4,310 matches
-
de mult timp și sub multiple forme, de mulți economiști sau alți teoreticieni ai managementului, dar și de practicieni. Cu decenii înainte de celebra carte, au existat în economia industrială abordări de interes privind costurile și comportamentul concurențial sau modul de structurare a firmei (vezi, în limba română, Stegăroiu, 2004). De exemplu, în jurul conceptului de cost de tranzacție s-a edificat o Școală de gândire economică reprezentată de Coase (1937) sau de Williamson (1975), ce explică modul în care o firmă alege
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de substanță, care marchează o discontinuitate majoră în comparație cu trendul ultimului secol. În locul strategiilor de mărire a dimensiunilor organizațiilor se preferă acum cele contrare concretizate într-o micșorare a numărului membrilor lor, în locul celor de integrare se preferă externalizarea, iar în locul structurării se preferă forme de destructurare. Reducerea dimensiunii umane a organizațiilor, în sensul diminuării numărului de membri, este asociată nu numai cu îmbunătățirea productivității, ci și a relațiilor intraorganizaționale. Eticheta originară în literatura de limbă engleză a acestui tip de transformare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de ani de la înregistrarea firmei în SUA și 15 ani de la începerea activității în România. Modelul de studiu de caz pentru care s-a optat este cel obișnuit în școlile de tip MBA, apropiindu-se mai mult de schema de structurare americană decât de cea franceză, prin dimensiune, mod de structurare și utilizare a instrumentarului strategic de tipul celui discutat în prima parte a cărții. Din punct de vedere structural, cercetarea reprezentată de studiul de caz este axată pe elementele funcționale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de la începerea activității în România. Modelul de studiu de caz pentru care s-a optat este cel obișnuit în școlile de tip MBA, apropiindu-se mai mult de schema de structurare americană decât de cea franceză, prin dimensiune, mod de structurare și utilizare a instrumentarului strategic de tipul celui discutat în prima parte a cărții. Din punct de vedere structural, cercetarea reprezentată de studiul de caz este axată pe elementele funcționale ale organizației. Studiul începe într-o manieră clasică, cu un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se va menține. III.8. Structura organizațională și managementultc "III.8. Structura organizațională și managementul" Discutarea structurii organizaționale în cazul ICCO începe, ca și în cazul altor grupuri, cu observația că legislația românească în domeniul holdingului, ca formă modernă de structurare a unei afaceri, este deficitară. Consecința este că în practică se inovează și se găsesc soluții structurale, chiar dacă reglementările naționale ignoră aceste posibilități. Sursă: ICCO Figura III.5 Făcând abstracție de aceste probleme ale legislației, structura grupului ICCO este ceea ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva bun și drept” (p. 115). Însă o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unicitate, care reclamă o tratare individualizată, cu diferențieri până la nivel de nuanță. Se cere deci o pregătire avizată, capabilă să discearnă și să opteze. Am avut în vedere principalele teme tratate de obicei în lucrările similare din diferite țări europene. Structurarea acestora s-a făcut în trei mari secțiuni corespunzând domeniilor clasice de exercitare și validare a competenței psihologice a profesorului: cunoașterea obiectului muncii sale Ă elevul (partea I), a principalelor aspecte implicate în procesualitatea complexă a cunoașterii și învățării de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
occidental se diversifică (creșă, grădiniță, mass-media etc.), cea tradițională vine cu o ofertă mai săracă și mult mai aspră, introducând munca de timpuriu (3 ani) ca formă de activitate. Este de subliniat impactul reprezentărilor sociale despre copil și copilărie în structurarea conținuturilor nișei de dezvoltare. Acestea se prezintă ca un mixaj între ceea ce este în realitate copilul la o vârstă dată și ce se crede că este. Faptul poate explica, alături de alți factori, de ce o aceeași realitate infantilă (exemplu: copilul între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de etapă care vă permite reveniri ulterioare comparative. 3.3. Etapa de vârstă 16-18 anitc "3.3. Etapa de vârst\ 16‑18 ani" 3.3.1. Încadrare generaltc "3.3.1. Încadrare general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al persoanei, în procesul de structurare a situației în care se găsește și în alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale. Expectanțele sunt rezultatul unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane. În secolele XVIII și XIX filosofii empiriști (David Hume, J. Stuart Mill, H. Spencer, H. Taine ș.a.) au acordat o mare însemnătate fenomenului asociației, considerându-l la fel de important ca legea gravitației în lumea fenomenelor fizice, explicând, după ei, întreaga structurare a vieții psihice. Completări în teoria asociației a adus W. Hamilton (1788-1856). El a susținut că imaginile nu se succed, datorită asociațiilor, ca inelele dintr-un lanț, asociația explicându-se prin „legea redintegrării”: amintirea unei părți, a unui element atrage
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
toate eventualele surse de profit, pictorul își reamintește toate peisagiile care l-au impresionat, medicul Ă cazurile dificile, greu de rezolvat ș.a.m.d. Toate aceste „sisteme” sunt în relație reciprocă și e greu să ne imaginăm modul lor de structurare. Din punct de vedere didactic, cel mai important este acel semantic. De fapt, învățământul trebuie să contribuie la constituirea lui, el fiind esențial atunci când se pune chestiunea rezolvării de probleme. 5. Având la bază o serie de structuri, memoria nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând tema evoluției memorării ne vom folosi de cazul formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de observat, decât în cazul cunoștințelor abstracte. Vom alege exemplul învățării scrisului. Învățarea scrisului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dovadă că studenții la filosofie au a se lupta ani de zile cu textele marilor gânditori. Cu totul alta este situația în cazul când materialul este citit doar cu preocuparea de a-l memora, fără să existe străduința aprofundării înțelesurilor. Structurarea rămâne vagă, superficială, corelațiile sunt reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și emoțiilor, dar și învățate, inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea corpului, poziția și distanța dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul structurării interacțiunii, ca și al influențării conținutului acesteia. Se adaugă, la funcțiile de mai sus, și cele de cunoaștere a partenerului, de stabilire a mutualității și de facilitare cognitivă. Exprimarea verbală este înlesnită, facilitată de prezența gestualității și mișcării. Interzicerea acestora
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
marcă” a comunicării în clasă (este valabil și pentru cartea școlară, de altfel) pusă permanent sub semnul lui „deci, ați înțeles!” și axată pe „deblocarea” și antrenarea potențialității cognitive a elevului; b. Ca o consecință directă și imediată apare caracteristica structurării comunicării didactice conform logicii pedagogice. Aceasta, fără a face rabat criteriului adevărului științific, are ca primă cerință facilitarea înțelegerii unui adevăr, și nu simpla lui enunțare. Profesorul care doar propune/impune adevărurile domeniului specialității sale, dar nu face efortul special
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Profesorul care doar propune/impune adevărurile domeniului specialității sale, dar nu face efortul special pentru ca ele să fie înțelese și acceptate de copii ca „bunuri simbolice personale” se oprește, ca profesionist, la jumătatea drumului. Este de înțeles, astfel, de ce în structurarea conținuturilor programelor școlare, dar și în prezentarea informațiilor în actul comunicativ didactic, se acordă ascendență logicii pedagogice (vizează înțelegerea), față de cea științifică (vizează adevărul) sau cea istorică (vizează cronologia descoperirii adevărurilor științifice); c. Legat de particularitatea anterioară, este evident rolul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
statusuri și roluri, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcții sociale, organizațiile sunt definite ca sisteme de coordonare a activităților indivizilor pentru realizarea unor obiective comune. Ele îndeplinesc aceleași funcții de structurare și abordare, dar pun accentul pe atingerea țintei colective. Organizațiile se caracterizează prin următoarele trăsături: diviziunea sarcinilor, distribuirea rolurilor, un sistem de autoritate și un sistem de comunicare între membri, norme care reglează contribuția acestora și recompense pentru activități (Bernoux
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
maniere, fiecare din acestea prezentând atât avantaje, cât și dezavantaje cu privire la performanțele obținute de elevi. Un tip de organizare pe care-l vom discuta mai puțin în cele ce urmează, dar care se întâlnește relativ frecvent în școlile noastre este structurarea individualistă a scopurilor membrilor grupului-clasă. Aceasta presupune un nivel relativ redus de interacțiune între elevi și o independență a scopurilor fiecăruia dintre aceștia. Structura individualistă echivalează cu o foarte slabă exploatare de către învățător sau profesor a resurselor grupului, căci succesul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de afirmare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității” (Ausubel și Robinson, 1981, p. 491). O astfel de definiție pune accentul pe aspectele pozitive ale structurării competive a clasei, aspecte ce nu pot fi contestate, mai ales pentru situațiile de competiție moderată. „Competiția, continuă aceiași autori, stimulează efortul și productivitatea individului, promovează norme și aspirații mai înalte, micșorează distanța dintre capacitate și realizări” (p. 492). Cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
indicații cu privire la diviziunea muncii, la utilizarearea resurselor, la sprijinirea celor lenți etc. În ciuda acestor „inerții de rol”, în ciuda faptului că în unele cazuri cooperarea poate duce la pierderea motivației, multe cercetări efectuate de psihologii sociali din sfera educației atestă avantajele structurării cooperative a claselor. Cooperarea înseamnă înainte de toate un câștig în planul interacțiunii între elevi, generând sentimente de acceptare și simpatie. Departe de a declanșa conflicte, ea instaurează buna înțelegere, armonia și stimulează comportamentele de facilitatre a succesului celorlalți. Ea determină
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sânul grupului, ei se străduiesc să-i învețe pe ceilalți, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte sub-teme. În final, fiecăruia i se pun întrebări din întregul material. Esențială pentru acestă modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependența dintre membrii grupurilor, care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev își aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării și dezvoltarea capacității de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elementele fundamentale în aceste dinamici, reprezintă „probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită sau explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al subiectului, în procesul de structurare a situației în care se găsește și în alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale” (Dafinoiu, 1996, p. 59). Credințele și expectanțele pot crea realitatea socială, pot influența cursul evenimentelor în așa fel încât, chiar neadevărate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să acționeze conform acestora. Țelul unei astfel de strategii este acela ca individul „să își trăiască viața într-un mod satisfăcător și plin de sens”. Primul pas fusese făcut. Articularea, în timp, cu celelalte paliere ale acțiunii pedagogice a permis structurarea unui demers conștient de sine stătător. Denumirea acestuia surprinde chiar esența: modelul incitativ-personal. 5. Modelul incitativ-personal. Semnificația unei schimbăritc "5. Modelul incitativ‑personal. Semnificația unei schimb\ri" Ceea ce aduce ca schimbare majoră această perspectivă este faptul că face din persoana
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]