3,542 matches
-
stil de interpretare, iar interpretarea muzicii poate fi considerată o activitate creativă. Și activitatea sportivă la cel mai înalt nivel poate avea componente creative. În sporturi ca tenisul, baschetul și hocheiul ca să menționăm doar câteva, activitatea de bază nu este structurată și, prin urmare, necesită permanent improvizații. Un sportiv care se remarcă în aceste domenii a învățat deci mai mult decât cum să repete identic o serie de mișcări. Astfel, rezultatele studiilor despre interpreți și despre sportivi sunt relevante pentru înțelegerea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un anumit stat și Într-o anumită societate. Consecvent cu această idee, Banu se implica mai mult În definierea principiilor care să conducă la elaborarea unor politici publice viabile decât În formularea unei viziuni ideale, utopice, despre cum ar trebui structurate statul și societatea românești, În conformitate cu legile universale ale naturii și eredității. De aceea, Banu a criticat ideile utopice susținute de Moldovan, care, În opinia sa, se regăseau În Legea Sănătății Publice din 1930, o lege pe care Banu o considera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
caracteristicile specifice ale celor două categorii antitetice. În fața unei minorități ce dispune de pârghii de comandă în organizație, placiditatea relativă a omului de rând apare ca o formă de comportare rațională, atunci când majoritatea membrilor constituie o masă importantă și slab structurată. Eugène Dupréel și structura cadrilată În planul societății globale, tendința către oligarhizare poate fi situată în cadrul „structurii cadrilate” descrise de sociologul belgian Eugène Dupréel (1879-1967). Pentru acesta, orice societate dezvoltată poate fi schematizată sub forma unor „figuri alungite verticale și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ci cel născut în Cirene, Antipatros, Aristoxene, Denis Transfugul, Hegesias, Anniceris, Teodor Ateul, toți provin, desigur, de pe podișurile înverzite, udate de ploi, ale Cirenaicii, dar ce au ei în comun? Ce anume propovăduiesc ei care să poată constitui o școală structurată, coerentă și demnă de acest nume? Din nefericire, nimic. Mai rău: Hegesias, de exemplu, trece drept un pesimist înnăscut, un disperat de primă clasă cu retorică eficace și perfidă, în așa măsură încât i se pune în seamă o epidemie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
urmărindu-se anumite particularități în funcție de nivelul de dezvoltare economico-socială a țării respective. Atractivitatea unei singure măsuri compozite a dus la apariția indicilor de dezvoltare (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale). În 1990, PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația (măsurată prin: gradul de alfabetizare, numărul mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre tehnicile care permit investigarea perspectivelor persoanelor care sunt considerate importante pentru evaluarea proiectului (beneficiari direcți/indirecți; persoane aparținând organizațiilor care implementează proiectul etc.), obținerea de informații, date despre acestea. Cele mai utilizate tipuri de interviuri în evaluare sunt: interviul structurat și interviul în profunzime. Diferența între cele două tipuri rezidă în modalitatea în care este culeasă informația. În cazul interviului structurat, se lucrează cu un ghid de interviu cuprinzând întrebări precise, cu o succesiune prestabilită. Interviul în profunzime are o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
implementează proiectul etc.), obținerea de informații, date despre acestea. Cele mai utilizate tipuri de interviuri în evaluare sunt: interviul structurat și interviul în profunzime. Diferența între cele două tipuri rezidă în modalitatea în care este culeasă informația. În cazul interviului structurat, se lucrează cu un ghid de interviu cuprinzând întrebări precise, cu o succesiune prestabilită. Interviul în profunzime are o formă mult mai puțin rigidă, bazată pe abordarea unor teme de discuție, nu pe întrebări, și aprofundarea celor de interes. Preferința
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
avea loc discuția. Spre exemplu, în cazul unor teme de discuție complexe, pentru care se dorește obținerea unei cantități mari de informație, opțiunea va fi interviul în profunzime. Deși interviul în profunzime pare în primă instanță o tehnică preferabilă celui structurat, pentru a produce informație de calitate, în decizia utilizării sale trebuie avut în vedere faptul că necesită operatori de interviu cu bune abilități metodologice. Interviul în profunzime ia forma unei discuții libere, în care operatorul este un bun ascultător care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestora prin formularea unor studii profesionale de tipul „dacă ... atunci”, permițând monitorizarea mai bună între ceea ce ne-am propus și mijloacele utilizate pentru atingerea scopurilor. Studiile de p.p. au și un rol foarte important în „alimentarea” discuțiilor politice cu informații structurate. Exercitarea acestui rol de către comunitatea științifică conduce la dezvoltarea nivelului de informare al cetățenilor pe teme de interes public și aflate în dezbatere publică (sau vizând dezbaterea publică), îmbunătățește calitatea dezbaterii pe teme de politică publică prin structurarea pe baze
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ultimul rând, de istoria unui stat. Elemente de istorie a politicilor sociale Istoria p.s. se suprapune cu istoria statului care își asumă o responsabitilitate în domeniul social, a statului conștient de funcția sa socială. Momentul nașterii p.s., ca și politici structurate, coerente și concertate de realizare a unor obiective cu caracter social se plasează în perioada de consolidare a statului național. T.H. Marshall consideră că istoria statului social se suprapune, în mare parte, cu istoria constituirii și definirii drepturilor sociale. Drepturile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de scop, obiective generale și principii. Din această perspectivă, s. nu precizează succesiunea activităților și a obiectivelor intermediare necesare atingerii scopului sau a misiunii. Distincția este importantă pentru că, adesea, s. se confundă cu planul strategic. S. nu are un conținut structurat precum cel al planului strategic, accentul fiind pus pe definirea scopului, obiectivelor, principiilor și regulilor care devin repere ale planurilor strategice: „Strategia, ca direcție globală de acțiune, de formulare a principiilor care stau la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
externă ale statului sau, în cel mai bun caz, dintr-o perspectivă mai pronunțat structurală, „modificatori” induși de sistem asupra comportamentului statelor (Ibidem, pp. 6, 9). Ionuț Apahideanu PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE În disciplina relațiilor internaționale, discuția structurată privind nivelurile de analiză a fost inaugurată în 1959, odată cu publicarea de către Kenneth N. Waltz a cărții Omul, statul și războiul - o formă rafinată a tezei sale de doctorat susținute în 1954. Termenul „niveluri” a fost menționat explicit, însă tangențial
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul relațiilor internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Macchiavelli. Aceste două mari tradiții filosofice dominante sunt: realismul și liberalismul. Realismul susține că omul este rău
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul îndreptării lor. Marxismele nu constituie numai o colecție de teorii academice, ci și un plan de schimbare a lumii. Slăbiciunile și forța acestor teorii rezidă tocmai în renunțarea la atitudinea de asistare pasivă la felul în care este structurată lumea și în a accepta provocarea de a încerca îndreptarea ei. Lucian-Dumitru Dîrdală NEOREALISMUL Evoluția disciplinei relațiilor internaționale din ultimele trei decenii a fost puternic influențată de programul de cercetare neorealist, ale cărui începuturi sunt asociate cu lucrarea lui Kenneth
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la schimbările propuse de noile dimensiuni ale nevoilor umane în dinamica lor. La începuturile ei, asistența socială a fost strâns legată de acțiunile caritabile și de voluntariat, delimitându-și însă în timp și un domeniu propriu, cu activități social-umane specifice, structurate, formal instituționalizate și constante, pe baza formelor de ajutor specializat. Acestea au fost orientate spre schimbare individuală și socială, bazată pe intervenție profesional-științifică. Începând cu acea cunoscută Lege din 1601 din Anglia „Elizabethan Poor Law Act”, care a marcat o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
limitate ale asistenților sociali în ceea ce privește cunoașterea, atitudinile și deprinderile necesare locului de muncă combaterea ignoranței și dezvoltarea deprinderilor suportivă moralul asistentului social și satisfacția în muncă îmbunătățirea moralului și a satisfacției muncii Contextul organizațional modelează forma în care supervizarea este structurată și asigurată (furnizată). Supervizorilor asistenței sociale din cadrul organizațiilor ce desfășoară activități în domeniul serviciilor umane le revin trei roluri; aceste activități urmăresc să asigure o monitorizare comprehensivă sub trei forme de supervizare: personală, profesională și organizațională: a) supervizarea personală este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
colective: - servicii de preconcediere; - plăți compensatorii. 2. lucrări publice; 3. măsuri active de ocupare a forței de muncă; 4 . finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii; 5. măsuri de răspuns social” (p. 150). Așa cum se poate constata, RICOP este un program bine structurat, cu țintă precisă prin crearea de locuri de muncă pe termen scurt, menite să îmbunătățească condițiile de viață ale populației afectate de șomaj. Implementarea programului a avut în vedere regiunile cele mai afectate, care sunt grupate în cinci zone geografice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Interesul său în domeniul cercetării este orientat spre studiul dinamicii de grup fiind și realizatorul unui curs pe această tematică la nivel de studii postuniversitare unde a putut valorifica experiența sa practică de trainer specializat în aplicații bazate pe exerciții structurate. Domenii de interes: comunicare organizațională, psihologia conducerii, consilierea privind cariera. E-mail: erdeif@mail.dnttm.ro Florin Alin SAVA este asistent universitar la catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara și doctorand în Psihologie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fie împreună cu angajatul însuși, fie cu șeful acestuia. Chestionarele. Solicitarea angajaților să completeze chestionare pentru a descrie sarcinile corespunzătoare posturilor lor este o altă metodă utilă de a obține informații pentru analiza muncii. Unele chestionare sunt liste de sarcini riguros structurate, în care se cere doar bifarea itemilor ce corespund postului ocupat de angajat și, eventual, precizarea timpului mediu petrecut în realizarea fiecărei sarcini în parte. La cealaltă extremă se regăsesc chestionarele cu întrebări deschise, care îi cer practic angajatului să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metode cantitative de analiză a muncii fac parte Chestionarul de Analiză a Funcției și Analiza Funcțională a Postului. Chestionarul de Analiză a Funcției (Position Analysis Questionnaire - PAQ), elaborat de McCormick, Jeanneret și Mecham (Mecham, 1977), este un chestionar foarte riguros structurat, ce conține 187 de itemi, fiecare dintre aceștia reprezentând un element de bază care poate sau nu să joace un rol cheie în activitatea corespunzătoare postului analizat (tabel 3.4.2.1.). Analistul decide care item este relevant pentru postul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
creșterea nivelului de responsabilizare. Multe întreprinderi continuă să utilizeze fișe ale posturilor, aplicând definițiile clasice ale muncii, activității și postului. Bineînțeles, organizațiile se mișcă din ce în ce mai mult spre noi configurații sau structuri organizaționale, construind posturi din ce în ce mai largi, cu sarcini mai puțin structurate, care se schimbă de la o zi la alta - „În aceste condiții, oamenii nu se mai pot orienta în îndeplinirea sarcinilor după fișa postului sau după instrucțiunile șefului. Semnalele sunt extrase din exigențele în schimbare ale proiectelor în care sunt implicați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o experiență îndelungată într-o anumită muncă pot reacționa favorabil față de interviuri structurate, deoarece sunt mai bine pregătiți pentru o astfel de metodă. Kroeck și Magnusen (1997) au examinat reacțiile candidaților și ale intervievatorului în condițiile unor videoconferințe de selecție și au constatat o preferință fermă pentru metode ce presupun întâlnirea directă, fața
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o dată, dar numărul de intervievatori poate fi diferit (unul, doi sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile nestructurate măsoară, în special, abilitățile sociale și aspecte ale personalității. Schmidt și Hunter
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]