5,777 matches
-
Easton, 1965). În ceea ce privește problematica securității regionale, literatura dedicată subsistemelor este influențată mai degrabă de sociologia istorică, iar cea privind sistemele subordonate, mai degrabă de teoria sistemelor. Cu alte cuvinte, pentru cei care studiază securitatea regională din punctul de vedere al subsistemelor, acestea sunt doar instrumente analitice, tipuri ideale În sens weberian, iar pentru cei care discută despre sisteme subordonate, acestea există și În realitate, nu doar la nivel conceptual, fiind elemente fundamentale ale ordinii mondiale. Literatura dedicată complexelor de securitate este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
subordonate, acestea există și În realitate, nu doar la nivel conceptual, fiind elemente fundamentale ale ordinii mondiale. Literatura dedicată complexelor de securitate este de dată mai recentă (anii ’80), Însă Împrumută elemente din ambele direcții de cercetare. 6.2.2. Subsistemul regional Subsistemele regionale sunt definite În general drept structuri de relații ce se desfășoară Într-o oarecare proximitate geografică și sunt caracterizate de un anumit grad de regularitate și intensitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați (Kaiser, 1968
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
există și În realitate, nu doar la nivel conceptual, fiind elemente fundamentale ale ordinii mondiale. Literatura dedicată complexelor de securitate este de dată mai recentă (anii ’80), Însă Împrumută elemente din ambele direcții de cercetare. 6.2.2. Subsistemul regional Subsistemele regionale sunt definite În general drept structuri de relații ce se desfășoară Într-o oarecare proximitate geografică și sunt caracterizate de un anumit grad de regularitate și intensitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați (Kaiser, 1968, p. 86
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o oarecare proximitate geografică și sunt caracterizate de un anumit grad de regularitate și intensitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați (Kaiser, 1968, p. 86). La acestea se mai poate adăuga și faptul că, pentru a fi considerat subsistem regional, este necesară recunoașterea acestuia nu doar de către actorii implicați, ci și de către ceilalați actori internaționali (Brecher, 1963, p. 220). În plus, pentru a forma o regiune este nevoie de minim trei actori (ibidem), dar pot fi acceptate situații În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de către ceilalați actori internaționali (Brecher, 1963, p. 220). În plus, pentru a forma o regiune este nevoie de minim trei actori (ibidem), dar pot fi acceptate situații În care unele superputeri Împreună cu un alt stat vecin mai mic formează un subsistem regional distinct (Agor și Suarez, 1972, p. 154). Acesta poate fi de pildă cazul relației SUA-Canadaxe "Canada". Actorii subsistemelor regionale pot fi desigur statele naționale, care păstrează monopolul În acest domeniu. Acestora li se adaugă din ce În ce mai frecvent diverse structuri mergând
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
trei actori (ibidem), dar pot fi acceptate situații În care unele superputeri Împreună cu un alt stat vecin mai mic formează un subsistem regional distinct (Agor și Suarez, 1972, p. 154). Acesta poate fi de pildă cazul relației SUA-Canadaxe "Canada". Actorii subsistemelor regionale pot fi desigur statele naționale, care păstrează monopolul În acest domeniu. Acestora li se adaugă din ce În ce mai frecvent diverse structuri mergând de la organizații regionale (politice, de securitate, economice etc.) și alianțe regionale până la comunități regionale de securitate (Adler și Barnett
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
adaugă din ce În ce mai frecvent diverse structuri mergând de la organizații regionale (politice, de securitate, economice etc.) și alianțe regionale până la comunități regionale de securitate (Adler și Barnett, 1998) și mișcări sociale sau revoluționare regionale (Agor și Suarez, 1972). De asemenea, conceptul de subsistem regional se mai poate referi la procese de integrare regională (Deutsch et al., 1957; Haas, 1970; Nye, 1971), dar și la fluxuri economice și/sau societale (motivate economic), recurente și non-instituționalizate (Kaiser, 1968; Haas, 1975). Dată fiind această varietate de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de integrare regională (Deutsch et al., 1957; Haas, 1970; Nye, 1971), dar și la fluxuri economice și/sau societale (motivate economic), recurente și non-instituționalizate (Kaiser, 1968; Haas, 1975). Dată fiind această varietate de actori și procese ce pot fi asociați subsistemelor regionale, au existat Încercări de a le sistematiza. În acest demers se pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
procese ce pot fi asociați subsistemelor regionale, au existat Încercări de a le sistematiza. În acest demers se pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
demers se pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl pot avea asemenea susbsisteme. În general este acceptat faptul că relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
susbsisteme. În general este acceptat faptul că relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948; Axelrod și Keohane, 1985; Jervis, 1988; Risse et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional (Falk, 1999; Hettne, 2001; Bailes și Cottey, 2006). 6.2.3. Sistemul subordonat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional (Falk, 1999; Hettne, 2001; Bailes și Cottey, 2006). 6.2.3. Sistemul subordonat Dacă În cazul subsistemelor regionale atenția era Îndreptată În special asupra posibilelor relații dintre nivelul național și cel regional, În cazul sistemelor subordonate principalul obiect de studiu a fost dinamica relațiilor dintre sistemul internațional (numit sistem dominant) și subunitățile sale. În această logică, sistemul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
complex de securitate”2. Acesta reprezintă „un grup de state ale căror preocupări majore de securitate sunt interconectate În așa măsură Încât problemele lor naționale de securitate nu pot fi tratate eficient În mod separat” (Buzan, 1983, p. 106). Spre deosebire de subsistemul regional și de sistemul subordonat, care sunt modalități de a trata Împreună pe baza unui singur criteriu 3 anumite state apropiate geografic, complexul de securitate aduce În prim-plan chestiunea existenței unei interdependențe semnificative Între participanți. În același context, este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
punct de vedere istoric, par să formeze regiuni distincte. În anii ’50-’60, principalele studii de caz se concentrau asupra Orientului Mijlociu și a Asiei Orientale. De altfel, aceste două regiuni au fost exemplele cele mai des folosite În teoriile subsistemelor și ale sistemelor subordonate (Binder, 1958; Brecher, 1963; 1969; Kaiser, 1968), iar până la Începutul anilor ’90 și În teoria complexelor regionale de securitate (Buzan, 1983; 1988; 1991a; Buzan și Rizvi, 1986). Studiile cu privire la Orientul Mijlociuxe "Orientul Mijlociu" s-au menținut În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Întreaga perioadă a existenței sale ca stat independent, o putere minoră. Cum trebuie să Înțelegem acest statut? O putere minoră este un stat al cărui set de interese vitale și capacitatea de a și le apăra nu depășesc cadrul propriului subsistem de relații internaționale (Wight, 1998). Problema esențială a puterilor minore, care le diferențiază În mod radical de puterile majore, este faptul că ele nu trăiesc la scară mondială sau regional-continentală. Interesele, puterea de a le apăra, majoritatea schimburilor politice, economice
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este faptul că ele nu trăiesc la scară mondială sau regional-continentală. Interesele, puterea de a le apăra, majoritatea schimburilor politice, economice și ideologice, cvasitotalitatea conflictelor lor militare au loc exclusiv la nivel diadic, cu proprii vecini, sau la nivelul propriului subsistem de relații internaționale. Subsistemele relațiilor internaționale reprezintă Încrengături coerente de legături politice, economice și ideologice, formate Îndeobște În spații geografice compacte, bine delimitate de obstacole naturale (În special mări și oceane) sau climatice 1. Subsistemele sunt create de formarea unor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu trăiesc la scară mondială sau regional-continentală. Interesele, puterea de a le apăra, majoritatea schimburilor politice, economice și ideologice, cvasitotalitatea conflictelor lor militare au loc exclusiv la nivel diadic, cu proprii vecini, sau la nivelul propriului subsistem de relații internaționale. Subsistemele relațiilor internaționale reprezintă Încrengături coerente de legături politice, economice și ideologice, formate Îndeobște În spații geografice compacte, bine delimitate de obstacole naturale (În special mări și oceane) sau climatice 1. Subsistemele sunt create de formarea unor modele, unor căi specifice
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vecini, sau la nivelul propriului subsistem de relații internaționale. Subsistemele relațiilor internaționale reprezintă Încrengături coerente de legături politice, economice și ideologice, formate Îndeobște În spații geografice compacte, bine delimitate de obstacole naturale (În special mări și oceane) sau climatice 1. Subsistemele sunt create de formarea unor modele, unor căi specifice după care sunt conduse timp de decenii sau de secole schimburile politice, militare și economice dintre entitățile politice care fac parte din ele. Aceste secțiuni ale sistemului internațional constituie În fapt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organismele politice tind să fie perpetuu legate de proximitate, Întrucât aceste legături au În vedere În primul rând competiția pentru resursele umane, materiale, manageriale sau simbolice existente pe teritoriile respectivelor alcătuiri politice (Miroiu, 2005, pp. 71-72). În sensul În care subsistemele internaționale reprezintă structuri ale relațiilor internaționale care sunt definite nu doar În termenii militar și politic ai securității, ci și În sens economic și cultural ca entități de longue durée, ele se diferențiază de complexele regionale de securitate În accepțiunea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
complexele regionale de securitate În accepțiunea reteoretizată recent de Buzan și Wæver (2003). În acest sens, este puțin relevantă schimbarea majoră a raporturilor de securitate Între principalii actori internaționali pentru conceptualizarea securității puterilor minore. În viziunea noastră, schimbările din interiorul subsistemelor mai mult sau mai puțin statice sunt semnificative În această privință (Miller și Kagan, 1997). 9.1. România la sfârșitul secolului al XIX-leatc " 9.1. România la sfârșitul secolului al XIX‑lea" Ieșirea din sfera de influență otomană În urma recunoașterii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Congresul de la Berlin din 1878 a pus România În fața unei situații strategice dificile. În acel moment, Principatele Unite aveau granițe comune cu Rusia și cu Austro-Ungaria, doi actori cu tendințe pronunțat hegemonice În regiune. Din punct de vedere al logicii subsistemului bipolar, acest lucru pune uneori problema nu doar a asigurării independenței, ci a Însăși supraviețuirii României ca stat. Pentru a ține În balanță potențialele amenințări și riscuri de securitate, guvernul român a fost deci nevoit să ia un anumit tip
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să asigure În principal supraviețuirea statului În sensul cel mai strict al cuvântului: supraviețuirea statului român ca entitate politică și teritorială independentă, adică În calitate de actor internațional recunoscut și cu drepturi depline. Acest comportament trebuie Înțeles În perspectiva mai largă a subsistemului În care activa România: pe de o parte, căutând o relație strategică privilegiată cu marile puteri - Îndeosebi cu Puterile Centrale -, iar pe de altă parte, urmărind să se afirme ca o putere regională sau, mai exact, ca un echilibrator al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]