5,909 matches
-
parte dintre statele membre din grupul de risc pentru furnizarea de gaze naturale din est: ● Ucraina: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Croația, Italia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Suedia; ● Transbalcanic: Bulgaria, Grecia, Ungaria, România; respectiv sud-est: ● Coridorul sudic al gazelor naturale - Marea Caspică: Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Malta, Austria, România, Slovenia, Slovacia; 3.1. Grupul de risc Ucraina*22) *22) Evaluarea comună a riscurilor pentru Grupul de risc pentru furnizarea de gaze din est - Ucraina. 3.1.1. Descrierea funcționării rețelei
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
TAP) 96.66 Nea Mesimvria (TAP) 53.37 Balassagyarmat (Slovacia) 129 Mediesu-Aurit (Ucraina) 0 (inactive) Mosonmagyarovar (Austria) 153.1 Kireevo (Serbia Ieșire) 401.16* Dravaszerdahely (Croația) 51.7 Zidilovo (Macedonia de Nord Ieșire) 27.16* Kiskundorozsma (Serbia) 245.8 1662.8 1 (total) ... ... 3.3. Grupul de risc Coridorul sudic al gazelor - Marea Caspică*25) *25) Evaluarea comună a riscurilor pentru Grupul de risc Caspic. 3.3.1. Descrierea funcționării rețelei de gaze în cadrul Grupului de risc Caspic Grupul de risc Caspic include: Austria, Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Malta, România, Slovenia
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
VIII IX X XI XII Parâng (210 m) 52,8 48,9 47,7 64,7 81,3 88,4 61,1 59,8 54,9 69,6 63,9 59,9 753,0 Tg. Jiu (1585 m) 61,9 49,9 58,7 107,6 93,8 124,2 118,9 64,6 66,4 84,1 66,4 55,6 951,5 În partea sudică (din aval) media anuală a precipitațiilor este de circa 753,0 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (88,4 mm), iar cea minimă în luna martie (47,7 mm), în timp ce în partea nordică (din amonte) media anuală a precipitațiilor este
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" (Orghidan, 1969) și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în Valea Jiului, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m. Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localități, este străbătut de la sud la nord de drumul național (DN
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
DN - 66) Filiași - Deva, care figurează și în rețeaua europeană ca E-79 și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Livezeni, Petroșani (inaugurată în anul 1948). Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E și longitudine 45° 21' 57" N Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E și longitudine 45° 10'51"N Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E și longitudine 45° 17' 12" N Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32" E și longitudine 45° 17' 44" N Pe teritoriul României se
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" - Orghidan, 1969 și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbești Jiu, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m. Suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național Defileul Jiului și reprezintă circa 99% din suprafața Parcului Național. ... b.
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu o suprafață de 332 ha. Situl Natura 2000 analizat este localizat în regiunea de dezvoltare Centru, în zona nordică a județului Sibiu, în vecinătatea sudică a localității Șeica Mare, respectiv în vecinătatea nordică a localității Veseud. În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național- M.O. 98 bis/2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
2012. Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
total zile cu precipitații zile 10 12 17 8 12 17 19 5 9 3 11 19 141 * conform datelor de la https://rp5.ru ... 2.4.2. Influența condițiilor climatice asupra speciilor și a habitatelor În cadrul sitului, pe versanții cu expoziție preponderent sudică și sud-estică și s-au dezvoltat ecosisteme forestiere, fapt care determină iradierea puternică a habitatelor. Datorită acestor condiții, în sit este favorizată dezvoltarea unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, care sunt caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aceste specii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
speciilor și a habitatelor În cadrul sitului, pe versanții cu expoziție preponderent sudică și sud-estică și s-au dezvoltat ecosisteme forestiere, fapt care determină iradierea puternică a habitatelor. Datorită acestor condiții, în sit este favorizată dezvoltarea unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, care sunt caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aceste specii sunt edificatoare pentru habitatele de interes comunitar din sit, respectiv 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* Pajiști stepice subpanonice și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
altele. Se remarcă și un grup de specii din Stipo-Festucetalia pallentis, clasele Elyno-Seslerietea și Juncetea trifidi, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 333-357. • Asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner 1941 - fitocenozele vegetează pe terenuri plane și pe versanți însoriți cu expoziție sudică, în zona colinară. Fitocenozele sunt edificate de Brachypodium pinnatum, iar Polygala major este constantă și în unele fitocenoze dominantă. Ambele specii sunt caracteristice asociației. Cu indici de dominanță mai ridicați se remarcă speciile: Briza media, Onobrychis viciifolia, Salvia transsilvanica, Centaurea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
p. 334-335. • Asociația Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda și colaboratorii, 1998, sinonim cu Stipetum stenophyllae transilvanicum Soo, 1946 apud Soo, 1947. Specii caracteristice Thymus pannonicus și Stipa stenophylla. Fitocenozele se instalează pe coame de deal sau în treimea superioară a pantelor sudice, sud-estice și sud-vestice. Este compusă din elemente xerofile și mezofile: Cenozele conțin elemente xerofile, dar și mezofile ca: Trifolium pratense, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Seseli annuum, Carex humilis, Plantago argentea, Dianthus carthusianorum, Hypochoeris maculata, Adonis vernalis, Hieracium bauhinii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului. 5. Perioada de colectare a datelor din teren Mai - septembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul 6210* a fost identificat în situl ROSCI0431 în zona nord-vestică, nord-estică, sudică și centrală, în asociere cu tufărișuri și alternând cu habitatul 6240*. Habitatul este prezent atât în zonele marginale, cât și în zona centrală a sitului. În sit, acest habitat este format, pe de o parte, din pajiști stepice sau subcontinentale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
9. Descrierea generală a tipului de habitat Conform cu Gafta și Mountford, 2008: Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. Plante: Festuca valesiaca, Allium flavum, Gagea pusilla, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
valesiacae Borisavljevič și colaboratorii, 1955 - fragmente de habitat situate în extremitatea sud-vestică a sitului. • Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992. Fragmentele de habitat ocupate de cenozele asociației sunt numeroase, situate în partea centrală a sitului, pe versanții cu expoziție sudică și sud- vestică. Ele vin în contact la partea superioară a platourilor cu cenoze ce aparțin habitatului 62C0* - vegetație din asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae și Stipetum pulcherrimae, iar pe pante se intercalează cu cenoze ale habitatului 6210*, asociația Danthonio- Brachypodietum pinnati
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
stenophyllae și Stipetum pulcherrimae, iar pe pante se intercalează cu cenoze ale habitatului 6210*, asociația Danthonio- Brachypodietum pinnati și Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati. • Stipetum capillatae - Hueck, 1931; Krausch, 1961 - fragmente situate în zona nordică a sitului, pe versanți cu expoziție sudică și sud-vestică; cenozele de Stipetum capillatae vin în contact cu fitocenoze ale asociației Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. Habitatul 6240* este reprezentat în sit de pajiști care au următoarea compoziție floristică: Festuca valesiaca, Agrostis capillaris, Thymus pannonicus, Chrysopogon gryllus
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
nutans, Iris pumila, conform Sanda și colaboratorii, 2008, pagina 268. • Asociația Stipetum pulcherrimae Soo, 1942, sinonim cu Salvio nutanti-Stipetum pulcherrimae - Boșcaiu și colaboratorii, 1948. Fitocenozele se întâlnesc în Podișul Transilvaniei de la partea nordică a Câmpiei Transilvaniei până la marginea sudică a Podișului Târnavelor. Ocupă treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. În fitocenoze apare și Centaurea atropurpurea considerată o caracteristică locală. Alte specii: Cephalaria uralensis, Vinca herbacea, Echium russicum, Salvia austriaca, Festuca valesiaca, Centaurea micranthos, Jurinea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Gafta și Mountford, 2008: În structura și corologia tipică, acest habitat grupează stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Bothriochloa ischaemum (sinonim cu Dichanthium ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetație din
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
colectare a datelor din teren Februarie - septembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul este reprezentat în teritoriu de: - Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941; - Stipetum pulcherrimae Soó, 1942; Cele două asociații ocupă coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului. - Elytrigietum hispidi - Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 - asociația este reprezentată de două parcele situate în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a sitului. Habitatul 62C0* are corespondente în sit următoarele habitate din România
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
a intravilanului, pe cursul inferior al pârâului Șarba, între dealurile Coastele Șarbei (N), Pădurile Șurii (E), Lan secolele II - III p. Chr. SB-I-s-B-11994 Situl arheologic de la Slimnic, punct „Șarba - Stempen” sat Slimnic; comuna Slimnic „Șarba - Stempen” la extremitatea sudică a intravilanului, la sud de confluența pâraielor Bacia și Șarba, până la 1-1,2 km sud – sud-est de aceeași confluență secolele I a. Chr.- I p. Chr. SB-I-s-B-11995 Așezare sat Slimnic; comuna Slimnic „În Rusu”, la 1km nord de extremitatea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și 6240* sunt invadate de specii ca Phragmites australis și Urtica dioica. Astfel, trestia - Phragmites australis, a fost observată în special în locurile permanent umede din jurul izvoarelor și pe valea din centrul sitului, dar și pe versanții cu expoziție sudică. Populații compacte de urzică - Urtica dioica, au fost observate în locurile târlite. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*. A.10. Presiune actuală J01.01. Incendii Detalii -incendiile, sub forma suprafețelor de vegetație incendiate sau sub forma focului de tabără, respectiv vetre
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
habitatele 6210* și 6240*. B.4 Amenințare viitoare I02. Specii native problematice Detalii - specia Phragmites australis care a fost observată într-un număr mare de exemplare în locurile permanent umede din jurul izvoarelor, pe valea din centrul sitului și pe versanții sudici se poate extinde mai mult, ocupând suprafețe mari din habitatele de pajiște. - ca urmare a creșterii gradului de ruderalizare și specia Urtica dioica care a fost observată în locurile târlite se poate dezvolta și în alte zone. Amenințare Ridicată (R
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii -în zonele limitrofe sitului și chiar în sit se practică agricultura: culturi cerealiere - grâu, porumb, plante tehnice - floarea- soarelui. -culturile au fost observate în zonele limitrofe sitului la limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor - culturi în detrimentul pajiștilor. A.4. Presiune actuală A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Intensitatea presiunii actuale Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ mediu pentru habitatul 62C0*. Presiune Medie (M) - habitatul 62C0*. C.4. Detalii - presiunea a fost observată în cazul suprafețelor ocupate de habitat pe coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului. Harta tuturor presiunilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este prezentă în Anexa 3.20.12 la Planul de management. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]