1,856 matches
-
mai prost plătite și mai puțin sigure, crescând probabilitatea schimbării frecvente a locului de muncă și a existenței unor perioade lungi de șomaj. În țările în curs de dezvoltare precum Mexicul, mulți oameni au trecut de la o economie agrară de subzistență la contextul urban. Politicile de reformă structurală, concepute pentru a face față crizei cauzate de datorii din 1982, au perturbat și mai tare „contractul de gen” și „contractul de muncă”, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Într-un cuvânt
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Alte studii arată că, frecvent, tinerele care lucrează în fabrici sunt ținute sub controlul strict al managerilor și al șefilor bărbați cât se află la locul de muncă, sunt silite să lucreze multe ore pentru salarii situate sub nivelul de subzistență, sunt hărțuite sexual, umilite și marginalizate, ceea ce face rezistența politică aproape imposibilă. În aceste condiții, locul de muncă nu e altceva decât o prelungire a autorității patriarhale cu care femeile se confruntă și acasă (Hajxe "Haj, Samira", 1992; Salaffxe "Salaff
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
globalizarea dă naștere unor baze de contestare. Saskia Sassenxe "Sassen, Saskia" a vorbit despre importanța identificării aspectelor strategice ce permit studierea unor asemenea procese curente de globalizare (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996, p. 14). După părerea ei, „relația dintre economiile de subzistență și întreprinderea de tip capitalist” constituie un asemenea aspect în cazurile în care avem de-a face și cu agricultură de export. Un al doilea aspect îl reprezintă „legătura dintre dezmembrarea «aristocrației muncitorești» din țările dezvoltate, cu efect de umbrire
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Watch a fost unul esențial. Situația din statul Chiapastc "Situația din statul Chiapas" Chiapasxe "Chiapas" este un stat situat în sudul Mexicului, la frontiera cu Guatemala, și constituie o locație strategică pentru studierea globalizării, deoarece aici se confruntă agricultura de subzistență și forțele de mondializare, reprezentate de potențialul de dezvoltare capitalistă al regiunii și de politicile de reformă structurală impuse Mexicului în 1982 de către FMIxe "FMI". Acestea din urmă pledau pentru privatizare, creșterea exporturilor, reducerea ajutoarelor guvernamentale și pentru alte programe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Leexe "Lee", Hyo-Jae, 1996, pp. 263-267). În ciuda rolului lor de Sanop sau Suchul Jonsa (soldați ai industriei sau ai exportului), cum erau numite eufemistic de către regim și liderii companiilor, muncitoarele tinere din fabrici aveau salarii care abia dacă le asigurau subzistența (Cumings, 1997, p. 370). Lupta lor avea o triplă țintă, fiind îndreptată împotriva guvernului represiv, a conducerii fabricilor și a liderilor sindicali bărbați care, deseori cooptați de putere, reprimau cererile venite din partea muncitoarelor (Launiusxe "Launius, Michael", 1991). Tinerele angajate în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a femeilor la munca remunerată, într-un moment în care concurența globală face ca salariile să scadă. Astfel, femeile dedică mai multe ore muncii remunerate, joacă un rol esențial în sectorul informal și își asumă o mai mare răspundere în ceea ce privește subzistența familiei. „Frecvent, această schimbare a organizării muncii influențează relațiile de gen în cadrul gospodăriei, și nu întotdeauna în avantajul femeilor.” (Craskexe "Craske, Nikki", 1998, p. 106) Cum se pot explica dislocările de gen cauzate de democratizare, într-o perioadă în care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
credințele și tiparele tradiționale ale subordonării femeilor pot coexista, pătrunderea pe piața muncii netrebuind să înlocuiască îndeplinirea de către femei a rolurilor statornicite. Economiștii politici feminiști examinează în prezent dezvoltarea simultană a economiei formale, a celei informale și a celei de subzistență. Multe femei din Sudul global și din fostele state ale blocului sovietic sunt, în același timp, angajate în industria ușoară, oferă o serie de servicii în sectorul informal și lucrează în agricultura de subzistență pentru a produce hrana necesară supraviețuirii
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
celei informale și a celei de subzistență. Multe femei din Sudul global și din fostele state ale blocului sovietic sunt, în același timp, angajate în industria ușoară, oferă o serie de servicii în sectorul informal și lucrează în agricultura de subzistență pentru a produce hrana necesară supraviețuirii familiei. „Munca în trei schimburi” nu distruge neapărat tiparele statornicite ale aservirii femeilor. Cercetătorii feminiști au demonstrat, de asemenea, că „dezvoltarea” e departe de a fi lineară și cumulativă. Un minim progres înregistrat într-
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
angajaților care să se ocupe de astfel de programe atât în domeniul industrial, cât și în agricultură. Concepția „experților” occidentali în dezvoltare conform căreia munca la fermă este pentru bărbați a determinat erodarea locului ocupat de femeile din agricultura de subzistență și extinderea fenomenului de foamete și a crizelor ecologice, deoarece pământul deținut de femei și folosit pentru culturi de subzistență a fost preluat în vederea producerii de culturi pentru export, producția fiind controlată de bărbați. Pe lângă politicile de reformă structurală, concepute
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în dezvoltare conform căreia munca la fermă este pentru bărbați a determinat erodarea locului ocupat de femeile din agricultura de subzistență și extinderea fenomenului de foamete și a crizelor ecologice, deoarece pământul deținut de femei și folosit pentru culturi de subzistență a fost preluat în vederea producerii de culturi pentru export, producția fiind controlată de bărbați. Pe lângă politicile de reformă structurală, concepute ca reacție la criza internațională a datoriilor și care pretind ca statele să sporească productivitatea și exporturile și să reducă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care s-a profitat cel mai mult în anii tranziției. La 15 ani de la reintroducerea proprietății private în agricultură, activitatea în acest domeniu a rămas, în mare parte, neprofesionalizată, sunt mulți țărani și puțini fermieri, într-o economie preponderent de subzistență. Producția agricolă depinde în continuare, în mod covârșitor, de starea vremii: dacă plouă la timp și în cantități optime, se fac producții bune; este secetă sau, dimpotrivă, exces de umiditate și din când în când inundații, ca în acest an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
București, Editura Expert. Mărginean, Ioan, 1996, „Ruralul și reforma în România”, Sociologia Românească, 3, 4. Mărginean, Ioan, 2004, „Modelul social românesc. Orizont 2025”, Calitatea Vieții, 3, 4. Mihăilescu, Adina, 2002, „Metodologia de calcul a minimului de trai decent și de subzistență pentru o familie de agricultori”, Calitatea Vieții, 1, 4. Socol, Gheorghe, 1999, Evoluție, involuție și tranziție în agricultura României, București, IRLI. Zamfir, Cătălin, 2004, Analiza critică a tranziției, Iași, Editura Polirom. *** Anuarul Statistic al României, 2004, București, INS. *** Condițiile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru că nu contribuie la prosperitatea economică a României decât indirect, prin resursele financiare care intră în țară și care, eventual, pot fi folosite în investiții de producție și dezvoltare. De cele mai multe ori însă, aceste resurse au destinații de consum pentru subzistență și realizare personală și familială. Bibliografie Cordona, S., Simmons, A. (1975). „Toward a Model of Migration in Latin America”, în Brian, M., Du Toit, H. (edit.), Migration and Urbanisation, Paris: Mentor. Erikson R., Goldthrope, Y. (1993). The Constant Flux, Oxford
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu-și poate înfrunta propria nevoie de separare, deoarece aceasta reactualizează instantaneu o amenințare de abandon total. Cazul lui Benoît este, din acest punct de vedere, exemplar: acest adolescent nu poate gândi această separare de mediul său care îi asigură subzistența, fără ca această separare să nu conducă la o ruptură totală și la obligația de a pleca departe, singur, într-un oraș sau chiar o țară necunoscută; - invers, această depresie de abandon poate surveni, de asemenea, în familii cu istorii „prea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.”<footnote Legea contabilității nr. 82 din 24/12/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 454 din 18/06/2008, articolul 2, alineatul 1. footnote> Născută odată cu economia de subzistență a comunei primitive, contabilitatea s-a perfecționat concomitent cu dezvoltarea economiei, un moment de referință reprezentându-l modelul conceput cu mai mult de 500 de ani în urmă de Luca Paciolo<footnote Paciolo L., Tratat de contabilitate în partidă dublă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este vizibil că ea nu duce nicăieri, să nu condiționăm consistența tuturor consecințelor în mod univoc de efectul raționalității economice. Sau să nu transformăm Economia dintr-un mijloc al existenței (mai întâi al subzistenței) într-un scop al intersubiectivității sistemelor sociale. Sau... sau..., până la... lipsirea de sens a alternativei. Vocația nevrotică a cogniției Economiei de a se fixa în extremitatea parcimoniei numită abuzul de ceteris paribus (pe care matematica prestigiditează cunoașterea ca reducere la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele cogniției. În genere, specificul cogniției în economie a fost multiplicarea dualităților, provocând generații spontanee în manieră maniheistă și atunci când a implicat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
realizarea scopului, în ceea ce numesc economia platonică. Chiar de la începuturile ei, Economia a avut de ales între interioritate și exterioritate, între gospodărie și Agora, între spațiul privat și spațiul public. Așa se explică de ce Economia, care dă soluție la problemele subzistenței, sfârșește prin a accepta drept soluții pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din limitarea lucrului obiectiv necesar vieții private pentru a se valida în zona lucrurilor identitare în contextul vieții sociale, Economia lucrând nu doar soclul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ordinea conceptualizării, a cogniției. Economia, ca știință socială, are o consistență specială dată de faptul de echilibru (aș spune, mai degrabă, de bun-simț) al menținerii înțelegerii și explicației în reperele concrete ale răspunsurilor pe care le dăm zilnic nevoilor de subzistență și supraviețuire. Propensiunea către mai mult, în sens de avuție, necesită contribuția pentru înțelegere și explicație și a altor științe sociale, nu doar a Economiei, cum ar fi psihologia, în diferitele ei expresii, antropologia, sociologia, dar și ramuri speciale ale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ale cunoașterii socialului și individualului de genul psihologiei, logoterapiei, ca și cu ajutorul oricăror metodologii dezvoltate de alte științe în conjuncție cu Economia (econometria, econofizica, economia neuronală etc.). Dincolo de universul cunoașterii mecanismelor acționale și cognitive implicate în răspunsul cotidian la nevoile subzistenței și supraviețuirii - adică decelarea proceselor din teritoriul condiției umane -, Economia se angajează într-o aventură pe care nu o poate duce la bun sfârșit singură. Rețetele Economiei la problema bazelor libertății sunt de urmat sub observație clinică severă, pentru a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prea sărace în sugestii. Această dinamică are eminamente determinanți societali, în sensul că oamenii se implică tot mai mult în organizarea modului lor specific de existență pe măsură ce sunt internalizate și alte valori și scopuri decât cele ale supraviețuirii sau ale subzistenței. Perceperea complexității este o operație intelectuală, o abilitate progresivă a omului de a se înțelege pe sine și ceea ce-l înconjoară, a avantajelor și dezavantajelor intersubiectivității ca substrat al naturii umane, care-l invită să recurgă la rolul de influențare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
munci și a-și valorifica talentele și cunoștințele. Platon detestă medierea salariului, ca toate persoanele destul de înstărite pentru a-și permite să disprețuiască trivialitatea banului. Itineranți, proveniți din medii modeste, sofiștii dispuneau doar de acest mijloc pentru a-și asigura subzistența. Lui Platon nu-i plac săracii obligați să muncească; și nu-i apreciază nici pe filosofii care acceptă căutarea contactului cu publicul pentru a-i da acestuia mijloacele de a se forma verbal și intelectual, pe fond și în formă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... 5 Întunecarea lumii. Diogene din Oenoanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie a sorții, zidul său filosofic dărâmat servește drept carieră
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar fi condiționată de elaborarea unei „strategii de dezvoltare locală”, câți și-ar putea imagina traiectoria propriei comunități pe termen mediu și lung? Gospodăriile mai sărace, orientate spre subzistență, „și-ar pierde timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai mult sau mai puțin îndepărtate, ca să le pună pe „o hârtie”? Dacă nu pot fi atrase în joc, există riscul ca „interesele” acestora să nu se regăsească în strategie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care se înscriu în prelungirea nevoilor de dezvoltare exprimate, care promovează schimbarea, dar nu inovația excesivă: Oamenii sunt mai puțin cooperanți în proiectele care presupun schimbări majore, în viața lor cotidiană, în special cele care se bazează pe practicile de subzistență. Oamenii vor să schimbe doar atât cât să mențină ceea ce au. Motivațiile oamenilor care participă la un proeict de dezvoltare nu sunt învățarea unei modalități mai bune de a trai, creșterea „capitalului social”, „dezvoltarea participativă”, generarea unor bunuri globale, creșterea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]