724 matches
-
locurilor ei memorabile, precum și a locurilor sfinte prin pâcla groasă a trecutului. Mă mândream îndeosebi cu o galerie de tipuri umane pe care le aveam în colecția mea. În afară de Președintele-amant, deputații din barcă și acel dandy cu ciorchinele lui de strugure, mai erau și personaje mult mai umile, deși nu mai puțin neobișnuite. De pildă, copiii aceia, minerii aceia foarte tineri, cu zâmbetul lor încercănat cu negru. Un vânzător de ziare ambulant (nu îndrăzneam să ne imaginăm un nebun care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de modul în care mustul este preparat se poate produce vin alb sau roșu. Vinul alb este făcut din struguri albi sau din struguri roșii de la care coaja conținând colorant roșu a fost îndepărtată. În producția vinului roșu boaba de strugure este lăsată în întregime în timpul fermentației (coajă, semințe, bucățile de ciorchine). În plus față de diferența de culoare vinul roșu are o aromă mai puternică decât vinul alb din cauza prezenței a unui număr de produși chimici numiți tanini care sunt extrași
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
întregime în timpul fermentației (coajă, semințe, bucățile de ciorchine). În plus față de diferența de culoare vinul roșu are o aromă mai puternică decât vinul alb din cauza prezenței a unui număr de produși chimici numiți tanini care sunt extrași din coaja de strugure în timpul fermentației. Este o practică în multe distilerii să ucidă drojdiile sălbatice prezente în must adăugând dioxidul de sulf (listat pe sticlă ca sulfite) la un nivel de aproape 100 de părți per milion (ppm). S. cerevisiae var. ellipsoideus este
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a provoca fermentația a fost făcută de Pasteur, dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și se țin praznice pentru sufletul morților. Se caută o anume insectă (goanda de câini) care, ascunsă sub icoana Maicii Domnului, va proteja câinii de turbare. Se culege o plantă numită năvalnic pentru diferite leacuri. Se mănâncă primul bob de strugure pentru a se asigura bogăția recoltei. Se urmărește trandafirul și, dacă acesta Înflorește, e semn că toamna va fi lungă. Și se coboară turmele din munte (I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se ajunge aici, "trebuia cel puțin o plantă sau un fruct care să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct, trecerea către viticultură făcându-se, fără îndoială, de-abia după o lungă evoluție"7. Această evoluție s-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea că primele boabe de strugure s-au născut din ochii negri și strălucitori ai lui Horus, zeul cu cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al lui Osiris și Isis (al cărei nume egiptean era Akmos, Ast sau Eset), care a fost percepută drept Mama
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii catolici francezi. Creștinismul, în special catolicismul cu vinul liturgic și cu sutele sale de milioane de credincioși, a contribuit fără îndoială mai mult decât oricare altă religie la răspândirea "sângele strugurelui" (sanguis uvae)114 în Lumea Nouă. II. Vikingii în America Continentele americane au fost populate de către mongoloizi (termen desuet astăzi), care au traversat strâmtoarea Bering, sau Behring, pe uscat și pe jos și care, odată instalați în aceste noi teritorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 60 000 ha, o producție de 3 milioane de hl și un consum per capita de 1,77 l. Uruguay posedă pe plan viticol o importanță care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ar corespunde definiției juridice a "vinului", aprobată de guvernele membre, trebuie interzise pe piața internațională. (rezoluția 4 ∕ 1935). După 1973, pentru organizația interguvernamentală (rezoluția nr. 18/73), "vinul este exclusiv băutura care rezultă din fermentarea alcoolică parțială sau completă a strugurelui proaspăt, strivit sau nu, sau a mustului din strugure. Titlul alcoolmetric volumetric dobândit nu poate fi mai mic de 8,5%" (cu excepția condițiilor deosebite, în care va putea fi în mod legal adus la 7%). Este necesar, printre altele, ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
membre, trebuie interzise pe piața internațională. (rezoluția 4 ∕ 1935). După 1973, pentru organizația interguvernamentală (rezoluția nr. 18/73), "vinul este exclusiv băutura care rezultă din fermentarea alcoolică parțială sau completă a strugurelui proaspăt, strivit sau nu, sau a mustului din strugure. Titlul alcoolmetric volumetric dobândit nu poate fi mai mic de 8,5%" (cu excepția condițiilor deosebite, în care va putea fi în mod legal adus la 7%). Este necesar, printre altele, ca vinul să fie sănătos, adică să nu fie impropriu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
egiptene, sau mobilierul funerar etrusc și frescele din Pompei care reiau aceste teme ale vinului civilizator. Să nu uităm nici de ruinele cabaretelor din Antichitatea romană, de antrepozitele de vin din Ostia, de mozaicurile bizantine, de mențiunile biblice ale "sângelui strugurelui" (sanguis uvae) și rolul său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al IV-lea, la 13 aprilie 1598 în celebrul Edict de la Nantes. 113 H. Johnson, Une histoire mondiale du vin. De l'Antiquité à nos jours, Paris, Éd. Hachette, 1990, p. 352. 114 Cartea Genezei (XLIX, 11) vorbește despre "sângele strugurelui", iar Deuteronomul (XXXII, 14) evocă "sângele ciorchinelui". 115 G. Messadié, Amérique: c'est la guerre!, Paris, Science et Vie, nr. 927, decembrie 1994, pp. 55-58. 116 Proceedings of the national Academy of Science, marți, 9 ianuarie 1996. 117 De la acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zece, depășind 6000 de utilaje la sfârșitul deceniului. Apoi, vânzările anuale au continuat să se învârtă în jurul valorii de 500 de unități, iar îmbunătățirile tehnice au fost foarte ingenioase. Însă principiul a rămas același: mașina scutură via pentru a face strugurele să cadă. Există în jur de 12.000 de mașini de cules în prezent (autopropulsate și tractate) în serviciul Franței. Gironde, Hérault și Charentes sunt podgoriile cele mai bine echipate. Totuși, Bourgogne numără la rândul său 500 de mașini. Champagne
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
elementul cu ajutorul căruia putem măsura gradul de atașament față de tradiție, față de o anume "art de vivre", astfel, acolo unde apare, vinul unifică nu doar epocile și civilizațiile dar și spiritele. El ritmează existența noastră, procesul metamorfozei tăcute a boabelor de strugure în elixirul nobil făcându-ne să luăm aminte la propria transformare lăuntrică. Ca traducător al unei cărți precum Istoria vinului, credem că este dificil să se păstreze un echilibru între o traducere literală, potrivită unui text informativ, dar care poate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o promite totuși celor care vor ajunge în grădinile cerești. Este fructul interzis așa cum strugurele, mai mult decât mărul, reprezintă fructul cunoștinței din care Adam și Eva au mâncat încălcând porunca. Raiul și iadul. Cartea lui Jean-François Gautier ne oferă posibilitatea de a cunoaște natura complexă a vinului: băutură misterioasă rezultată în urma acțiunii unor microorganisme
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se va orienta din ce în ce mai mult spre cunoașterea misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta un zeu mai mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nemuririi se regăsește în epoca elenică odată cu instaurarea cultului lui Dionisos. Legat de ciclul vegetal, precum Demeter, zeița grâului, Dionisos a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă Crucea. În cadrul cultului zeului elen, "vinul se substituia sângelui lui Dionisos devenind o băutură a nemuririi"12. Astfel că
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui Moise, unde artistul a simbolizat amestecul dintre apa și vinul Euharistiei. Arta creștină a folosit simboluri specifice pentru reprezentarea anotimpurilor și a lunilor, folosind strugurele drept imagine a lunii septembrie, perioada culesului. De altfel, Fabre d'Eglantine nu va fi recurs la altă sursă de inspirație atunci când, în calendarul republican, a înlocuit septembrie cu "recoltător" (luna recoltei)13. II. De la Dionisos la Noe Din India
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și prin asta, de a slăbi atacul Destinului. Întâlnim zeul vinului mai întâi ca Liber Pater, o veche zeitate rustică din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea cultura viței de vie și rodnicia câmpurilor. Zeul italic nu avea o mitologie proprie, așadar a fost cu ușurință asimilat lui Bachus, în timp ce zeița Libera a fost identificată cu Ceres, zeița grâului. Această
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque până-n Dijon, Cupele rubin tot cer." Chiar Paul Déroulède a preamărit în 1894 "vița de vie" patriotică: Trăiască strugurele mic sau mare Să n-aud de hameiu-n floare Te cherchelește dar nu te desfată! Primul război mondial a izbucnit în 1914, aducând victoria francezilor în 1918. În cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul Madelon și Izbânda 82, pe
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din 1960, situând acest produs la același nivel cu cidrul. O altă constrângere, care îngreunează și mai mult metoda sa de preparare, este faptul că gazul carbonic al vinului spumant trebuie să fie "natural", adică endogen. Acest produs păstrează aroma strugurelui și se bea rece, căci este dulce (în ciuda eforturilor de a reduce procentul de zahăr). Vinul spumant este, prin definiție, o băutură pentru destindere și petrecere agreabilă a timpului liber. Un alt tip de produs nou: cocktail-ul de vin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
s-a descoperit adevărata sa origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente, gluhwein, mainwein și maltrank. Reglementarea Consiliului vizează, de asemenea, cocktail-urile aromatizate din produse vitivinicole (cum ar fi cele pe bază de vin), sau vinul spumant aromatizat de strugure. Spre deosebire de alte produse vinicole, "vinul fără alcool" se confruntă cu o problemă juridică de definire sau, mai simplu, cu problema denumirii comerciale. Printr-o decizie din 24 iunie 1992, care continuă anchetele întreprinse împotriva unei cooperative vinicole din vestul departamentului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
3001, 1995. 72 H. Gault și C. Millau, Garçon un brancard!, Paris, Grasset, 1980, p. 112. 3 Cuvântul pinard și-ar avea originea, potrivit unor autori, la începutul secolului al XVII-lea și ar fi o deformare de la cuvântul "pinot" (strugure mic alb cu bobița în formă de pară). Alți cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]