1,490 matches
-
personaje și li se atribuie trăsături fabuloase ori chiar aparținând demonologiei populare, astfel încât devin plăsmuiri între realitate și legendă. Tehnica misterului, pe care o stăpânește precum puțini alții, e dedusă numai din eresul folcloric, reprezentative fiind, sub acest raport, romanele Strigoiul și Faraonii. Scriitorul construiește un personaj, de preferință, prin gesturi, analiza psihologică mărginindu-se la sugestii, cu detalii puține, dar esențializate. Caracterul tulbure al personajelor este strâns legat de peisajul aspru, neprietenos, accidentat. De altfel, cele mai izbutite metafore și
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
În 1915 scrie Legea minții (Povestea altei vieți), pe care îl tipărește abia în 1927. Urmează Biruința, Răbojul lui Sf. Petre, Sectarii, Pustnicul și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele povestiri ample (Popa Man, Păscălierul, Dolor, Stana, Prăpastia) pot fi considerate romane de dimensiuni reduse. De povestiri, romanele se deosebesc în principal prin caracterul
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile Grecu (Biruința), Ana (Domnișoara Ana), Vasile Murășanu (Arhanghelii), Andrei Pascu (Legea minții), Gheorghe Mărginean (Strigoiul) dezvoltă pe larg o antiteză predilectă, aceea dintre „legea minții” și „legea trupului”, antiteză nu neapărat de aspect erotic, deși acesta precumpănește. Amplificând o preferință a povestirilor, romancierul are ambiția de a construi destine, vizibilă încă din Legea trupului și
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Opere, I-XVIII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-2002; Povestiri, îngr. și pref. Ion Brad, București, 1962; Ciocârlia, București, 1967; Două iubiri, îngr. G. Pienescu, pref. Cornel Regman, București, 1968; Nepoata lui Moș Mitruț, București, 1968; Strigoiul, București, 1969; ed. îngr. G. Pienescu și Mihai Dascal, București, 1985; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1997; Meditație în septembrie, îngr. Aurel Sasu, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1971; Fefeleaga, îngr. și postfață Mircea Vaida, București, 1972; Schițe și nuvele, îngr
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
În zbor direct În rai. Preferă să mai poposească pe pământ și să-i inoportuneze pe cei rămași În viață. În cele patruzeci de zile care urmară, de câte ori bunica mea Își rătăcea cartea de vise sau mătăniile, dădea vina pe strigoiul lui Zizmo. Acesta bântuia casa, făcând laptele proaspăt să se prindă și furând săpunurile din baie. Când perioada de doliu se apropie de final, Desdemona și Sourmelina pregătiră kolyvo. Era ca un tort de nuntă compus din trei straturi albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
albastră și niște mocasini și - presto - e cât se poate de adecvat! ― Dă-te la o parte, că Îmi iei soarele! ― E o metaforă despre Întrega experiență a școlilor pregătitoare, spuse Jerome. Fiecare generație mușcă din următoarea, transformându-i În strigoi. ― Jerome a fost dat afară din nouă școli particulare. ― Și o să mă răzbun pe ei! proclamă Jerome cu o voce dogită, amenințând În aer cu pumnul. Apoi, fără alte cuvinte, alergă până la bazin și sări Înăuntru. Din săritură, se răsuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
medalionul rotund de aur. I l aranjează grijulie la gât. — Ți-am zis să nu-l mai ascunzi! îl mustră. Aurul este un remediu medicinal. Nu mai sunt copil! bombăne nemulțumit băiatul. — Porți bula de la naștere ca să te apere de strigoi și o vei purta până când îmbraci toga virilă! îi răspunde pe un ton care nu admite replică. Îl ia apoi de braț. — Unde e fratele tău? întreabă. A spus că are lecții de făcut, mârâie morocănos Herius. Vipsania suspină. Cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
viorică i-aștepta-ndărătul ușii. Și pe masa-mpărătească sare-un greer, crainic sprinten, Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinten; El tușește, își încheie haina plină de șireturi: Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături". {EminescuOpI 88} STRIGOII I ... că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au tăiat, cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vechiu străbate Ca murmur de izvoare prin frunzele uscate, Acuș o armonie de-amor și voluptate Ca molcoma cadență a undelor pe lac. III "... cum de multe ori când mor oamenii, mulți deîntr-acei morți zic se scoală de se fac Strigoi... " Indereptarea legii, 1652. În salele pustie lumine roși de torții Rănesc întunecimea ca pete de jeratic; Arald se primblă singur, râzând, vorbind sălbatic - Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic - Palatu-i parc-așteaptă în veci să-i vie morții. Pe-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
într-o altă ambianță, dar asta nu va curma cauza și nici nu va rezolva esența nemulțumirii. Vei tânji după viață, vei încerca să te întorci, să dregi ceea ce numai aici se poate drege... Cum să mă întorc? Poate ca strigoi! Văd că imaginația ta de fost îngrijitor de morminte îți joacă feste. N-ai grijă, nu voi veni să te chinuiesc pe tine. Dacă ți-e frică, pot să-mi fac chiar acum testamentul, în care să cer să mi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
e față de ziua în care l-am cunoscut! Mai vrea oare să-și pună capăt vieții sau doar să câștige acest absurd război cu mine, al cărui sfârșit nu se întrezărește?" -... Oricum, cu permisiunea ta, aș prefera să fiu un strigoi care tânjește după viață, decât un om viu tânjind după moarte, își încheie Carol monologul. Moartea nu e un sfârșit, ci un început, își continuă Filip ideea lăsată neterminată, aprinzându-și una din țigările lui tăiate cu briciul în jumătate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de douăzeci și trei de ani privește în gol și care, pentru câteva parale în plus, descrie strigoii pe care-i vede și-i aude! Femeia rezistență, forță și cadență, are nasul pe ghivent și se tunde c-un patent, ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mușcă de bot, atunci când vrea să bea apă. Oglinda nu reflectă doar imagini și detalii formale. Forțe și energii malefice se ciocnesc de luciul ei, omorând pe loc Basiliscul cu privirea-i ucigătoare, deochind pe cel ce deoache, transformând în strigoi mortul întorcându-i sufletul în trup, răspunzând cu dragoste malefică îndrăgostitului de propria sa imagine. Oglinda îl fascina pe Bătrân. Copil fiind, stătea ore în șir nemișcat în fața oglinzii, după care făcea brusc și pe neașteptate un gest, cu gândul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
oricât de greu s-ar fi făcut împăcarea, nici nu i-a trecut prin minte să mai facă o rugăciune. - Într-o zi, vorbind despre ce se va întîmpla cu noi după moarte,a spus de tine: "Sandu va deveni strigoi!" Cu toate că până în clipa aceea fusesem liniștită, am început să țip! Așa lovise de exact - din greșeală sau înadins - în imaginea ta din subconștientul meu. Au venit cu toții, m-au calmat, m-au întrebat ce am și le-am dat o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în imaginea ta din subconștientul meu. Au venit cu toții, m-au calmat, m-au întrebat ce am și le-am dat o explicație oarecare. Apoi s-au dus, mai înainte de a avea curiozitatea să priceapă ceva. Iubitul meu era un strigoi! - Să-l fi văzut cum mînca! Se obișnuise să rămână totdeauna lamine la masă, neinvitat. Dacă ne găseam în stradă, mă grăbea să nu pierdem mâncarea și atunci nu mai băga de seamă de ceilalți, lua bucata cea mai bună
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Va fi găsit la dispoziție o teorie bine făcătoare. Și la dânsul e mai grav, căci știe precis că a fost părăsit cu scârbă, deci amorul lui propriu e rănit. Probabil că acum spune cu aceeași inepuizare, altcuiva, istorii cu strigoi, evenimente amuzante din cine știe care secol sau cu jovialitate reface isprăvile lui de copil inventiv în obrăznicii. Să mă chinui atât pentru un motiv la care celălalt ar fi putut renunța cu atâta ușurință! Ca să-mi bat joc de Ahmed, l-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îi luminează întreaga față, mereu în tovărășia băieților, glumind cu toții, dar știind cum să păstreze distanțele, așa am știut-o pe Viky! și acum, deodată, s-o imaginez țeapănă, galbenă, plecând în călătoria fără capăt, singură, descifrând taine sau strecurîndu-se, strigoi, printre umbrele nopții. Acum, altă Viky, și la fiecare moment iarăși o schimbare, aceeași ființă multiplicîndu-se la infinit și noi încercînd inutil să explicăm toate aceste aspecte. Ce ciudate sunt capriciile soartei sau ale lui Dumnezeu! De ce a ales-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în mare fără de nici o ezitare. Starea care o cuprinde în întregime (o simt în toate fibrele vibrînd) este extazul. Ce magnifică noapte! Ce parfumat e aerul, stelele ce sclipitoare și luna halucinantă, pe razele căreia coboară și urcă fără oprire strigoii și toate arătările. Ursitoarele torc firul vieții noastre din raze de lună! Iar marea! Tot mai aproape se simte mirosul, i se aude neîncetata ei legănare, neobosita ei încercare de a construi miracole și apoi destrămarea înainte de a porni din
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
într-o altă ambianță, dar asta nu va curma cauza și nici nu va rezolva esența nemulțumirii. Vei tânji după viață, vei încerca să te întorci, să dregi ceea ce numai aici se poate drege... Cum să mă întorc? Poate ca strigoi! Văd că imaginația ta de fost îngrijitor de morminte îți joacă feste. N-ai grijă, nu voi veni să te chinuiesc pe tine. Dacă ți-e frică, pot să-mi fac chiar acum testamentul, în care să cer să mi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
e față de ziua în care l-am cunoscut! Mai vrea oare să-și pună capăt vieții sau doar să câștige acest absurd război cu mine, al cărui sfârșit nu se întrezărește?" -... Oricum, cu permisiunea ta, aș prefera să fiu un strigoi care tânjește după viață, decât un om viu tânjind după moarte, își încheie Carol monologul. Moartea nu e un sfârșit, ci un început, își continuă Filip ideea lăsată neterminată, aprinzându-și una din țigările lui tăiate cu briciul în jumătate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de douăzeci și trei de ani privește în gol și care, pentru câteva parale în plus, descrie strigoii pe care-i vede și-i aude! Femeia rezistență, forță și cadență, are nasul pe ghivent și se tunde c-un patent, ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mușcă de bot, atunci când vrea să bea apă. Oglinda nu reflectă doar imagini și detalii formale. Forțe și energii malefice se ciocnesc de luciul ei, omorând pe loc Basiliscul cu privirea-i ucigătoare, deochind pe cel ce deoache, transformând în strigoi mortul întorcându-i sufletul în trup, răspunzând cu dragoste malefică îndrăgostitului de propria sa imagine. Oglinda îl fascina pe Bătrân. Copil fiind, stătea ore în șir nemișcat în fața oglinzii, după care făcea brusc și pe neașteptate un gest, cu gândul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
În mijlocul unei Încăperi, fără a fi acoperit cu capacul sicriului iar rudele Îl păzesc și-l bocesc două-trei zile și nopți având mare grijă să prigoneasă „Pisica”, nu care cumva să treacă pe sub cosciugul mortului: acesta se transformă imediat În...strigoi! După această priveghe, răposatul este așezat Într-un vehicul mobil - după posibilități financiare și, este plimbat În jurul străzilor din cartier cu bani aruncați la fiecare răspântie de drumuri În timp ce rudele mortului se agită zgomotos făcând paradă de isterie și leșinuri
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cine e femeia aceasta? Am privit-o în ochi și am crezut că descopăr alte lumi. Are brațe, are picioare și o sută de ochi deschiși ca niște uși. Cine e femeia aceasta oare? De ea se tem până și strigoii, căci tot ce atinge se destramă. Cine e femeia aceasta care îmbrățișează focul fără să se ardă? Pasărea ce aduce laude lumii În timp ce ea se uita spre cer într-o transă de clopote auzeam pasărea ce aduce laude lumii cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și-ar da iar viața. Iar: „We pray Jesus” și tot așa. Oastea Domnului 24 cu 24 însoțită de Cântarea Americii, ca feliile în sandvici. 31 octombrie (Halloween) Ce zi!! Am scris cam degeaba Halloween ca titlu, pentru că nu ziua strigoilor e subiectul de povestire. Ca să nu îl neglijez însă complet, am să povestesc că oamenii cam de la începutul lui octombrie au purces să marcheze Halloween. Căsuțele pe lângă care treceam zilnic aveau câteva ingrediente inevitabile în curte și pridvor: dovlecii galbeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]