2,072 matches
-
apropierii calde pe care te poți bizui, în care te poți lăsa pe tine însuți așa cum zăbovești sub mantia ocrotitoare a unei zodii binecuvântate. Așadar, chipul-mască al individualității negative ascunde realul răsturnat al aparenței pe care o propune cu titlul strident de unica și veritabila prezență. Dincolo de acest fals ornamental pulsează fierberea întunecată a răutății ce așteaptă finalizarea înșelării pentru ca revărsarea negativității să poată surprinde cetatea celuilalt cu porțile larg deschise. Sunetul ascuțit al deschiderii acestora este rezonanța profetică care prevestește
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ne-reocupat și indisponibil unei alte noi prezențe, este tocmai conștientizarea perpetuă a faptului că cel drag cândva nouă continuă să trăiască chiar dacă atât de îndepărtat ființei noastre. Locul său nu poate fi negat și anulat, el rămâne ca tribut strident pentru clipa de fericire nerostită când alături de cel drag am trăit experiența unei iluzorii proiecții dincolo de timp ca zei ai propriei idile. Cazul dispariței totale, al morții celui drag implică survenirea unor alte aspecte și presupune o nouă experiență afectivă
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de reîntâlnirea cu sensul său primordial, cu vocația și destinul său teluric, cu albia spre care ar fi trebuit dintru început să-și reverse substanța solară a ființei sale așezată ca enigmă între adâncurile și înălțimile aceluiași infinit. Naivitatea, credulitatea stridentă cu care prezența umană își ancorează resursele ontice în oferirea de sine a vulgului profan, a simplității fără adâncimi și semnificații ce deschid spre profunzimi este, în contextul suferințelor adamice, estompată și, într-un final, anihilată. Locul ei este luat
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
perturbare insulară, ca pată metafizică de neconformitate în raport cu mundaneitatea aplatizantă. Suferindul apare drept o disfuncție ce atentează la normalitatea optimismului cotidian, drept irumpere și sincopă în fluxul banalității ce-și consumă agitația zi de zi. Ca problemă ce obstrucționează țipând strident în uniformitatea apatiei sociale, suferința individuală trebuie estompată și rezolvată în sensul normalizării, reintegrării în firescul mundan a permetrului ontic afectat de către ea. Acea regiune întunecată trebuie reluminată de focul pal ce exclude artificial prezența umbrelor existențiale din planul cotidianității
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
concret nu este anulată dispariția ei fiind un pisc al perspectivelor utopice dar sfera unei îndurerări individuale poate fi ușor restrânsă cât mai mult astfel încât efectele sale să fie ușor de prelucrat și diminuat tocmai prin această preluare. Impactul apariției stridente a suferinței particularizate este astfel gradual diminuat prin acceptarea undei de rezonanță și conversia sa fragmentară în clipe de criză ontică ce par a fi momente simple și efemere asemeni banalului cotidian. Este o încercare de a controla suferința individuală
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
perforare, drept o pată ontică decupată în sfera imanentului, un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu slujbe neîntrerupte de telefoane mobile și un „du-te vino” permanent, cu preoți preocupați nu de afaceri, ci de sporirea duhovnicească a credincioșilor, cu iconografie ortodoxă și muzică bizantină, cu un naos lipsit de culori, difuzoare, neoane și microfoane stridente, cu o arhitectură care nu violează flagrant principiile mistagogiei ortodoxe, cu predici fidele Duhului Părinților... În ritm cu aspirațiile sinodale ale Bisericii, ASCOR-ul n-a avut nici statura, nici îndrăzneala de a crede că ar putea deveni un for
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se pierd în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc” în lupta popoarelor riverane. Numai că, atunci când discursul e politizat în exces, în spiritul vremii comuniste - și asta se întâmplă nu rareori -, tendențiozitatea retoricii devine stridentă, iar încântarea în fața imaginației poetice dispare, lăsând cititorul pradă unui sentiment de lehamite. Concomitent cu reportajul, P. profesează eseul publicistic, prezent în paginile din Un elefant pentru doi oameni. Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei (1973), România - convergențe la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
ar fi să exprime numai laturi particulare ale absolutului: cu toate acestea, și atunci individualul nemijlocit reprezentat ca existență concretă adecvată a acestei generalități determinate este cu totul neadecvat acestui conținut al său și este în contradicție cu atît mai stridentă cu acesta, cu cît semnificația este aici concepută deja în generalitatea ei și, cu toată această generalitate, ea este afirmată explicit de imaginație ca nemijlocit identică cu aceea ce este de cea mai individuală și mai sensibilă natură. b) Arta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ai gîndirii și ai "spiritualității" indiene să recitească și să mediteze asupra reflecțiilor hegeliene despre condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
De ce? — Ca să pot să... îhm... îmi explorez întregul potențial, murmur, neîndrăznind să mă uit la mama. Și... să ajung să mă cunosc pe mine, cea adevărată. — Să te cunoști pe tine, cea adevărată? Vocea mamei a devenit de-a dreptul stridentă. Și de ce ai nevoie de zece ani pentru asta? Îți spun eu tot ce vrei să știi, în cinci minute! — Bine, Bex, dar câți ani o să ai peste zece ani? spune Suze, încruntată. — N-o să am nevoie chiar de zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tot gândesc la nunta asta și... De ce m-o fi apucat tremuriciul în halul ăsta? — A, da? Graham, dă te rog televizorul ăla mai încet. Mi-a trecut așa prin cap o idee... așa, ca o posibilitate... Emit un râset strident. Mă gândeam că am putea face nunta aici, în America! — În America? Se lasă o tăcere lungă. Cum adică în America? Era doar un gând! Din moment ce Luke și cu mine acum locuim aici... — Becky, locuiești acolo de un an! Mami
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ta, cred că e foarte încântată, nu? — Păi... îhm... Iau o gură de șampanie, în încercarea de a evita răspunsul. Înțeleg că nu e aici în seara asta. — Nu. Ei, nu stă chiar aici, peste drum! Râsul îmi iese ușor strident și mai iau o înghițitură de șampanie, golindu-mi paharul. — Să-ți aduc altul, spune Luke. Și să o găsesc și pe mama. Se întreba pe unde oi fi... Tocmai l-am întrebat pe Michael dacă vrea să ne fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fixez, și imaginația începe să-mi lucreze. De exemplu, roșie. Sau un costum cu pantaloni! sugerează Suze, arătându-mi o fotografie din revistă. Uite ce șic sunt pantalonii ăștia! Dar ți-ai găsit deja rochia! intervine Cynthia, cu glasul ușor strident. N-ai nevoie să mai cauți! Asta e Rochia! — Mmm... Am o vagă grimasă. Știți ceva... nu sunt chiar așa de sigură. Cynthia mă săgetează cu privirea și preț de o clipă cumplită am sentimentul că are de gând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dumneavoastră! — Ba da! Mă urăști de moarte, recunoaște! aud o voce de fată, sugrumată de nervi. O aud pe Robyn pe un ton foarte împăciuitor, dar nu aud exact ce spune. — Numai ghinioane, unul după altul! Glasul fetei e aproape strident - și, în clipa în care îl aud foarte clar, împietresc, cu paharul în aer. Nu-mi vine să cred. Nu se poate. — Blestemata asta de nuntă mi-a scos peri albi! exclamă ea. Din clipa în care am început pregătirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îngaim. Nimic deosebit! Mami mă privește ușor mirată. M-a întrebat în ce culoare mă îmbrac... și tot zicea nu știu ce despre niște violoniști. Doar nu vrei violoniști la nuntă, nu? — Bineînțeles că nu! Vocea mi-a devenit de-a dreptul stridentă. Ce să fac cu niște violoniști? — Becky, scumpa mea, ești bine? Mami mă scrutează atentă. Să-i spun c-o suni tu mai târziu? — Nu! Nu mai vorbi cu ea! Adică... nu-i nevoie. Vorbesc. Intru repede în casă, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bine să-l semneze Elinor - dar am căzut de acord cu ea că așa e mult mai bine... Își protejează și ea investiția! Robyn îmi aruncă o privire radioasă. E un aranjament foarte cinstit. — Și foarte inteligent! Scot un hohot strident și iau o gură de șampanie. Ce mă fac? Trebuie să existe o ieșire din situația asta. trebuie să existe. Nu se poate ca unii oameni să-i oblige pe alți oameni să se căsătorească. Nu e etic. Capul sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un pic cu grija. Încep să pliez atent cearceaful între arătător și degetul mare. O să-ți răspundă în maxim o săptămână. Garantat... — Sper din suflet! Pentru că timpul nu stă după noi! Nu mai sunt decât patru săptămâni! — Știu! zic cam strident și iau altă înghițitură de cafea, dorindu-mi cu disperare ca în ceașcă să fie vodcă. Patru săptămâni. O, Doamne. Îți mai pun niște cafea, scumpo? Robyn se ridică, apoi se apleacă scurt. Ce-i asta? spune cu interes, culegând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ce idioțenie! Mă uit la ea nedumerită. Știu că eu și Alicia nu ne prea omorâm una după alta - dar parcă asta e chiar prea de tot. — Alicia, zic. Ai vreo problemă? Dacă am vreo problemă? Vocea îi devine extrem de stridentă. Ce problemă pot să am? Poate faptul că persoana care îmi organizează nunta m-a lăsat baltă, fără măcar să mă anunțe. Poate că asta am! — Cum? — Și de ce mă rog m-a lăsat baltă? Ca să se concentreze asupra clientei ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și în franceză („Revista orientală”, „L’Indépendance roumaine”). Poliglot, traduce din germană, franceză, italiană piese ca Sappho de Franz Grillparzer (împreună cu Vasile Leonescu), Cinstea țărănească de Giovanni Verga, Alexandra de Richard Voss, Greva de Ludwig Fulda ș.a. Minate de un strident convenționalism, cu o compoziție dezlânată, piesele sale, în care se practică o conversație așa-numită de salon, sunt produse livrești (nu tocmai străine de repertoriul franțuzesc), cu un limbaj prețios și afectat, vădind o mare slăbiciune pentru paradoxuri și butade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
abandoneze blazării absolute. Stilistic, principalul caracter particularizant al structurărilor de tip modern rămâne violența. Știind să vehiculeze și suavități (câteva dintre sonetele de dragoste au o fluiditate aproape simbolistă), predicatorul „iubirii pe tunuri” preferă discursul impetuos, formularea brutală, caustică, cuvântul strident, expresia flagelantă, imaginea scandaloasă. Nici un poet român, de la Aron Cotruș încoace, nu îl întrece, și nici măcar nu îl egalează în obținerea de efecte literare prin manipularea doar vag prelucrată a vorbirii cotidiene aspre, a injuriei plastice la modul elementar, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Domnule căpitan, pedeapsa... crima..., legea, bolborosi Apostol Bologa, speriat de întrebarea căpitanului". În fapt, semnele artificialității de comportament și, implicit, de gîndire le avem încă din replicile care inaugurează, în roman, vorbirea lui Bologa, și care lasă să se audă, strident, neverosimil, o "voce a datoriei", placată și inumană. Surprinde maniera în care Apostol Bologa se lasă "vorbit" de un discurs care nu este al lui și în care se absoarbe orice responsabilitate individuală. Tot o formă de apărare, de propria
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
face mai densă, mai subtilă, mai misterioasă, mai ambiguă, dîndu-i o proiecție multiplă, poliedrică, dar o pot și sufoca sau dezintegra, dacă în loc să-i potențeze trăirile iluzia vieții demonstrațiile acestea tehnice, devenite simple tehnicisme în cazul ăsta, duc la nepotriviri stridente sau la complicații și confuzii gratuite, artificiale, care îi distrug credibilitatea și dezvăluie în ochii cititorului natura-i de pur artificiu." (5) Detaliile de construcție pot fi discrete sau, dimpotrivă, subliniate, în funcție de voința romancierului. Cînd schimbările punctului de vedere "spațial
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mult mai extinsă: pianul de la 27 Hz la 4 150 Hz, în timp ce orga acoperă toată gama perceptibilă de ființa umană, de la 16 Hz pentru sunetele cele mai grave (tuburile cele mai groase) până la 16 700 Hz, adică notele cele mai stridente pentru majoritatea oamenilor. Căci, într-adevăr, senzația de strident apare foarte repede, din moment ce o cântăreață de operă poate ajunge până la 1 150 Hz, iar un fluier foarte ascuțit urcă până la 4 550 Hz. De fapt, sunetele cele mai înalte fac
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
150 Hz, în timp ce orga acoperă toată gama perceptibilă de ființa umană, de la 16 Hz pentru sunetele cele mai grave (tuburile cele mai groase) până la 16 700 Hz, adică notele cele mai stridente pentru majoritatea oamenilor. Căci, într-adevăr, senzația de strident apare foarte repede, din moment ce o cântăreață de operă poate ajunge până la 1 150 Hz, iar un fluier foarte ascuțit urcă până la 4 550 Hz. De fapt, sunetele cele mai înalte fac deseori parte din armonice. Concluzie Față de prietenii noștri, animalele
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]