14,769 matches
-
te lasă rece, cînd nu te poți raporta decît la propria ta ființă, așa cum e. * Poți fi original fără să vrei, cu mai bune rezultate decît prin punerea în mișcare a voinței. * Nu mi-aș putea descrie mai bine starea sufletească din aceste ceasuri de durere decît cu ajutorul cuvintelor lui Eugen Ionesco: "Și ființa asta mică pe care am vă-zut-o suferind, (...) pe care am văzut-o iubind, nu va mai fi. Lucrul acesta mă mîhnește mai mult decît distrugerea întregii lumi
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
hăituiască victimele, spre a apuca "exclusivitatea" unor subiecte, pe cât de respingătoare, pe atât de ieftine. Textele excelează printr-un inimitabil scrupul al autenticității, începând cu precizia cronologică și topografică și terminând cu frisonanta abundență a detaliilor (de interior, ambient, vestimentare, sufletești) și proprietatea termenilor de specialitate, când e cazul. Aflate sub incidența epică a evenimentelor exterioare dar și a celor lăuntrice, de cele mai multe ori determinante, inexplicabile, obscure, copleșitoare, personajele sunt tratate conform propriilor resorturi. Reactive, nicicând resemnate atâta timp cât vocația sau faptele
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
și tânăra învățătoare Alexandra, victima unui grav accident rutier. Alexandra suferă enorm ani la rând, între speranță și deznădejdea pierderii "independenței", context agravat de defecțiunea soțului, moartea mamei etc. Supraviețuiește totuși nenorocirii prin confesiune epistolară, jurnal critic, autocritic, colportaj, autoterapie sufletească. Rămâne vie, feminină. Un eșantion de rezistență. Fără să dorească imposibilul, din dragoste de epica vieții, pur și simplu. Fundamental deosebită de ratarea boxerului Nelu Oprescu, un fost campion al anilor '40, în prezent vânzător de baloane. Viața acestuia, aventuroasă
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
ale povestirii. De obicei, personajul se întoarce acasă după mulți ani, el are un trecut ce se derulează ca monolog interior, dar și un trecut coral ce-l împinge să revină în sat pentru a-și regla conturile de ordin sufletesc, sentimental, justițiar. Paul Toader se întoarce din pușcărie După zece ani, spre a-l face pe Radu Dobre să-și recunoască crima pentru care el fusese pe nedrept înfierat și condamnat. Criminalul, în urma confruntării cu Paul Toader, se sperie într-
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
-i scoată pe cei doi din adânca lor suspiciune de organe de stat și de partid. Umorul și ironia conjugală sub care par să comunice Max și Mama în "Weekend" cedează locul panicii simbolice. Pe fundalul căreia se conturează esența sufletească a personajelor: lașitatea pacifistă versus patriotismul belicos ce derapează în siluirea rațiunii și compromiterea limbajului. Sub imboldul ideilor primite de-a gata, megafonate de Vocea, lucrurile se precipită. Îndoctrinarea cu locuri comune de uz didactic privitoare la istoria națională, patrie
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
numai Biserica îl poate da cuiva, chiar dacă numele de părinte îl putem acorda fiecărui cleric, dar numai de părinte al nostru. În antichitate, cei vechi dădeau acest titlu omagial învățătorilor lor, ca celor ce au contribuit la nașterea personalității lor sufletești, aceasta fiind o formă a celor vechi de a-și manifesta gratitudinea față de cei ce le predau învățătura. Sfinții Apostoli au admis și ei folosirea titlului de părinte, cu toată interdicția Mântuitorului (Mt., 23, 9-10), dar restrângându-l numai la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6, p. 88. 70 Omul era considerat stăpânul lumii, regele ei, iar idealul era o îmbinare perfectă între frumosul fizic
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ce iernau încălziți duhovnicește de credința lor. Nu se temeau de cătușele oamenilor, fiindcă-i descătușa Iisus. Nu doreau să fie răscumpărați de la moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care să nu fie înfrânată de noi, dar mai ales alungăm orice vedere rușinoasă de la ochii noștri și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră să rămână curată 136. Și se purtau așa, răspândind prin toate mișcările sufletești și trupești strălucirea razelor dumnezeiești. Au fost răniți de frumusețea divină și au purtat în ei dorința vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui Dumnezeu întreg și cu totul întregi dumnezei după har așa
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în intimitatea noastră caldă, obscură, animalică. * Lăsați gafele în integritatea lor! Nu le alterați prin scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te sulemenești puțin cu propria-ți culoare sufletească. Nu te împaci cu aspectul tău natural. * Contezi prin imposibilul pe care-l conțin avînturile tale. Entuziasmul: fața mirifică a imposibilului. * În jurul vîrstei de cincizeci de ani eram nespus de surprins, ca să nu zic revoltat, dacă cineva mă întreba ce
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
udat de ploaie. De un autor care, firește, merită relație mistică. * Negreșit, conștiința exagerată a valorii scade valoarea. Ideală ar fi o valoare care nu gîndește la sine mai mult decît o plantă. * Un excelent mijloc de a reduce presiunea sufletească dureroasă e să te simți inactual. Însă inactualizarea nu e, din păcate, un act volițional, ci un soi de inspirație. * Un individ întrutotul perfect n-ar fi decît unul monstruos, înspăimîntător. Comunicăm și ne iubim prin imperfecțiunile noastre. * Un zeu
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
asumă misiunea de a defini, în numele revistei, un punct de vedere înnoitor în această chestiune. În 1927 publică, în Viața Românească, două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această chestiune îl va reedita) studiul Sufletul românesc demonstrînd, pe larg și polemic, că nu arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru sufletul românesc resemnarea fatalistă din celebra baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat, alăturîndu-se și noua generație, prin M. Eliade, Cioran, mai ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al existenței), Const. Noica. Întrebarea e dacă se poate vorbi de determinarea unei astfel de formule sufletești specifice. Dacă admitem că există, ea trebuie să fie anistorică, egală cu sine de-a lungul timpului. Dar se poate admite, în spațiul uman (ca și în celelalte), o ieșire totală din istorie, încît să poată fi deosebită o formulă
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
specifice. Dacă admitem că există, ea trebuie să fie anistorică, egală cu sine de-a lungul timpului. Dar se poate admite, în spațiul uman (ca și în celelalte), o ieșire totală din istorie, încît să poată fi deosebită o formulă sufletească a unui popor, repet, egală cu sine în toată istoria ei multimilenară? Într-o carte din 1934, Geneza formelor culturii, P. P. Negulescu afirma, evident polemic, că românul din vremea lui Ștefan cel Mare era altul decît cel din secolul
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
specificul național sau identitatea națională. Și, oricum, dacă se admite prelungirea ei în timp trebuie să se țină numaidecît seama de factorul istorie, care o preface periodic potrivit condițiilor istoriei. Atunci, încă o dată, se mai poate vorbi de o formulă sufletească specifică a unui popor, egală cu sine de la constituire pînă foarte tîrziu în timp? Îmi opresc aici interogațiile pentru că, oricum, o astfel de acută chestiune nu poate fi soluționată în spațiul unei cronici. Dar întrebări e firesc să punem și
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
și argheziană. Hamletianismul unor interogații ("I-am spus Zguduitorului;/ puterea absolută a gândirii curmă tot ce este străin/ ce este mai rău, să fii/ ce este mai bine, să fii?") indică o sensibilitate a esențelor, obsedante și copleșitoare, iar raporturile sufletești ale creaturii cu Ziditorul au accente de umilitate profundă, împăcare și iluminare extatică, așa cum spune poemul 42: "I-am spus Zguduitorului;/ caut împlinirea nimicniciei mele/ omenești în Tine/ și mă cutremur de bucurie." Altundeva, suferința apetenței metafizice este elocventă: "Sunt
Mingea de păr by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16611_a_17936]
-
de Tine/ de ce ai ajuns să mă pedepsești/ atât de tare?/ de ce am ajuns să Te iubesc atât de mult?". Melancolia, durerea și iluminarea, anxietatea metafizică și moartea se transmit din poemele lui Paul Daian, copleșitor și grav, veșnicele vibrații sufletești în fața insondabilului. Sunt versuri bune, ce respiră o sensibilitate genuină, o sensibilitate a esențelor bulversante. Paul Daian, Mingea de păr a vieții, Editura Coresi, București, 2000, Colecția "Poeții orașului București".
Mingea de păr by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16611_a_17936]
-
cursului biologic, o ieșire din "firescul" natural, o monstruozitate. Numai un Dumnezeu crud, de Vechi Testament, îți poate cere să-ți jertfești fiul pentru El. Mulți dintre bătrânii care trec prin această încercare nu-i pot rezista și - cu pilonii sufletești retezați - se duc după copiii lor, nemaivoind să facă umbră pământului. Matei Călinescu a scris o carte: Portretul lui M. M este, a fost Matthew Călinescu, fiul reputatului critic și teoretician literar; un copil chinuit, născut sub semnul încâlcit-funest al
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
sunt și alții, nu ești singur... Chestia e că, ori de câte ori văd la televizor ședințe ale Guvernului Tăriceanu, noaptea visez un soi de feldmareșal cu chipiu prusacian și cu o țâră de mustăcioară... Mă, fratre, și mă trezesc în mare înfricoșare sufletească, mai ales acum, după 1 aprilie, și îmi pare că aud prin buzunare șuierând un vânt ca de "katiușe" și un huruit ca de tancuri "Ferdinand" la Cotul Donului... Culmea e că, din profil, iuncheru' seamănă simultan cu domnul Prim-
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
mai teme de nimeni și de nimic... P.S.La emisiunea "Idei în libertate" de la TVR Cultural din seara zilei de 31 martie a.c., H.-R.Patapievici, l-a avut ca invitat pe Livius Ciocârlie. Am asistat cu plăcere și desfătare sufletească la unul dintre cele mai frumoase dialoguri. Felicitări!
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
a faptelor mărunte și a obiectelor insignifiante care pot defini cel mai bine specificul unei existențe. Pînă la un punct, universul său poetic seamănă cu cel al lui Mircea Ivănescu. La Petre Stoica se simte însă o mai mare participare sufletească. În vreme ce versurile lui Mircea Ivănescu sunt albe, aparent complet lipsite de sentimentalim, Petre Stoica nu ezită să-și exhibe stările sufletești. Poemele sale emană, de aceea, un soi de tristețe cvasi-romantică, o melancolie specifică literaturii create pe ruinele fostului imperiu
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
său poetic seamănă cu cel al lui Mircea Ivănescu. La Petre Stoica se simte însă o mai mare participare sufletească. În vreme ce versurile lui Mircea Ivănescu sunt albe, aparent complet lipsite de sentimentalim, Petre Stoica nu ezită să-și exhibe stările sufletești. Poemele sale emană, de aceea, un soi de tristețe cvasi-romantică, o melancolie specifică literaturii create pe ruinele fostului imperiu chezaro-crăiesc. Chiar și în versurile sale de tinerețe, privirea este îndreptată cu preponderență spre trecut. Obiectele vechi poartă în ele sufletul
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]