3,156 matches
-
Potrivit religiei ( Geneza) omul este singura făptură modelată de Dumnezeu cu propria sa mână, așadar nu prin cuvânt ca celelalte entități vii sau fără viață. Rezultă că Dumnezeu a dat o deosebită importanță făpturii umane. Viața omului s-ar datora suflului divin aplicat modelului tocmai sculptat care, astfel, a căpătat viață și un nume: Adam. Asupra soaței sale Eva, Dumnezeu nu a trebuit să sufle spre a-i da viață. A fost suficient că Eva a fost modelată din coasta vie
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli în picioare prin ropot de aplauze
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli în picioare prin ropot de aplauze Ce lungă odă-ți cântă, prelunge făr' de ... Citește mai mult REGINA MUZICIIRegina
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
peste doine, ce-n triluri ți se scaldă.Răsunetul de coarde sub apriga cântareTrezește codrul verde și valul spart în mare,Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii,Adânc de văi zbârcite și florile zglobii.Ecouri prelungite, vibrate și frumoaseîncântă suflul lumii în zilele mănoase,Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră!Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră.Te scurgi printre sonate aidoma unui valsPrelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas,Ridici săli în picioare prin ropot de aplauzeCe lungă
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
cântareTrezește codrul verde și valul spart în mare,Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii,Adânc de văi zbârcite și florile zglobii.Ecouri prelungite, vibrate și frumoaseîncântă suflul lumii în zilele mănoase,Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră!Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră.Te scurgi printre sonate aidoma unui valsPrelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas,Ridici săli în picioare prin ropot de aplauzeCe lungă odă-ți cântă, prelunge făr' de ... XII. UNDE FUGIM... SPRE CE?, de Ciprian
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
câte unul, doar George , nu. Șansa a fost că Toma a observat la timp, a sărit și l-a scos, se albăstrise la față, s-ar fi înecat... Cu toate că știa să înoate ! Poate că, exagerând în efortul său, își pierduse suflul și intrase în panică. Și apa nu iartă , nici focul, nici frigul sau căldura excesivă, dacă nesocotești forțele lor ! Și își iau ofranda... George și-a revenit, Doamne, ce spaimă... ca și atunci când gardul curții venise peste el și Toma
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
pentru regenerarea vieții social-politice. În anul 2014, Dumnezeu ne-a dat fenomenul „16 noiembrie”, dar frunzele politice, mai mult sau mai puțin penale, mai mult sau mai puțin ruginite în mentalități și metehne, n-au vrut să cadă, cu tot suflul și speranțele cetățenilor. Anul acesta am avut parte de fenomenul „COLECTIV”, devastator de dureros, asemenea unui cataclism natural. Pe acesta nu ni l-a dat Dumnezeu, ci criminale metehne omenești: lăcomia și nepriceperea iresponsabilă a unor veroși oameni de afaceri
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
să avem probe bune, solide, în mână, când îl vom da afară. Codruț Pupezescu privea cu nesaț la Olga, mirosul de iasomie, pe care îl răspândea femeia, îl incita. Simțea că venirea Olgăi în societate lui, va aduce un nou suflu, îi plăcea implicarea și determinarea ei. Totodată îi plăcea felul ei de a fi direct, hotărât și stăpână întodeauna pe situație. Mai erau cinci zile până când trebuiau terminate lucrările. Olga a apăsat pe buton, imediat Maria cu agenda în mână
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
E totul bine? Întreb. E OK, mi se răspunde. Aud de zeci de ori pe zi: ok, ok, ok... De la grădiniță pînă la mediul universitar, de la politician la căruțaș, în toate sectoarele vieții, toată lumea se exprimă cu suflul occidental al inversării valorilor, problematizînd relaționarea ipseității cu alteritatea. Strident în atotprezență, acest ok de care mi s-au strepezit urechile este expresia transmutației, a unui program de „igienizare” a limbii române cu antidot străin. Puțini își pun problema etimologiei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
nutrim aceeași dragoste de țară, gândim și simțim în același grai, iubim aceleași minunate locuri, așa cum sunt redate în motajul imediat următor din paginile virtuale ale revistei: „Trăiesc în România și asta îmi umple tot sufletul“. Alte locuri binecuvântate prin suflu românesc, chiar dacă sunt situate departe de granițele geografice ale României sunt spațiul NIRAM, din Madrid, Câmpul Românesc de la Hamilton (Canada), Societatea de Limba Română din Voivodina și ... casa unei văduve simple din Transnistria, Măicuța Ana. Toate aceste plaiuri prind contur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
-i omoare pe toți ceilalți. Asta este povestea, pe scurt. Pur și simplu, stau pe spate. Ei au pus mina și m-au pus pe mine peste, crezând că sunt mort. Pentru că eu am fost șocat de o bombă, se suflul ei și, practic, pentru câteva secunde - când m-au găsit ei - nu mai respiram. Sunt pus pe mina aia, deci stau pe spate. Dacă ai sta câteva minute, ar fi chiar foarte plăcut. Toată lumea ar zice... ce face Mihai Călin
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
aspirant la nobilul, înaltul și atât de greu cuceribilul titlu de om cultivat. Ovidiu Ghidirmic este singurul creator din Oltenia căruia Editura Academiei Române - la inițiativa directorului său general: D. R. Popescu (cel mai valoros dramaturg român în viață, romancier cu suflu faulknerian și forță balzaciană, publicist cu verb vitriolant, aplomb și deschideri eminesciene, accente argheziene...) - a fost onorată să-i gireze, să-i îmbrățișeze și să-i publice această SINTEZĂ a sintezelor de maturitate și de consacrare definită, peste vreme, peste
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
ei, anul care va rămâne în istoria limbii noastre drept an al recunoașterii limbii române ca limba oficială a Republicii Moldova și deopotrivă ca anul inițierii demersului legislativ pentru declararea datei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei, an menit să genereze un suflu nou acestor reviste și realizatorilor lor, este tocmai anul celor mai dure încercări pe care le-au cunoscut și care le pun în pericol existența. Or, limba română dincolo de Prut, nu mai vorbim de limba română în nordul Bucovinei are
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93503_a_94795]
-
a mai fi în vârtejul congreselor în profesia ta, cum am fost o viață) are o vacanță de Paște de o săptămână (ce poate fi prelungită la 10 zile cu week-end-urile dinainte și de după) în care să îmi pot „trage suflul” puțin. În două săptămâni termin al treilea an de FERP (așa se numește programul Faculty Early Retirement Program). Și îmi mai rămân doi ani în care sa predau în semestrul de primăvară. Cu toate că am lucrat extrem de intens în domeniul CAD
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
terorizată a celuilalt, mai curând decât slaba sa cerere de Îndurare, izbuti să Îl oprească Înainte să fie prea târziu. Îi dădu drumul. Cerșetorul rămăsese rezemat de perete, Îndurerat, și căuta să-și recapete suflarea. Dante gâfâia și el cu suflul retezat. Își trecu o mână peste ochi, ca și când ar fi dorit să șteargă cu buretele cele Întâmplate. — De ce ești acoperit cu straiele astea murdare? Iar ceilalți sunt oare... — Aceia? replică Giannetto, arătând spre trupurile prăbușite de jur Împrejur. Câțiva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de afară, avură nevoie de câteva momente până să se deprindă cu penumbra noului mediu. I se părea că se află În corpul unei mari corăbii, o magazie largă, locuită de un popor de spectre care se agitau slab, În suflul unui curent ușor. De-a lungul axei longitudinale a construcției, pe o lungime de cel puțin optzeci de coți, dintr-o parte În cealaltă se Întindea o serie deasă de frânghii, de care erau atârnate sute de țesături multicolore. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care intrase când, cu un gest de ușurare, Își dădu seama că pe ferestruica de sus Începuseră să coboare, În sfârșit, soldații. Trupul Îndesat al lui Bargello ocupa spațiul gol dintre două rânduri de pânze. Rămăsese acolo țintuit, trăgându-și suflul, Însă cel puțin sosise. Fiți atenți, e aici! Aleargă spre voi! strigă Dante. Probabil că misteriosul adversar Își dăduse și el seama că sosiseră oameni Înarmați, iar acum Începu să fugă din nou În sens contrar, venind spre prior, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și prosper, atent, gata să se înduioșeze de vreo istorie cu amor, fără mâna stângă pierdută în tinerețe la cărți. Dacă ai vreo istorioară cu amor, ești omul lui: poți să mănânci și să bei pe gratis cât te ține suflul epic. în spatele stăpânului, țopăie harnică o țigăncușă de vreo douăzeci și unu de anișori, un adevărat factotum al localului. Alt personaj Kir Haciaturian n-are. Din când în când văzând că țigăncușă întârzie prea mult pe la vreo masă, stăpânul se oprește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
anii 20-30, o clădire cu multe ferestre aliniate uniform la distanțe mici, respirînd aerul acela sever, inconfundabil, de școală veche, de cazarmă sau de spital. Chiar este un spital, relicvă a Bucureștiului de altădată, rămas În mod paradoxal neatins de suflul Înnoitor al epocii moderne. Ceea ce se vede de la stradă e doar un machiaj perfect adaptat locului și funcției pe care o Îndeplinește, pentru că dacă intri pe ultima poartă, unde se află și cabina portarului, și Înaintezi pe poteca ce duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
protectoare, duioasă, ați fi în stare să vă întoarceți la lucru. Să scrieți versuri. Dar dumneata, tinere, știi cel mai bine că poezia nu e salahorie. Ai nevoie de odihnă. De nemaipomenit de multă odihnă, altfel te consumi. Îți piere suflul și atunci gata, uite calitatea, nu e calitatea. Noi te iubim și tocmai de aceea nu avem încredere în dumneata“. Nu aveau încredere în mine. Tot mai puțin pe măsură ce se apropia primăvara. Germenii însămânțați în sufletul meu nici nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ale ei, muzele Clio, Euterpe, Thalia, Melpomene, Therpsichore, Erato, Polyhymnia, Calliope și Urania. Numele muzelor și al mamei lor au devenit o bucurie, un cântec pe care-l repet mereu. Apoi îmi țin respirația, puțin câte puțin, pentru a oferi suflul meu vital și a avea acces astfel la „oracolele străzii“, ale zilei. Dar memoria e plină de secrete, capricioasă - nu-mi pot aminti visul, Văd că e deja ora nouă și n-am început încă să lucrez. Iau mănușile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
răspunse Noah cu voce stinsă. Totuși, vreau să scriu cu propria-mi mână o Tora și s-o donez sinagogii noastre de aici, din Bruxelles, cu ocazia unei sărbători. Tora e sfântă și îi va inspira pe oameni, aducând un suflu de înnoire în comunitatea noastră. Judit n-a mai spus nimic, dar în acea zi, Noah a remarcat că supa i s-a servit rece și prăjiturile pe care Judit le făcea special pentru el lipseau de pe masă. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
devenise neobișnuit de rece, părăsit de căldura capului. Numai restul corpului mai era moale și cald, locuit de acele organe tutelare la care oamenii nu se gândesc prea des. Așadar, șoptise Natanael, chipul plecase întâi, în el locuise din plin suflul vieții. Inima, în neobosita ei generozitate, se forța încă să încălzească peisajul lunar al corpului interior. Natanael o strigase de mai multe ori - apoi înțelesese că Tua murise și timpul învinsese iubirea. Imagini de la începutul vieții lor împreună se dezlănțuiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
voi, meandre întortocheate ale vieții pe care o formăm de bunăvoie, cărări și căi criptice neștiute ale unor construcții abisale formate pe cale naturală, noi ne plimbăm oasele de colo-colo, albii necontrolate ale voinței unei instanțe al cărei nume ne scapă, suflu dement al unor clipe de slăbiciune când ni se topesc hotarele inimii de dragoste pentru o ființă albă ca laptele, clipe de singurătate fremătânde de nedorința de a ne întâlni cu noi înșine, având a ne teme de pericol, invizibili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și final, irezistibil, prin apăsarea singurei clape a synth-ului său, care făcu brusc ca tăcutele stele să pornească, înnebunite de sărutul muzicii. Părea că întreaga Lume de Deasupra va parcurge universul cu o viteză necunoscută. Deodată, dinspre scenă izbucni un suflu de energie atât de puternic, încât toți cei ce stăteau în picioare se prăbușiră cu lacrimi în ochi, răvășind și în același timp decompunând geometria Arenei Norilor. Cerul se vărsă asemenea unei lacrimi titanice și explodă, iar uriașele valuri clătinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]