying are sensul de expunere repetată și de lungă durată a unei persoane la acțiuni negative din partea uneia sau mai multor persoane. Acțiunea negativă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80% dintre victimele violențelor consideră agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80% dintre victimele violențelor consideră agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429) identifică patru criterii În funcție de care se
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Testul reprezintă o modalitate validă și informativă de studiere a anxietății. Pot fi delimitați unii parametri ai anxietății: anxietatea ca stare, denumită situativă sau reactivă, și anxietatea ca particularitate stabilă a personalității. Anxietatea situativă apare ca reacție emotională la situații stresante și prezintă diferite gradeșsi durate, caracterizându-se prin trăiri subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Variantele de răspuns sunt de la 1=nu este asa la 4=fara indoiala, asa este. Anxietatea stabilă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nervoasă a elevilor (exces de sarcini didactice), prin rigiditate intelectuală (pretenția impusă elevului de a nu se abate de la litera manualului sau de la explicațiile oferite la ore), prin subiectivitate sau rigiditate În evaluare. Toate aceste comportamende determină o ambianță apăsătoare, stresantă pentru elevi, astfel Încat aceștia nu-și doresc decăt să evadeza, să evite aceste ore. Pe lângă factorii școlari, familia sau grupul de prieteni mai pot sustrage elevul de la activitățile școlare, determinănd acumularea unui numar mare de absențe și implicit goluri
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de tentative suicidare, 59 au fost realizate pe fondul consumul de alcool (95,16%), iar dintre acestea doar 7 cazuri au avut ca unică motivație consumul lui prelungit și excesiv, 52 de cazuri au avut la bază evenimente de viață stresante. Toate cele 62 de cazuri de tentative sunt corelate cu tulburare depresivă și anxioasă, Înregistrând În mare parte scoruri mari la scalele de depresie și anxietate aplicate ( Inventarul pentru depresie Beck, Chestionarul de anxietate Hamilton și Chestionarul de anxietate Hamilton
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
acestea mai importante sunt: expunerea viziunilor, scopurilor ideologice în fața subordonaților, comunicarea expectațiilor/așteptărilor înalte, exprimarea încrederii în posibilitățile subordonaților de realizare a așteptărilor lor, activarea nevoilor de realizare ale subordonaților). Cu privire la momentul apariției leadership‑ului charismatic, House crede că situațiile stresante, de incertitudine și mai ales cele de criză cresc probabilitatea apariției sau atribuirii carismei. Printre efectele leadership‑ului charismatic, House include: creșterea încrederii angajaților în corectitudinea ideilor, credințelor conducătorului, uniformizarea, omogenizarea credințelor angajaților cu cele ale conducătorului; acceptarea necondiționată a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
împreună dezvoltă mai rar simptomele deciziilor defectuoase. Tot ei au concluzionat că eforturile membrilor grupurilor de a-și atinge obiectivele lor personale sunt mai probabil factori declanșatori ai fenomenului de groupthink, decât răspunsurile lor pasive și neadaptabile la condițiile antecedente stresante. O ipoteză interesantă lansează și Sofia Chirică. Ea consideră că nu numai grupurile mulțumite de ele însele dezvoltă groupthink, dar și, mai ales, grupurile care cultivă nesiguranța statutului și rolurilor membrilor săi (Chirică, 1996, p. 250). Oricum ar sta lucrurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau în grupuri mari; cei care lucreează în grupuri tensionate și dezbinate; cei care întrețin relații conflictuale cu șefii; cei aflați la baza piramidei organizaționale (executanții); cei cu salarii mici și fără posibilități de promovare; cei care desfășoară activități ambigui, stresante; cei care practică activități simple, repetitive, monotone; cei marginalizați în procesele decizionale; cei care se simt constrânși nejustificat la locul de muncă. În legătură cu fiecare dintre acești factori au fost făcute o serie de comentarii și s-au formulat diverse explicații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o serie de modificări ca urmare a modelarii socio-organizaționale? Oare nevrotismul, ca factor ereditar, rămâne același de-a lungul vieții unui individ sau se restructurează sau modifică în funcție de mediul de viață al acestuia? Nevrotismul cuiva care lucreează într-un mediu stresant va avea oare aceleași efecte cu nevrotismul altcuiva care lucreează într-un mediu calm, liniștit? Abordarea dispozițională trebuie folosită nu ca argument pentru a încadra sau nu o persoană în organizație, ci, ca strategie practică − pornind de la cunoașterea trăsăturilor angajaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un inventar al agenților stresori legați de muncă, subdivizați la rândul lor în două categorii: unii ce țin mai ales de organizație, alții referitori la o serie de aspecte ale vieții indivizilor. Aceștia sunt: solicitările ocupaționale (unele profesii sunt mai stresante, altele mai puțin); conflictul de rol (stresul provenit din solicitări conflictuale); ambiguitatea de rol (stresul provenit din incertitudine); suprasolicitarea și subsolicitarea (să faci prea mult sau prea puțin); responsabilitatea pentru alții; absența suportului social (costurile izolării); absența participării la decizii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul provenit din incertitudine); suprasolicitarea și subsolicitarea (să faci prea mult sau prea puțin); responsabilitatea pentru alții; absența suportului social (costurile izolării); absența participării la decizii; evaluările activității, condițiile de lucru, schimbările; cauze personale legate de viață; evenimente de viață stresante; problemele vieții cotidiene. Le Blanc, Jonge, Schaufeli (2000) propun următoarea tipologie a stresorilor organizaționali: conținutul muncii (substanțe toxice, condiții precare: zgomot, vibrații, iluminare, iradiații, temperatură; postura muncii; situații periculoase; igienă precară; lipsa mijloacelor de protecție); condiții de angajare (salariu mic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
postulează definirea riscului de stres în termenii gradului de expunere la un stimul nociv. De exemplu, cu cât ritmul muncii devine mai alert, cu atât nivelul de stres este mai ridicat. Se presupune deci existența unei relații liniare între stimulul stresant și efectele sale negative. Dacă ar fi așa n-am mai înțelege de ce doi indivizi supuși aceluiași agent stresor resimt niveluri de încordare diferite. Și totuși, paradigma stresului ca stimul (ca agent stresor) conține în ea, oarecum implicit, câteva sugestii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca o interiorizare și sedimentare a exteriorului. Așa încât mai nimerită ar fi desprinderea a două tipuri de reacții polare: fiziologice (obiective) și psihologice (subiective), acestea din urmă putând fi subdivizate în reacții de natură cognitiv-informațională, afectiv-motivațională, psihocomportamentală. Oricum, clasificarea reacțiilor stresante are nu doar o valoare în sine, ci și una de ordin metodologic, ea putând orienta cercetătorii pe direcția construirii unor instrumente de măsurare/diagnoză a stresului. Este evident că noua paradigmă asupra stresului surprinde mai bine specificul fenomenului respectiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
variabile. Esențială devine interacțiunea dintre stimul și reacție, stresul apărând de data aceasta ca variabilă moderatoare. Paradigma stresului ca relație/interacțiune între stimul și reacție este, cel puțin în intenție, extrem de generoasă. Ea ar urma să arate că stimulii potențiali stresanți pot conduce la tipuri diferite de reacții stresante la indivizi diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales de resursele disponibile în vederea adaptării la situația stresantă. După cum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul apărând de data aceasta ca variabilă moderatoare. Paradigma stresului ca relație/interacțiune între stimul și reacție este, cel puțin în intenție, extrem de generoasă. Ea ar urma să arate că stimulii potențiali stresanți pot conduce la tipuri diferite de reacții stresante la indivizi diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales de resursele disponibile în vederea adaptării la situația stresantă. După cum arată însă unii autori, marele dezavantaj al studiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în intenție, extrem de generoasă. Ea ar urma să arate că stimulii potențiali stresanți pot conduce la tipuri diferite de reacții stresante la indivizi diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales de resursele disponibile în vederea adaptării la situația stresantă. După cum arată însă unii autori, marele dezavantaj al studiilor care se subsumează unei asemenea paradigme sunt mai ales de ordin metodologic și se referă la faptul că sunt luate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
potențiali stresanți pot conduce la tipuri diferite de reacții stresante la indivizi diferiți și chiar la unul și același individ în momente diferite, în funcție de evaluările lor cognitive asupra situațiilor stresante și mai ales de resursele disponibile în vederea adaptării la situația stresantă. După cum arată însă unii autori, marele dezavantaj al studiilor care se subsumează unei asemenea paradigme sunt mai ales de ordin metodologic și se referă la faptul că sunt luate în considerare aproape exclusiv rapoartele personale în legătură atât cu stimulii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
După cum arată însă unii autori, marele dezavantaj al studiilor care se subsumează unei asemenea paradigme sunt mai ales de ordin metodologic și se referă la faptul că sunt luate în considerare aproape exclusiv rapoartele personale în legătură atât cu stimulii stresanți/penibili, cât și cu reacțiile la stres, fapt care face dificilă declararea acurateței unui eveniment, evaluarea lui cognitivă și a reacțiilor individuale față de acel eveniment (Le Blanc, Jonge, Schaufeli, 2000, p. 154). Alți autori reproșează noii paradigme faptul că propune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]