2,837 matches
-
Încerca În zadar s-o urnească, roțile sale mai Înalte decât un stat de om se Învârteau nevolnic pe loc În noroiul gros. De o parte și de alta a drumului forestier pădurea fremăta, Înspăimântată, parcă, de urletele mașinăriei. Câțiva stupi, clătinați de zvâcnetele de animal rănit ale tractorului, se prăbușiră cu zgomot și se sparseră. Zeci de mii de albine Întărâtate izbucniră din cutiile lor. „Luminile!” zbieră Directorul către omul de la volan. „Stinge repede luminile!” Însă acela, asurzit de zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
capete plase și În mâini aveau mănuși de sudori. În tot timpul cât Directorul fusese plecat, Foiște și Ectoraș se ținuseră departe de remorca ucigașă ce zăcea Într-o rână. Albinele se potoliseră cumva, nu mai zburau bezmetic, ieșiseră din stupi și se așezaseră, aproape cuminți și pașnice, pe cutiile de lemn. Le Înconjuraseră ca Într-o broboadă neagră, mișcătoare. Pe măsură, Însă, ce se lumina cerul, tot mai multe Își luau zborul În cercuri din ce În ce mai largi și Ectoraș știa bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se lumina cerul, tot mai multe Își luau zborul În cercuri din ce În ce mai largi și Ectoraș știa bine că erau zboruri de recunoaștere, căci insectele Încercau să se orienteze În noul loc În care fuseseră cărate. Directorul hotărâse să descarce toți stupii chiar acolo, căci n-ar fi izbutit să-i ducă unde avusese de gând. Strigă la fiu-său și la profesorul Foiște, care până atunci Îi recitase băiatului din versurile cărora, cu alt glas, le și deslușise Înțelesul ascuns. „Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Moș Martin Moș Martin e un urs mare, Toată vara doarme-n soare Și se plimbă prin pădure, După fragi și după mure. Moșului îi este bine Și la stupul de albine... De repede nu sare-n apă Vin pe el și îl înțeapă. Însă Moșu-i tot voios, Toată ziua-i bucuros Iar când iarna a venit În bârlog el a fugit. Va ieși de-acolo iară Tocmai pe la
Mo? Martin by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83636_a_84961]
-
Dar să intrăm în ale vieții miezuri; e plină lumea asta de conflicte: unii se bat, iar alții dau edicte, omoară unii, alții fac botezuri. Câștigă unii numai din delicte de le scânteie ochii ca la viezuri, au miere‐ n stup și vite și orezuri de sunt vestiți în șapte‐opt districte. Cei mai slăbuți pe grandomani admiră o căciuleală de poltroni, nativă; vorbesc unii șoptit, iar alții urlă; apare‐ apoi și câte‐o hetairă cu lac pe unghii, pentru ofensivă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să afli că prea cucernicii părinți au vândut lui Ioan Mischici săhăidăcariul “un loc de niște dugheni ce este pe Podul Vechiu de atâția ani pustiu și loc băltoc, neavând nici un folosu de pe dânsul”. L-au vândut “în 60 de stupi”. Frumos! Nu? --Să nu te pui cu păzitorii celor sfinte, boierule! --Dacă zici tu, nu m-oi pune. --Când îi să ai noroc, ai și pace. În actul de întărire dat de Mihail Racoviță voievod la 15 februaie 1726 (7134
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
roiescu de patru ai (ani n.n) pentru un viier ce-au fugit, anume Chiriiac, și i-au luat și niște loc cu trei dugheni în Târgul Făinii tot a lui Chiriiac și iău și chiria și-i prăpădești și stupii lui Gligorașco. Iară Irimiia... au dat sama... cum au fostu să dea acel viier 24 ughi domnești și au fugit și el au plătit banii... Pentru aceea, am... daat acel loc lui Chiriiac și cu trei dugheni lui Gligorașcu vieriul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
banii... Pentru aceea, am... daat acel loc lui Chiriiac și cu trei dugheni lui Gligorașcu vieriul să le ție el cu tot vinitul, iar Irimiia să n-aibă treabă la acel loc: iar dacă a vini Chiriiac și a plăti stupii lui Gligorașcu cu roi cu tot să-și ție el moșiia și Irimiia să nu se amestece”. --Se vede teaba că abia așteptai să vorbești despre cele vechi, fiindcă nu te mai opreai din povestit. --N-oi spune ba, sfințite. --Peste
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stângă, în care prăvălii era... pivniță, care loc fiind nefolositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii, am făcut schimb cu chir Fotis și cu Panaiotis Nicu... Și i-am dat locul... și acesta a dat șaizeci de stupi”. Știind că pe marginea unor asemenea schimburi am ceva de spus în răspăr, bătrânul privea la mine cu așteptare. Nu m-am lăsat rugat. --Păi, cum să spun, părinte? Sfințiile lor călugării, în frunte cu egumenul, au făcut o afacere bună
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sfântului Mormânt. Privilegiul acordat de Mihail Racoviță în septembrie 1704, în care a prevăzut locuitorilor de pe pământul Mănăstirii Cetățuia, pe lângă scutirile de dări și obligația acestora de a-i plăti sfântului locaș, goștina de oi, de moscuri și desetina de stupi. O altă prevedere deosebit de importantă era scutirea de la obligația de a împrumuta domnilor bani, nici mulți, nici puțini, nici măcar la ce nevoie ar veni pământul Moldovei. În mod obișnuit, domnii obligau mănăstirile după averile de care dispuneau să le împrumute
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus era și scutirea tuturor locuitorilor din satele mănăstirilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și Antioh Cantemir peste trei ani. Egumenii aveau dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care se încălcase dreptul de preemțiune al mănăstirii<footnote Ibidem, documentele 506 și 507, p. 452455 footnote>, documentele sunt datate 30 martie 1679. La 18 iulie 1689 egumenul de la Trei Ierarhi dă un loc de casă în schimbul a 40 de stupi. La această tocmeală a participat și egumenul de la Cetățuia, Antim. Din 1700-1710 egumen al Cetățuiei este Neofit. Urmează apoi Ioanichie (1710-1718) sau Ionichie. La 4 iulie 1713 se judecă cu egumenul mănăstirii Sfintei Vineri pentru un hotar<footnote Ibidem, vol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un loc de casă între Ulița Mare și-ntre Ulița Strîmbă...pe lîngă locul casălor popilor leșești, hiind alături cu locul casălor lui Ștefan de vistierie și i-am dat acel loc, iar dumnealui ne-au dat noo...patruzeci de stupi”. Aflat-am deci că pe la 1689 biserica Trei Ierarhi era arsă și prădată de leși... Îl ascult pe călugăr cu atenție, pentru că nici nu bănuiesc când își va mai aduce aminte de ceva și mă pune pe mine să-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a dat „puțin loc al mănăstirii...aflat în apropierea casei lui Panaioti Nicu...precum mergi urcînd înspre Tîrgul de Vite în partea stîngă...care loc nefiind folositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii” contra „a șaizeici de stupi”. Ei, ce zici, părinte, sfinția sa egumenul a făcut o afacere bună ori...? Și încă ce afacere! Ce? E lucru de nimic să primești șaizeci de stupi pentru o bucățică de loc nefolositor? Stupii fac miere, ceară, lăptișor de matcă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
folositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii” contra „a șaizeici de stupi”. Ei, ce zici, părinte, sfinția sa egumenul a făcut o afacere bună ori...? Și încă ce afacere! Ce? E lucru de nimic să primești șaizeci de stupi pentru o bucățică de loc nefolositor? Stupii fac miere, ceară, lăptișor de matcă și propolis...Și pe deasupra se și înmulțesc...Asta numai dacă nu sunt lăsați de izbeliște. Pentru că de unde ne aflăm se vede foarte bine Curtea domnească cu „Biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
interes al mănăstirii” contra „a șaizeici de stupi”. Ei, ce zici, părinte, sfinția sa egumenul a făcut o afacere bună ori...? Și încă ce afacere! Ce? E lucru de nimic să primești șaizeci de stupi pentru o bucățică de loc nefolositor? Stupii fac miere, ceară, lăptișor de matcă și propolis...Și pe deasupra se și înmulțesc...Asta numai dacă nu sunt lăsați de izbeliște. Pentru că de unde ne aflăm se vede foarte bine Curtea domnească cu „Biserica despre Doamna” ridicată deasupra turnului porții, mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de goștină de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnii anteriori, le mai acordă și dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mavrocordat) deplânge sărăcia mănăstirii de la Halchi, iar despre mănăstirea Aron Vodă spune că: „fiindu și această mănăstire la multă lipsă și slăbiciune din tâmplările vremilor... am iertat-o, ca nici odată dajde să nu dea”. Ca urmare, scutește de dări stupi, oi, boi, vaci, cai, precum și viile și vinul, cum și o pivniță din Iași. De asemenea, „să aibă a lua... din vama ce mare câte cincizeci și cinci de lei noi pe an” dar... „să trimită egumenul de la Aron Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au dat danie la mănăstire Golâie viile lui de la Șorogari,... unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Și mai departe, dintr-o copie de pe un uric dat de Gașpar Grațiani voievod la 12 aprilie 1620 (7128), tradus din sârbește, aflăm: „Pentru aceea noi, văzând precum au dat și au miluit,... Mărica, giupâneasa Chirițăi postelnic, la a sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra mănăstirii... pe an acele 12 zile... cum și pentru crâșme, di pe numitele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]