2,306 matches
-
ce au fost extrem de folositoare În adâncirea și consolidarea cunoștiințelor și formării personalității sale religioase. Într-o vacanță, invitat de un prieten, membru al organizației „Oastea Domnului” versifică drama „Samarineanul milostiv”. În primăvara anului 1953, În timp ce se afla concentrat ca sublocotenent de rezervă, așterne pe hârtie „Apocalipsiada”, epopeea creștină pe care Însă o sfârșește mult mai târziu. În primăvara anului 1948 este cooptat În organizația renașterii spirituale „Oastea Domnului” - care În acele timpuri era singura organizație militantă de rezistență creștină. Întemeetorul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
procurator al mamei sale, Vera Mavrocordat, domiciliată în Franța și Cercul Militar ,,Constantin Prezan” reprezentat de: colonel Ioan Minescu (Comandantul Regimentului 25 infanterie Vaslui), locotenent-colonel Vasile Popovici, maior Dumitru Cihodariu, căpitan Alex Nicolau, căpitan C.Harles, locotenent Docan Vasile și sublocotenent Neștian Adam. Din Statutul Cercului Militar, reiese că membrii acestuia se împărțeau în trei categorii: membri fondatori, membri obligatorii, membri voluntari. Pe lista membrilor fondatori erau personalități atât din administrația centrală, cât și din cea locală: Victor Slăvescu (ministrul Finanțelor
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
I.Constantin Prezan Trepte în ierarhia militară de la sublocotenent la mareșal Parcurgând pagini din istoria zbuciumată a neamului nostru de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, regăsim fapte și împliniri reunite sub același nume, cel al mareșalului Constantin Prezan, personalitate cu rol
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
militari din Iași, absolvită în anul 1878, conform Registrului matricol nr. 63, la numărul 3611, terminând cu cea mai înaltă demnitate militară, cea de mareșal. Pentru a vedea această ascensiune militară, se impune, prezentarea tuturor etapelor carierei militare -de la sublocotenent, la general, până la mareșal. Constantin Prezan continuă studiile militare, urmând cursurile Școlii de ofițeri de infanterie și cavalerie din București, în perioada 1 septembrie 1878 iulie 1880 și obține gradul de sublocotenent. Este repartizat la Regimentul 7 Infanterie, în calitate de comandant
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
impune, prezentarea tuturor etapelor carierei militare -de la sublocotenent, la general, până la mareșal. Constantin Prezan continuă studiile militare, urmând cursurile Școlii de ofițeri de infanterie și cavalerie din București, în perioada 1 septembrie 1878 iulie 1880 și obține gradul de sublocotenent. Este repartizat la Regimentul 7 Infanterie, în calitate de comandant de pluton și detașat la Constanța, pentru construirea de cazărmi, dar, din motive necunoscute, sublocotenentul Constantin Prezan refuză detașarea. După 3 luni, este mutat la Batalionul 2 Geniu, din București, loc de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
de infanterie și cavalerie din București, în perioada 1 septembrie 1878 iulie 1880 și obține gradul de sublocotenent. Este repartizat la Regimentul 7 Infanterie, în calitate de comandant de pluton și detașat la Constanța, pentru construirea de cazărmi, dar, din motive necunoscute, sublocotenentul Constantin Prezan refuză detașarea. După 3 luni, este mutat la Batalionul 2 Geniu, din București, loc de muncă care îl impresionează atât de mult, încât face o adevărată pasiune pentru noua armă geniu. Pregătirea deosebită, calitățile sublocotenentului au fost remarcate
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
din motive necunoscute, sublocotenentul Constantin Prezan refuză detașarea. După 3 luni, este mutat la Batalionul 2 Geniu, din București, loc de muncă care îl impresionează atât de mult, încât face o adevărată pasiune pentru noua armă geniu. Pregătirea deosebită, calitățile sublocotenentului au fost remarcate de către toți superiorii, contribuind la ascensiunea sa militară. Astfel, pe 1 iulie 1881, maiorul Candiano îl caracteriza: ,,ofițer inteligent, caracter bun, disciplinat și serios în serviciu. Conduita, principiu și ținuta prea bune, bun camarad, lucrează prea bine
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
Ofițeri de Infanterie de la Cernăuți, oraș unde făcuse și liceul militar ”Ștefan cel Mare”, Aurelian Gulan a nutrit sentimente înălțătoare, dorind eliberarea teritoriilor românești răpite în mod samavolnic, prin evenimentele dureroase din anul 1940. A fost înălțat la gradul de sublocotenent al armatei române 10, prin Decret Regal, publicat în Monitorul Oficial, nr 108 din data de 10 mai 1942. Fiind considerat un element capabil, un militar adevărat, devotat patriei, va fi dizlocat la Batalionul de Gardă al mareșalului Ion Antonescu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
din Iadul Roșu”. Aurelian Gulan va fi prezent la Oltenița, în anul 2000, când i se va decerna titlul de cetățean de onoare al municipiului nostru. Se stinge din viață în anul 2002, la vârsta de 80 de ani. Tânăr sublocotenent - promoția 1942 În uniforma de Vânători de Munte Rostind discursul în fața regelui Mihai și a altor personalități ca șef de promoție Hristahe Daniilescu (Danielescu) ( ) Una dintre cele mai mari personalătăți interbelice ale Olteniței a fost Hristache Daniilescu, primar și președinte
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ajungă la cabina piloților, dar, fulgerător, unul din luptătorii antiteroriști l-a împușcat în umăr, iar celălalt l-a făcut inofensiv. După care, zborul a decurs fără incidente. Pentru fapta lor, cei doi subofițeri au fost avansați la gradul de sublocotenent. O altă încercare de deturnare a unei aeronave a avut loc pe ruta Timișoara-București, cazul ajungând, iarăși, în cercetarea fostei Direcții a VI-a. Zborul se desfășura în liniște, până în momentul în care un pasager a înmânat însoțitoarei de bord
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
al doilea Verdun, că nu s-au așteptat la așa ceva, iar în ziarul Lumina de la București, s-a scris că românii au luptat cu o prestanță uimitoare. Soldatul acela înalt și blond ca un Siegfried, semăna cu fratele meu Oprișan, sublocotenent în viteazul regiment 40 Călugăreni, mort la 28 Iulie 1917, tot la Mărășești. Numele de Oprișan i-a rămas și soldatului german. De el își aduce aminte și Teichert. Pe fața lui citesc acum amărăciune și durerea unei nații întregi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a ideii de libertate și independență națională. în luptele duse în cadrul Regimentului 29 Infanterie precum și în regimentele 59 și 69 Infanterie, în care erau mobilizați, și-au jertfit viața pentru patrie 208 militari din comuna Hudești dintre care amintim pe: sublocotenentul Ionel I. Frank, sergenții Antochi Constantin și Alexoaie Gheorghe, soldații Brumă Vasile, Buliga Chirică, Dănilă Ioan, Cantea Toader, Sofronescu Gheorghe, Neghiuc Gheorghe, Zlei Nicolae etc. Un mare număr de luptători au fost răniți și au rămas invalizi de război. Pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vor da foc conacelor boierești, așa cum s-a întâmplat în alte comune și vor împărți pământul cu forța. Acest fapt a determinat pe prefectul județului să trimită la 16 martie în comună un pluton de 20 jandarmi rurali sub comanda sublocotenentului Cucu Grigore, iar la 18 martie încă un escadron de cavalerie din Regimentul 4 Roșiori, pentru menținerea ordinii și siguranței în zonă. între timp au început arestările. Moșierul Ion Franc trimite de la București o baterie de tunuri care a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a face o mențiune specială. S-a născut la 21 ianuarie 1896 în comuna Suharău, a urmat Școala normală Vasile Lupu din Iași, după care a intrat în școala de ofițeri de rezervă din Botoșani, fiind înaintat la gradul de sublocotenent de rezervă. A luptat în primul război mondial pe frontul Mărășești-Nămoloasa, unde a fost grav rănit și decorat cu Virtutea ostășească cl. I Mărășești și Crucea de război. La 1 septembrie 1919, a fost numit director la Școala Costăcheasca din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al Sfatului Popular Regional Suceava, pe care a absolvit-o în anul 1965. După terminarea facultății, a satisfăcut stagiul militar T.R. la Școala de ofițeri de rezervă Radna-Lipova din județul Arad. La terminarea școlii a fost înaintat la gradul de sublocotenent și mai apoi la gradul de locotenent- major. După terminarea studiilor, ca și ceilalți tineri ingineri agronomi absolvenți din perioada respectivă, a primit repartiție la Gospodăria Agricolă de Stat Letea, Bacău unde a lucrat în perioada 1966-1967, iar din 1967
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
până când s-a pensionat în anul 1993. Pentru perfecționarea pregătirii a urmat cursurile post academice la CEPECA București. în perioada 1952-1953 a satisfăcut stagiul militar cu termen redus la Școala de intendență și finanțe, Craiova, fiind înaintat la gradul de sublocotenent în rezervă, specialitatea finanțe. S-a căsătorit cu Tudoran Nineta, economistă și are un fiu, Ovidiu, medic primar ORL în municipiul Bacău. în întreaga sa activitate desfășurată la Direcția regională și ulterior județeană CEC Bacău a dovedit o temeinică pregătire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Centrul de exploatare Suceava și apoi la Regimentul 2 care de luptă din București, de unde a fost trimis la Școala de ofițeri de infanterie Sibiu pe care a terminat-o la 30 decembrie 1948, fiind avansat la gradul de sublocotenent și numit la Regimentul 1 vânători Râmnicu Vâlcea în funcția de comandant de pluton la școala regimentală. La 1 ianuarie 1949, prin noua organizare a armatei, a fost înaintat la gradul de locotenent și trimis la Regimentul 34 infanterie în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secția Fizică-Chimie, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. În anul 1943 este încorporat în Regimentul 2 Antiaeriană Iași, iar în perioada 1943-1945 urmează cursurile Școlii de Ofițeri de Rezervă din București (Ghencea). În urma absolvirii acestor cursuri, primește gradul de sublocotenent și participă la operațiuni militare pe frontul de Vest, ajungând cu unitatea sa până în Munții Tatra. După o întrerupere de doi ani, în anul 1945 reia cursurile Facultății de Științe pe care o absolvă în 1948, ca șef de promoție
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Practic era „pentru prima oară când un țăran (gorjean - n.n. G.N.) vorbește de o alianță sârboamericană îndreptată împotriva U.R.S.S. și a unuia din supușii săi fideli, România”. Cea mai plauzibilă explicație este că Gr. Bratu știa de la ginerele său, sublocotenentul St. Gh. Cincă, despre disidenta lui Tito. El își atenționează auditoriul că țara noastră va fi bombardata de americani, procedându-se la înlăturarea regimului comunist. O altă manifestare depistată în documentarea noastră datează din 2 iulie 1950, cănd Gh. Șasa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1859 1938 Mareșal și om politic român, născut în Basarabia, se înrolează ca voluntar la 17 ani în armata română și participă la războiul de independență 1877-1878. După studiile militare făcute în România și Italia, urcă treptele ierarhiei militare ca sublocotenent în 1881, general în 1912 și mareșal în 1930. Ajunge comandant al Armatei a II-a în primul război mondial 1917-1918, se remarcă în bătăliile de la Mărăști-Oituz în 1917. Intră în viața politică, întemeiază Liga Poporului, apoi Partidul Poporului pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
misiuni de patrulare.Trezindu-mi interesul, am fost curios să aflu care este istoricul acestei statui.Am întrebat de colegii mei din cadrul asociației de pensionari și am aflat că-l reprezintă pe un plutoner sectorist, avansat post-mortem la gradul de sublocotenent, care în una din nopțile din ianuarie 1992, aflându-se în patrulare, a auzit la subsolul unui bloc un strigăt disperat de femeie, după ajutor. Subofițerul, se afla singur, de și regula prevede să fie însoțit de jandarmi, sau un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
escadrila lui nu participă decât până la căderea Odessei. L-oi fi zărit poate evoluând deasupra capului meu în lupte aeriene la Țiganca, sau la nord de Odessa... Ne relatează în capitolul acela cu mare admirație și dragoste performanțele eroice ale sublocotenentului Constantin Catrina. Mă surprinde însă observația ciudată pe care o face însuși Vizanty în relatarea morții lui Catrina: "Pe fiece zi sublocot. Catrina era mai nerăbdător, mai îndârjit, dorea să se întâlnească și să se bată cu vânătorii inamici, dar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
un actor de mare talent, în schimb aviația română a câștigat un pilot excepțional. Se înscrie așadar ca elev-ofițer la Școala Militară de Ofițeri Aeronautică, pe care o urmează din septembrie 1929 până în iulie 1931, când termină cu gradul de sublocotenent aviator; la 1 iulie 1931 este repartizat în Flotila 1 Aero București. Aviația era socotită în acea vreme nu doar o ocupație romantică, ci și foarte primejdioasă. "Iată că o văd pe mama, care de obicei mă conducea până la mașină
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la începutul războiului, pilotează "celebrele" I-16 Rata. Acestea erau inferioare, ca performanțe, chiar și PZL-ului. Un articol al lui Dan Vizanty, publicat în ianuarie 1942, prețios ca informație și plăcut ca stil, reconstituie, pornind de la figura camaradului său, sublocotenent aviator Constantin Catrina, întreaga atmosferă a misiunilor de luptă de la începutul războiului, din campania Basarabiei: "22 Iunie, prima zi de război și prima misiune. O misiune de acoperire în sectorul de nord al Moldovei... Plin de avânt și tinerețe, entuziasm
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]