2,088 matches
-
individualizeze. A doua oră: Portretul expresie caracteriologică (individualizatoare) Este o oră consacrată realizării unui portret după un model ilustrat Ora consacrată studiului și redării particularităților modelului ilustrat. Se împarte clasa în grupuri de elevi care vor studia separat modalitățile de subliniere, prin formă și culoare, a expresivității portretului. * Primul grup: studiază și redă elementele decorative, vestimentare ce completează imaginea de ansamblu a figurii umane. * Al II-lea grup: pune accentul pe recuzita compozițională care vine în completarea atitudinii interioare. * Al III
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
diferențelor de gen, discursul oficial privind rolul femeii în societatea socialistă a utilizat și consolidat, în esență, tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat 10. Mai mult, tonul vădit didacticist al materialelor publicate în revistele pentru femei, sublinierea în același context a lipsei de educație a femeilor sau a reticenței acestora față de participarea la orice formă de instruire, orientarea profesională, ca de altfel și natura activismului social și politic al femeilor despre care presa scrisa relata pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe cât cred în mod frecvent părinții. Întărirea pozitivă a comportamentelor dezirabile este mai eficientă decât pedepsirea celor inadecvate. În plus, pedeapsa are o serie de efecte nedorite precum: reacțiile de evitare, agresiune sau depresie. Valoarea contribuției teoriei behavioriste constă în sublinierea posibilității modificării comportamentului. Spre exemplu, mulți părinți cu copii deficienți au aplicat metoda întăririi comportamentului, obținând unele rezultate notabile. Părinții care nu au capacitatea de a corecta comportamentul greșit al copiilor lor învață în cadrul programelor behavioriste să fie mai tranșanți
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
practicarea joggingului Chiar dacă ar fi trebuit să începem această lucrare cu evidențierea acestui aspect, extrem de important, mai ales pentru persoanele fără informații prea specializate în ceea ce privesc efectele efortului fizic, reacțiile fiziologice și psihice ale organismului la efort, considerăm că sublinierea lui în această parte a lucrării nu-i scade cu nimic valoarea. Controlul medical, numit în literatura din medicina generală, și controlul medical preventiv, constă dintr-o serie de procedee și metode (clinice sau paraclinice), efectuate de personal specializat, în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
general și răspunsul pe care l-a dat Kant lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin acestă subliniere a irelevanței cercetării condițiilor de posibilitate ale unor enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu mai multă claritate într-o lucrare din aceeași perioadă a lui Lothar Schäffer. Ca și Hoppe, Schäffer
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofia transcendentală a lui Kant nu a fost elaborată pornind de la analiza fundamentelor metafizice ale științei newtoniene, rezultă că ea nu va fi în nici un fel afectată de evoluția ulterioară a gândirii fizice. Această concluzie a fost adesea susținută prin sublinierea că cercetarea condițiilor de posibilitate ale științei matematice a naturii a fost întreprinsă de Kant în Pmsn, și nu în CRP. Iată de ce schimbările în fundamentele cunoașterii fizice, care au avut loc îndeosebi în secolul XX, nu ar afecta câtuși
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
descoperirea și formularea unor asemenea legi este, prin urmare, dublu condiționată de principii a priori și de datele percepției. Este, în egală măsură, esențială afirmația că legi ale științei matematice a naturii nu pot fi cunoscute a priori, ca și sublinierea că o cunoaștere a acestor legi nu este posibilă independent de principiile a priori. Iar încercările de a pune în evidență o tensiune între aceste două afirmații nu par să fie convingătoare. Concepția lui Kant asupra legilor particulare ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legătura legică prin care aceasta poate să devină cunoaștere empirică, adică experiență”69. Relația pe care o are în vedere Kant între valoarea obiectivă a unei judecăți și universalitatea necesară a relației pe care o exprimă această judecată merită o subliniere specială. Dacă conceptele valabilitate obiectivă și universalitate necesară sunt pentru Kant sinonime, urmează că enunțurile care constituie sistemul științei au toate atributele universalității și necesității. Judecățile de percepție, în calitate de constatări privitoare la asociații constante între percepții, nu fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cere, mai întâi, diversul intuiției pure, în al doilea rând, sinteza acestui divers prin imaginație și, în al treilea rând, conceptele intelectului care îi conferă unitate sintetică 11. Pentru trasarea contururilor conceptului cunoașterii orientat spre formă în CRP este esențială sublinierea insistentă că nici conținutul dat prin intuiție, nici conceptele fără conținutul dat în intuiție nu reprezintă cunoaștere. Kant afirmă explicit că orice cunoaștere bazată pe experiență „conține două elemente foarte diferite, anume o materie pentru cunoașterea prin simțuri și o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Nu există, așadar, concepte pure, a priori, concepte care ar reprezenta condiții ale posibilității cunoașterii prin experiență în genere, în sensul lui Kant18. Din punctul de vedere al interesului pentru elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă fundamentală este sublinierea că, independent cât de bine ar fi adaptate conceptele propuse de oamenii de știință pentru ordonarea unei mase de experiențe senzoriale, relația dintre ele și aceste experiențe este una de coordonare între entități distincte, disparate din punct de vedere logic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va avea o valoare morală. „Acum, una este să fii onest din datorie și cu totul alta este să fii astfel din îngrijorarea stârnită de urmările dezavantajoase; în primul caz, conceptul acțiunii în sine conține deja o lege pentru mine (sublinierea mea, M.F.); în al doilea, trebuie să caut mai întâi în altă parte ca să văd ce efecte ar decurge pentru mine din acțiunea respectivă.”21 Principiul moral, sublinia în mod repetat Kant, are forma categorică „Trebuie!” și nu cea ipotetică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
într-un alt mod decât oamenilor mai buni, care și-au făcut datoria numai de dragul ei înseși”23. Este firesc să ne întrebăm care este temeiul de natură sistematică al acestei afirmări insistente a caracterului necondiționat al îndatoririi morale, a sublinierii repetate a ideii că merit moral are împlinirea datoriei de dragul datoriei, fără a ține câtuși de puțin seama de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se poate presupune că ancorarea obligației
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este pentru Kant o realitate noumenală, și nu fenomenală. Pe temeiul unei asemenea distincții, Kant tinde să opună orizontul moralității orizontului experienței în termeni ca absolut și relativ, necondiționat și condiționat. Din această perspectivă vom putea înțelege mai bine și sublinierea opoziției dintre imperativul categoric și imperativele ipotetice, dintre legea morală, ca postulat al rațiunii pure, și principii ale acțiunii care pot fi justificate numai prin examinarea consecințelor aplicării lor, adică pe baza experienței. În multe pasaje din Imm și Crp
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-ți place altuia nu-i face!) și cădem de acord că dacă adeseori nu dăm curs îndemnului rațiunii asta se întâmplă deoarece egoismul exclusivist, înclinațiile și pasiunile au o putere mai mare asupra noastră decât acel îndemn atât de rezonabil. Sublinierea faptului că temeiurile respectării datoriei la omul bun din punct de vedere moral sunt pure, și nu empirice, reprezintă o constantă a interpretării standard a imperativului categoric. Este acea interpretare care a fost elaborată în numeroase studii și comentarii mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
poate ieși altfel din ea? Îmi dau seama de îndată că pot voi, ce-i drept, minciuna, dar nu pot voi deloc o lege universală de a minți, căci după o asemenea lege nu ar exista, de fapt, nici o promisiune (sublinierea mea, M.F.), deoarece ar fi zadarnic să mă prefac în fața altora cu privire la ceea ce vreau în acțiunile mele viitoare, căci ei nu ar crede ceea ce pretind eu sau, dacă ar crede-o în mod pripit, mi-ar plăti inapoi cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atribuit capacitatea de a realiza o asemenea evaluare rațiunii morale comune atunci când afirma că aceasta are permanent în fața ochilor principiul suprem al moralității. Așadar, a admite că îndatoririle morale sunt imperative necondiționate nu este ceva ireconciliabil cu recunoașterea și cu sublinierea faptului că rațiunea morală comună poate identifica aceste îndatoriri examinând consecințele acțiunilor conduse de anumite maxime. Că așa a gândit Kant pare să o indice și o precizare pe care o face el imediat după pasajul citat, și anume că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nici nu aveau calificarea necesară pentru o prezentare sistemtaică a eșafodajului conceptual al sistemului. Le lipsea pregătirea de specialitate necesară și nici nu aveau cum să consacre ani de zile studiului scrierilor lui Kant. Mai importantă mi se pare totuși sublinierea că ideile lui Kant erau invocate în primul rând drept punct de sprijin al preocupării pentru cultivarea rațiunii în vederea emancipării omului și a educării cetățeanului. Acei învățați ardeleni în cărțile cărora găsim primele referiri la Kant nu au studiat neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
deosebită clarificării a trei concepte, pe care le aprecia drept fundamentale: criticism, apriorism și idealism transcendental. Se cuvine remarcat că Petrovici insista asupra distincției dintre ceea ce numea un „apriorism psihologic” și un „apriorism logic”. În primul caz este vorba de sublinierea anteriorității structurilor a priori în raport cu experiența, oarecum în sensul teoriei ideilor înnăscute, în al doilea caz formele a priori sunt caracterizate drept condiții de posibilitate constitutive cunoașterii și gândirii în genere 27. Este o indicație semnificativă a receptării corecte a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
gândire este creatoare, spontană, dar fiind finită este, în același timp, și receptivă 50. În monografia lui Florian, contribuțiile la clarificarea poziției lui Kant, ca și aprecierile asupra unor tendințe interpretative divergente și asupra conflictului interpretărilor, se sprijină ferm pe sublinierea orientării raționaliste și transcendentale a gândirii filosofului și a reprezentării lui ontologice originale asupra naturii umane. Este, bunăoară, cazul expunerii conceptului lucru în sine, un concept apreciat drept alfa și omega Criticii rațiunii pure. „Ca atare lucrul în sine e
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
drept, dacă nu întotdeauna de fapt. Kant ar fi greșit totuși, crede Blaga, atunci când ar fi socotit drept lipsite de interes și de valoare orice preocupări metafizice care ies din perimetrul fiolosofiei sale transcendentale. Această evaluare critică este întemeiată prin sublinierea insistentă a ceea ce Blaga a calificat drept limitarea fundamentală a analizelor lui Kant și a multor analize ale cunoașterii întreprinse după Kant. Ele s-au aplecat exclusiv asupra condițiilor de posibilitate ale cunoașterii cu valoare obiectivă, adică ale experienței noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în genere, sunt factori de reacțiune, de obstaculare în calea progresului: "Progresul deplin, nestânjenit și linear reprezintă drumul cel mai scurt spre stagnare și moarte. Această tendință este împiedecată, întârziată și, de fapt, contracarată de reacția unor gesturi creatoare"136. Sublinierea precarității conceptului de progres în istorie este o atitudine tipic postmodernistă, or, Culianu se dovedește un reprezentant al modernismului înalt. Nemoianu pariază pe un paradox: cu cât ritmul istoriei este mai rapid, cu atât lumea se apropie mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
față, această asociere rămâne ciudată din punct de vedere clinic, în afară de situația în care se dorește a se ignora orice dimensiune comprehensivă, oricare ar fi, de altfel, modalitățile de realizare ale acesteia. Subliniat de autor. Adormirea Maicii Domnului (n. trad.). Sublinierea ne aparține. Nu putem să nu relatăm aici această pagină din Monde din 8 august 2000: în Japonia au fost instalate oglinzi la intrarea în gări, în fața liniilor de tren, pentru ca indivizii, văzându-și chipul, să ezite să se arunce
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
își zise. Cum nu reușise s-o mai întâlnească după memorabila seară, trecu la o pândă perseverentă. O parte din banii căpătați de la Onu fu degrabă investită în ameliorarea imaginii de sine, ceea ce, în cazul lui, revenea la o simplă subliniere a generozității destinului. Poate că și locul îl ajută să-și pună în evidență farmecul de obicei pierdut pe sub zdrențe și autocomplezență. În orice caz, când în final se întretăie cu Ondine pe una din aleile ce duceau la plajă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
potențialul său ? Acestea sunt Întrebări pe care managerii și le-au pus de-a lungul timpului, și la care se caută Încă răspunsuri plauzibile. Evident, există o mulțime de abordări pe tema motivației angajaților. Majoritatea acestor abordări au În comun sublinierea faptului că motivația reprezintă un ansamblu de forțe, energii interne și externe care inițiază și dirijează comportamentul uman spre un anumit scop. Aceste forțe și energii Însumează totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștiente sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
potențialul său ? Acestea sunt Întrebări pe care managerii și le-au pus de-a lungul timpului, și la care se caută Încă răspunsuri plauzibile. Evident, există o mulțime de abordări pe tema motivației angajaților. Majoritatea acestor abordări au În comun sublinierea faptului că motivația reprezintă un ansamblu de forțe, energii interne și externe care inițiază și dirijează comportamentul uman spre un anumit scop. Aceste forțe și energii Însumează totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștiente sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]