1,430 matches
-
rolul de conjunctură hotărâtoare pentru evoluția ulterioară a individului ca subiect social. Cunoașterea, inițierea normativă, formarea personalității, chiar funcțiile psihice individuale apar și se dezvoltă deci Într-un spațiu social și cultural, stimulate de contextul social din care fac parte subiecții sociali. Construcția internă urmează celei externe, este stimulată de exterior. Avem deci a face cu o „reconstrucție internă a activității externe”, zice VÎgotski. Din cele spuse până acum rezultă că rolul hotărâtor În dezvoltarea cognitivă și socială a individului este
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eficiente. Un adevăr amar, dar prin aceasta nu mai puțin adevărat. Să însemne aceasta că omul nu are nicio valoare umanistă de câștigat din adâncirea cunoașterii în domenii precum anomaliile cromozomiale? Nici vorbă. Trebuie să se schimbe complet atitudinea față de subiecții afectați și cei apropiați lor, în funcție de noul mod de a-i privi. Persoanele inadaptate din motivele de mai sus vor fi privite ca atare, ca niște bolnavi, ca niște invalizi; atitudinea agresivă și plină de prejudecăți va fi înlocuită de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cu părinții și profesorii lor, doar 66% dintre aceștia având mai degrabă o atitudine pozitivă față de integrarea în propria clasă a copiilor infectați cu HIV. Pe ansamblu însă procentele de acceptare sunt destul de ridicate, ele depășind cu mult 50% dintre subiecții din fiecare grup investigat. Nu pot fi, în același timp, neglijate procentele semnificative statistic de respingere mai puternică sau mai atenuată a prezenței copiilor infectați în clasa lor sau într-o școală de masă în general. Din această categorie se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de ser cu anticorpi antivirali și în special antirujeolă sunt mai ridicați la bolnavii cu SM decât la subiecții martori. Vârsta apariției bolilor virale ale copilăriei și în special a rujeolei este mai mare la bolnavii cu SM comparativ cu subiecții martor. Vârsta apariției bolilor virale ale copilăriei este mai mare în țările cu risc mare (Europa de Nord) decât în țările cu risc mic (Africa de Nord). Datele furnizate de OMS ne arată că un mare procent de copii aveau de timpuriu calități antivirale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienții cu SM, față de 42% dintre martorii TMO și 42% dintre martorii sănătoși cu vârste similare din lotul DU. Doar 17% dintre pacienții cu SM au fost seronegativi pentru VEB, față de 55% în grupul donatorilor TMO și respectiv 36% dintre subiecții control din DU. După cum reiese, cea mai mare rată a infecțiilor recente s-au înregistrat în lotul DU (22%), în care testele serologice au fost efectuate tocmai datorită suspiciunii clinice de infecție acută cu VEB. La copiii cu SM nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a fost prelevată în momentul primului episod demielinizant. Între pacienții cu SM și martori nu s-au înregistrat diferențe în ceea ce privește prevalența anticorpilor împotriva paravirusului B19, dar probabilitatea expunerii la VHS a fost mai mică la copiii cu SM decât la subiecții control. Copiii cu SM au probabilitatea semnificativ mai mare de a fi infectați cu VEB, decât subiecții sănătoși de aceeași vârstă. Rezultatele pot fi interpretate în mai multe moduri: 1. Infecția cu VEB inițiază sau întreține patogeneza SM; 2. SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tip cauză-efect. Totuși, copiii cu SM nu par să fie mai susceptibili sau mai expuși la infecții virale în general, fapt demonstrat de ratele similare de seropozitivitate pentru parvovirusul B19, CMV și VVZ înregistrate la pacienții cu SM, respectiv la subiecții control. O altă întrebare importantă este dacă infecția cu VEB inițiază, mai degrabă decât întreține, procesele imunologice implicate în SM. Un studiu 51 asupra infecției cu VEB efectuat pe 3 milioane de cadre militare din armata SUA a evidențiat o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu atât mai dificil să separi ceea ce este consecință a bolii de tulburările personalității anterioare, cu cât un anumit număr de fapte pledează în favoarea existenței unei componente psihosomatice în SM. Astfel QRAITT și colaboratorii (1988) au arătat că 70-80% din subiecții prezentând SM trăiseră, în anul care preceda apariția bolii, de 2 ori mai multe evenimente purtătoare de o puternică încărcătură emoțională, decât subiecții de control. Un procentaj asemănător a fost găsit evaluând influența factorilor de stress asupra declanșării puseelor. Altfel
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la 37°C și plasma activată a fost analizată pentru factorul TNF alfa și IL-1B. Pacienții cu SM recidivant-ameliorantă care au suferit o recidivă și pacienții cu SM cronică progresivă au avut o capacitate mai mare a TNF alfa în comparație cu subiecții sănătoși, cu pacienții aflați într-o perioadă stabilă a bolii sau cu pacienții având afecțiuni neurologice, dar fără boală imunologică sau inflamatoare în compartimentul imun periferic. Producția IL-1B a fost deasemenea semnificativ mai mare, dar într-o măsură mai mică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unui intervievator. Sînt însă ușor de falsificat și permit exagerarea sau minimalizarea simptomelor. Prin urmare, instrumentele de autoevaluare nu trebuie utilizate niciodată drept unic sau prim mijloc de diagnostic. Pe de altă parte, pot funcționa ca instrumente de monitorizare excelente: subiecții cu un scor mare pot fi cooptați pentru interviuri mai detaliate. În cele din urmă, sînt utile în cazul evaluărilor repetate, pentru analiza modificărilor, care reprezintă o variabilă a tratamentului. În continuare, iată o scurtă prezentare a unora dintre cel
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care a apărut în București între 6 februarie și 5 iunie 1866, iar redactorul ei, în nici un caz, nu poate fi suspectat de necunoaștere a limbii române. Cât despre Dori Popovici, care în 1828 edita Dreptatea de Cernăuți, alții erau subiecții de satiră ai gazetei unde colaborau I.C. Fundescu, Șt. Vellescu și N. Nicoleanu în zilele debarcării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui Carol... * Sănătatea satelor Sănătatea satelor, revistă pentru răspândirea cunoștințelor folositoare, apare la Cernăuți între 25 iunie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții și în toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe o poziție asemănătoare se se situează și M. Stoica (33, pp. 90-91): J. L. Moreno (vezi R. Chiran, 10) relaționează strâns realizarea și caracterul operei de artă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
CD ale parametrului temperatură a fost necesară din următoarea rațiune: variațiile termice, respectiv scăderile, pot interfera secreția de melatonină, favorizând somnul, cu implicații directe asupra eficienței unui tratament de recuperare, care implică o participare activă, afectivă și volitivă din partea pacientului. Subiecții cu amplitudine mare a ritmului termic tolerează cel mai bine o muncă intensă de lungă durată. 2. variațiile comportamentului alimentar au fost În concordanță cu variațiile temperaturii corporale, astfel: temperatura scăzută a crescut apetitul pacienților. Explicația ar consta În faptul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de pacienți au finalizat studiul. Grupul fitness a Înregistrat o creștere graduală a frecvenței cardiace folosind o bicicletă ergometrică. Pacienții cu training-ul pentru flexibilitate nu au avut o reducere statistică a peak-ului capacității de lucru (la 170 bătăi/min.). Subiecții grupului fitness au Înregistrat Îmbunătățiri statistice semnificative ale scorului mialgic pentru 5 puncte tender selectate, precum și ale autoevaluărilor și evaluărilor globale făcute de medici. Profilul psihologic măsurat cu Symptom Checklist90R s-a Îmbunătățit În ambele grupuri. Concluziile au fost că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În câteva perioade ale anului de insomnii Însoțite de accentuarea durerii musculare la nivelul coloanei cervicale și interscapulo vertebral, senzație accentuată de obseală, la trezire. Un aspect a reieșit clar : motivul de Întrerupere a somnului a fost pentru 45% din subiecții cu această tulburare, apariția durerilor nocturne. Senzația de tensiune a mușchilor cefei a fost raportată de 92,31 % din pacienți (Grafic 6.15., Tabel 6.12.). Referitor la manifestarea acestui simptom, am putut remarca faptul că exista o variabilitate a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a cercetării (sau a experimentului) În această etapă se descrie în detaliu montajul experimental realizat (dacă a fost aplicată metoda experimentului) sau modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea, problemele întîmpinate (dacă au existat), instituțiile din care au fost selectați subiecții etc. 2.4.8.Analiza și interpretarea rezultatelor În această secțiune sînt prezentate mai întîi metodele de analiză a datelor, dacă au fost calitative (de exemplu, metoda analizei de conținut) sau statistice (programul statistic folosit și tehnicile statistice utilizate). În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții gradate de transparență: în unele situații, toți subiecții pot fi informați că observatorul își asumă un rol pentru a studia o problemă, în altele doar o parte dintre cei implicați cunosc identitatea acestuia; există și cercetări care impun asumarea unui rol de către observator fără ca vreunul dintre subiecți să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată datorită unor inadvertențe: -Chestionarul nu poate fi considerat tehnică de cercetare, fiind un instrument de cercetare. -Distincția dintre interviu și chestionar bazată pe forma de comunicare cu subiecții - scrisă sau orală - nu poate fi respectată cu consecvență în descrierea celor două tehnici: chestionarul aplicat pe cale orală s-ar transforma în interviu, iar interviul standardizat ar deveni chestionar. Pentru a evita aceste capcane de diferențiere a celor două tehnici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare celor nominalizați („+” pentru preferințe și „-” pentru respingeri). După ce au fost centralizate datele testului sociometric pentru toți subiecții, se adună preferințele și respingerile pentru fiecare dintre cei nominalizați (pe verticală), iar numerele rezultate se trec în dreptul fiecăruia, pe două linii distincte. Astfel, se obține poziția sociometrică a fiecărui subiect, care poate avea următoarele semnificații: persoanele care au întrunit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
general, se acceptă un coeficient de dificultate cuprins între 25% și 75%, deși interpretarea acestuia depinde de scopul aplicării testului. Coeficientul de discriminare (Anastasi, 1976; Karmel și Karmel, 1978; Radu, 2000. indică măsura în care un item face diferența între subiecții cu performanțe înalte și cei cu performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
scoruri din ce în ce mai apropiate de medie. Aceste modificări pot fi interpretate incorect ca fiind rezultatul, efectul aplicării tratamentului experimental. Fenomenul se produce datorită fidelității scăzute a instrumentelor de măsurare. Avînd în vedere acest fapt, trebuie privite cu precauție experimentele în cadrul cărora subiecții sînt aleși după criteriul performanțelor scăzute sau ridicate. Un exemplu ar fi un grup de elevi cu subrealizare școlară la disciplina matematică: potrivit efectului de regresie statistică, performanțele acestora ar crește chiar dacă nu s-ar aplica nici un fel de program
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aplicarea unui tratament experimental de către cercetător, care presupune că acesta s-a realizat în trecut (natural sau sistematic). De regulă, cercetătorul utilizează o variabilă precisă (apartenență de gen, inteligență, trăsături de personalitate, performanțe într-o anumită direcție) pentru a repartiza subiecții în cele două grupuri și vizează compararea acestora în funcție de diverse variabile. Repartizarea subiecților în grup experimental și de control se realizează post factum. Interpretarea diferențelor ce apar între cele două grupuri poate fi adesea greșită și poate conduce la concluzii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
fond emoțional bogat. În domenii artistice (poezie, arte plastice, interpretare scenică, muzică, etc.) nu se poate concepe creația fără acea vibrație interioară care pune în mișcare mintea creatorului și aduce căldura necesară în opera sa. Și în știință și tehnică subiecții bine înzestrați au dovedit că au suflete de mare sensibilitate. Gânduri ale lui A. Einstein, autorul Teoriei relativității, care justifică o înaltă sensibilitate estetică: 4.1.3.8 Temperamentul Temperamentul nu influențează creativitatea. Marii creatori se regăsesc în toate tipurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unei casete în care niște personaje simpatice vorbeau despre plăcerea de a realiza o activitate și despre cum se distanțează de constrângerile impuse de societate. În acest timp, grupul de control a privit o casetă oarecare. După câteva zile toți subiecții au fost implicați într-o activitate creativă și li s-a promis o recompensă dacă acceptă să desfășoare respectiva activitate. Rezultatul experimentului: subiecții care au urmărit instructajul despre motivația intrinsecă au eliminat efectele dăunătoare ale recompensei și au fost mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
formulările: „Ar trebui acum să gândim cu pălăria verde”, „Putem să rezumăm punctele de vedere expuse?”, „Care este următorul pas?”, „Care sunt ideile principale?”, „Să ne concentrăm asupra...”, etc. Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanți sau toți subiecții antrenați în discuție pot fi sub aceeași pălărie în același timp. Astfel se pot folosi formule de genul: „Hai să mai încercăm și pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau „Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă.” Cineva
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]