966 matches
-
și ecouri, dar aceasta a fost începutul detectării direcționale a țintelor submarine cu ajutorul sunetului. Dispozitivul ASDIC era un traductor plasat într-o cupolă plasată sub vas, din care erau emise serii de pulsații sonore direcționate, care erau reflectate de obstacolele submarine aflate la cel mult 3.000 de yazi (~ 2.750 m). Ecoul recepționat era interpretat de operatori, care trebuiau să fie foarte experimentați pentru a face deosebirea dintre semnalul unui submarin și cel al unui banc de pești. ASDIC era
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
și cel al unui banc de pești. ASDIC era eficient numai în cazul în care nava purtătoare se deplasa cu viteză redusă, la viteze mai mari de 15 noduri (27,8 km/oră) zgomotul vasului străbătând valurile estompând toate ecourile submarine. Când era detectat un submarin inamic, un distrugător sau un alt tip de vas de escortă se deplasa deasupra țintei și lansa grenade de adâncime, reglate să explodeze la adâncimi bine stabilite. Pentru ca încărcăturile explozive submarine să fie eficiente, ele
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
valurile estompând toate ecourile submarine. Când era detectat un submarin inamic, un distrugător sau un alt tip de vas de escortă se deplasa deasupra țintei și lansa grenade de adâncime, reglate să explodeze la adâncimi bine stabilite. Pentru ca încărcăturile explozive submarine să fie eficiente, ele trebuiau să fie detonate la cel mult 6 metri de carcasa submersibilului vizat. La începutul luptei antisubmarin, britanicii au avut o serie de dezavantaje, dintre care multe erau legate nu doar de imperfecțiunea sistemului. Exercițiile fuseseră
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
urmăreau o țintă a cărei poziție de plecare era cunoscută pe lumina zilei, vânătoarea desfășurându-se în ape calme. Submarinele germane se puteau scufunda mult mai adânc decât cele britanice sau americane, sub adâncimea maximă de detonare a primelor grenade submarine britanice. Mai important, primele sonare nu puteau cerceta apele aflate imediat sub ele, operatorul pierzând semnalul reflectat de submarin în etapele finale ale atacului, când submarinul era manevrat extrem de rapid, pentru a scăpa de vânători. Primele dispozitive ASDIC erau de
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
nu puteau cerceta apele aflate imediat sub ele, operatorul pierzând semnalul reflectat de submarin în etapele finale ale atacului, când submarinul era manevrat extrem de rapid, pentru a scăpa de vânători. Primele dispozitive ASDIC erau de asemenea foarte sensibile la exploziile submarine, astfel că, dacă primul atac cu grenade submarine rata ținta, era foarte greu pentru operatorul sonarului să mai restabilească legătura cu ținta. Credința că ASDIC-ul rezolvase problema luptei antisubmarin, acutele probleme bugetare ale deceniului al patrulea, caracterizat printr-o
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
operatorul pierzând semnalul reflectat de submarin în etapele finale ale atacului, când submarinul era manevrat extrem de rapid, pentru a scăpa de vânători. Primele dispozitive ASDIC erau de asemenea foarte sensibile la exploziile submarine, astfel că, dacă primul atac cu grenade submarine rata ținta, era foarte greu pentru operatorul sonarului să mai restabilească legătura cu ținta. Credința că ASDIC-ul rezolvase problema luptei antisubmarin, acutele probleme bugetare ale deceniului al patrulea, caracterizat printr-o profundă criză economică și presiunile exercitate pentru modernizarea
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
După o perioadă de efervescență a campaniei în Atlantic, activitatea germană a scăzut în intensitate, Dönitz plănuind schimbarea centrului de greutate de la activitatea de suprafață la cea a submarinelor. Aproape toate submarinele disponibile au plecat în patrulare în septembrie. Activitatea submarină a fost destul de scăzută, de vreme ce submersibilele trebuiau să se reîntoarcă repede în porturile-gazdă pentru realimentare cu combustibil, muniție, pentru refacerea și completarea echipajelor. Iarna grea a anilor 1939-1940, care a dus la înghețarea radelor multor porturi baltice, a scăzut activitatea
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
în ghețuri. În cele din urmă, planurile lui Hitler de invadare a Norvegiei și Danemarcei a dus la retragerea flotei de suprafață și a submarinelor în porturile baltice. Campania din Norvegia care a urmat a revelat slăbiciunile principalei arme a submarinelor - torpila magnetică. Deși fiordurile înguste scandinave ofereau submarinelor un spațiu restrâns de manevră, marea concentrare de vase de război aliate ofereau nenumărate ținte accesibile pentru atacul cu torpile. De multe ori, căpitanii germani remarcau cu stupoare că ținte inamice ochite
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
Hitler de invadare a Norvegiei și Danemarcei a dus la retragerea flotei de suprafață și a submarinelor în porturile baltice. Campania din Norvegia care a urmat a revelat slăbiciunile principalei arme a submarinelor - torpila magnetică. Deși fiordurile înguste scandinave ofereau submarinelor un spațiu restrâns de manevră, marea concentrare de vase de război aliate ofereau nenumărate ținte accesibile pentru atacul cu torpile. De multe ori, căpitanii germani remarcau cu stupoare că ținte inamice ochite cu grijă, asupra cărora fuseseră lansate torpile, continua
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
multe ori, căpitanii germani remarcau cu stupoare că ținte inamice ochite cu grijă, asupra cărora fuseseră lansate torpile, continua să navigheze neatinse. Torpilele ori explodau prematur, ori nu explodau deloc sau treceau pe sub vasele atacate. În ciuda a 20 de atacuri submarine, niciun vas britanic nu a fost scufundat. Proiectanții torpilelor germane au refuizat cu încăpățânare să admită că ar fi fost vina lor, afirmând că de vină sunt doar echipajele submarinelor. Deabia în 1942 problemele torpilelor germane au fost rezolvate, e
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
bazele din Franța au fost încununate de un succes spectaculos. Au început zilele de glorie ale unor ași submariniști precum Günther Prien („U-47”), Otto Kretschmer („U-99”), Joachim Schepke („U-100”), Engelbert Endrass („U-46”), Viktor Oehrn („U-37”) și Heinrich Bleichrodt (“U-48”). Echipajele submarinelor deveniseră eroi în Germania și această perioadă a fost denumită „vremurile fericite”. Din iunie până în octombrie 1940, peste 270 de vase Aliate au fost scufundate. Cea mai mare provocare pentru submarine era să descopere convoaiele pe marea întindere a oceanului
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
de criptat Enigma a marinei germane. Atacurile submarinelor germane se bazau pe comunicațiile radio, existând presupunerile că cifrul Enigma nu poate fi spart și că mesajele radio scurte nu pot fi poziționate cu suficientă precizie pentru a pune în primejdie submarinul emițător. Ambele presupuneri s-au dovedit greșite. De-a lungul verii și toamenei anului 1941, combinând citirea mesajelor codificate cu mașina Enigma și detectarea submarinelor prin tehnologia HF/DF, convoaiele au fost redirecționate pe rute care evitau liniile de patrulare
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
Karl Dönitz a fost avansat la gradul de mare amiral al marinei și toate eforturile șantierelor navale au fost direcționate spre construirea de submarine. După ce americanii au început să-și organizeze transporturile navale în convoaie, pierderile de vase datorate atacurilor submarinelor au scăzut în mod semnificativ și Dönitz a ajuns la concluzia că navele sale sunt mai de folos în alte teatre de luptă. Pe 19 iulie 1942, el a ordonat ultimelor submarine să se retragă de lângă coastele Statelor Unite și, pe la
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
de 17 noduri (~32 km/oră), aproape tot atât de mare cu a vaselor de escortă aliate. Lansarea producției de masă a noilor submarine a întârziat foarte mult și acestea nu au avut vreo contribuție în lupta cu vasele aliate. Ultima luptă submarină a bătăliei Atlanticului a avut loc pe 5 mai 1945. Comandantul șef al submarinelor germane (Befehlshaber der Unterseeb) Karl Dönitz a ordonat tuturor submersibilelor germane să înceteze operațiunile de luptă și să reîntoarcă la bazele lor, lăudând echipajele: „ați luptat
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
034,38 km² și o lungime a coastei de 342 km. Tenerife este o insulă de origine vulcanică, a cărei formare începe să prindă contur pe fundul Oceanului Atlantic acum 20-50 milioane ani. Insula s-a format în urmă erupțiilor vulcanice submarine, produse de mișcarea plăcii tectonice africane din Epoca Terțiara. Nașterea efectivă a insulei s-a intamplat in miocen, acum 6 milioane de ani, după nenumărate erupții în urma cărora s-a depus o cantitate uriașă de lavă și fragmente de rocă
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
de recunoaștere în bătăliile din Marea Filipinelor, de la Midway sau din Golful Layete. Submarinele au patrulat în largul bazelor navale aliate, pentru asigurarea secutității porturilor. După numai câteva ore de la Atacul de la Pearl Harbor, Roosevelt a ordonat declanșarea unui război submarin fără restricții împotriva Japoniei. Aceasta însemna că submarinele americane erau autorizate să atace fără avertisment orice fel de vas al Axei: comercial, de pasageri sau militar și nu erau obligați să salveze supraviețuitorii. Deși japonezii dispuneau de un mare număr
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
lungi între coasta pacifică și zonele de luptă, fiind astfel foarte vulnerabile la atacurile submarinelor, submersibilele japoneze au fost folosite în principal pentru misiunile de recunoaștere și doar ocazional în atacuri împotriva vaselor de aprovizionare. Japonezii au lansat o ofesivă submarină cu rezultate modeste împotriva Australiei în 1942 -1943. Când soarta războiului a început să se întoarcă împotriva Japoniei, submarinele nipone au început să fie folosite pentru aprovizionarea garnizoanelor izolate de înaintarea aliată, așa cum au fost Truk și Rabaul. În plus
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
să ancoreze la mai puțin de 0.5 Mm de canalul de intrare în anteport și în aria cuprinsă între 350 S și 350 15’ S, respectiv 550 56’30 W și 560 W, zone în care se află cabluri submarine. Radele interioare și exterioare sunt separate de digul de W. Ambele zone de ancoraj sunt expuse la vreme rea. Remorcajul este obligatoriu pentru navele care acostează în bazinul portuar. 2 remorchere se folosesc normal, alaturindu-se navelor în anteport. Densitatea variază
Portul Montevideo () [Corola-website/Science/307408_a_308737]
-
material rusesc, în Ostrovul Nedeia (km 703), operațiune de pionierat pentru Flotila Română. În anul 1878 a fost înaintat la gradul de locotenent, iar apoi în 1881 la cel de căpitan. Emanoil Koslinski a organizat în anul 1882 Corpul Apărării Submarine și o primă Secție de Torpilori, în cadrul Flotilei Române. În anul 1887 căpitanul Koslinski este înaintat la gradul de maior și numit șef de Stat Major la Comandamentul Flotilei. În această calitate, a organizat prima școală de torpilori, a înființat
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
indirecte în Statul major al flotei române de operații de sub comanda comandorului Vasile Scodrea (1917-1918). Prin ordinul Marinei Regale Române nr. 3829/ iulie 1920, lt. comandorul Gheorghe Koslinski a fost trimis în Franța pentru a se specializa în domeniul armelor submarine și a inițiat o serie de discuții în octombrie 1920 pentru a achiziționa un submarin francez. Discuțiile nu au avut un rezultat concret, Koslinski fiind rechemat în țară de către Ministerul de Război. Revenit în România, căpitanul comandor Gheorghe Koslinski este
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
28 Scoateri din funcțiune 29 Număr Putere Număr Putere Număr Putere Număr Putere Număr Putere Linii (≥ 345 kV) cu tensiunea de: 345 380 400 420 Altele Cabluri subterane (≥ 100 kV) cu tensiunea de: 220 250 380 400 420 Altele Cabluri submarine (≥ 100 kV) cu tensiunea de: 220 250 380 400 420 Altele 1 JO L 102, 25.04.1996, p. 1. 2 Situația capacității totale aflate în funcțiune la 1 ianuarie a anului calendaristic curent. 3 Conducte aflate în stadiu de
jrc3196as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88353_a_89140]
-
intens) și cu argon (albastru) se folosesc pe scară mare pentru firme luminoase. Heliul se mai folosește ca gaz purtător în cromatografia gaz-lichid, în tehnica temperaturilor foarte joase, sau (în amestec cu 15-21% oxigen) ca gaz de respirat în scufundările submarine autonome la mari adâncimi. Amestecuri de heliu cu neon se utilizează în lasere cu gaz.
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
Tenace își urmează visul și creează primul hidroavion. Primul hidroavion care a făcut traversarea Oceanului Atlantic a fost NC-4 în anul 1919. Aceast avion a fost o încercare și o posibilă alternativă pentru transportul naval care era extrem de afectat de către războiul submarin. În anii următori (1920-1930) hidroavioanele reușesc să aibă transporturi regulate între Statele Unite ale Americii și Europa, precum și deschiderea unor alte noi rute către America de Sud, Africa și Asia. Orașul Foynes din Irlanda, de-a lungul râului Shannon unde se află actualul
Hidroavion () [Corola-website/Science/302180_a_303509]
-
punctul de întâlnire situat la nord-est de Midway fără a fi detectate. Încercarea de a folosi patru hidroavioane de recunoaștere Kawanishi H8K pentru a observa Pearl Harbour și a stabili dacă portavioanele americane sunt sau nu acolo a eșuat întrucât submarinele japoneze desemnate să asigure realimentarea hidroavioanelor cu combustibil au constatat că în punctul de întâlnire se aflau nave de război americane. Astfel, japonezii au fost lipsiți de orice informație cu privire la mișcările portavioanelor americane în momentele premergătoare bătăliei. Interceptările radio efectuate
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în roci bazaltice și hawait, minerale bogate în fier și care prezintă o asemănare remarcabilă cu rocile magmatice din Arhipelagul Galapagos. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajma (Motu Nui, Motu Îți), reprezintă piscul unui vulcan submarin care se ridică la peste două mii de metri deasupra fundului oceanului. Insula Paștelui face parte din creasta Sală y Gomez, un lanț muntos submarin care începe cu muntele Pukao și continuă cu muntele Moai, munți submarini aflați la vest de
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]