1,070 matches
-
Parlament cu naționaliștii, liberalii și populiștii. În scurtă vreme, atitudinea tolerantă a fasciștilor față de democrația parlamentară a încetat: coaliția lui Mussolini a votat, în 1923, Legea Acerbo, care acorda două treimi dintre mandatele parlamentare partidului care câștiga un sfert din sufragiile populare. Fasciștii s-au folosit de violență și de intimidări pentru a câștiga cei 25% dintre voturi la alegerile din 1924, ceea ce le-a permis să devină partidul de guvernământ al Italiei. După alegeri, deputatul socialist Giacomo Matteotti a fost
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
este semi-prezidențial atenuat 26. Autoarea prezintă caracteristicile regimului semi-prezidențial despre care consideră că a împrumutat de la regimul parlamentar "existența unui Guvern colegial și solidar, responsabil în fața camerei alese prin vot universal direct", iar de la regimul prezidențial "instituția Președintelui ales... prin sufragiu universal direct și care dispune nu doar de autoritatea conferită de acest mod de alegere, dar și de puteri adesea foarte importante". Aceste împrumuturi duc la existența în cadrul unui regim semi-prezidențial a unor "anumite incoerențe din punct de vedere funcțional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
perfect, care să asigure stabilitate în orice condiții, nu există. Aceeași autoare prezintă într-o altă lucrare pe larg regimul semi-prezidențial și criticile aduse acestui concept, printre care cea ce se referă la faptul că președintele nu este ales prin sufragiu universal în unele state (Finlanda, Irlanda) care intră în această categorie. Camelia Tomescu prezintă rolul Președintelui în cadrul regimului semi-prezidențial, punând accent pe relațiile cu primul-ministru, în special desemnarea acestuia. În categoria țărilor care sunt prezentate intră și cele care nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
comisii extraordinare, o miliție politică, CEKA10 și înmulțind arestările și execuțiile rapide (în iulie 1918 are loc execuția familiei imperiale). În același timp, Constituția din 1918 crează o republică federală care conferă puterea unui Congres panrusesc al sovietelor, ales prin sufragiu universal, care numește Comitetul Executiv și Consiliul Comisarilor Poporului. Considerînd pacea separată semnată de bolșevici drept o trădare și temîndu-se de contaminarea revoluției ruse, Aliații Franța, Marea Britanie și Japonia îi susțin financiar și militar pe partizanii țarismului și începînd din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
poziții total opuse. Noua guvernare, care are nevoie de armată pentru a înfrînge o eventuală ofensivă spârtachistă, se abține să aplice un program revoluționar care pînă la urmă este respins de marea majoritate a germanilor. Aceasta se mulțumește să introducă sufragiul universal și ziua de lucru de opt ore și pregătește convocarea unei Adunări Constituante, destinată să instaureze un regim democratic liberal. Germania este acum pradă unor tulburări generalizate dintre care cele mai violente au loc în regiunea industrială Ruhr și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
reunită în micul oraș Weimar dinTuringia, să pună la punct o Constituție cu aspect democratic care împarte puterea între un președinte al Republicii ales pentru șapte ani avînd prerogative numeroase și două adunări: Reichstag-ul ales pentru patru ani prin sufragiu universal, care votează legile și aprobă cancelarul, dar care poate fi dizolvat de președinte și Reichstag-ul care este format din delegații landurilor, noua Germanie fiind o republică federală cuprinzînd 17 "state" sau "regiuni". Dar tînăra Republică de la Wcimar trece
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
loviți sînt muncitorii, tinerii și cadrele. Republica de la Weimar care de la începutul lui 1924 cunoștea o epocă de mare prosperitate, vede dintr-o dată spectrul mizeriei abătîndu-se asupra ei. Aceasta afectează în primul rînd clasele populare urbane care reacționează oferindu-și sufragiile partidelor care le promit o ameliorare apreciabilă a situației lor. Comuniștii sînt primii care beneficiază de această mișcare de fond. Ei progresează de la un scrutin la altul și cînd cancelarul Brüning dizolvă Reichstagul în 1930, după ce a încercat să stopeze
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
suverane pentru a-și coordona și dezvolta resursele, ca Germania să fie integrată în noul cadru european și să constituie cît mai repede posibil o adunare parlamentară care, după părerea unora, ca Paul Reynaud, ar trebui să fie aleasă prin sufragiu universal. Pînă atunci însă, se la hotărîrea de a se crea o mișcare europeană care, fără să înlocuiască organizațiile existente, să aibă misiunea să le coordoneze activitatea și să le reprezinte pe lîngă guverne. Crearea pe 5 mai 1949 la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
provocate de criză și a reticențelor Marii Britanii de a juca un rol în comunitate, proiectul european înregistrează totuși niște progrese. În anul 1979 se pune la punct Sistemul Monetar European (SME) si au loc primele alegeri pentru Parlamentul European prin sufragiu universal. CEEse lărgește prin aderarea Greciei în 1981, apoi a Spaniei și Portugaliei în 1986, în timp ce se preconizează o mare piață comună pentru sfîrșitul lui 1992. Această perioadă este însă mai ales epoca sfîrșitului modelului comunist din Europa de Est. Căderea comunismului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
celor Nouă a fost seria de hotărîri luate în 1975 și 1976 (votul Parlamentului din 14 ianuarie 1975, Consiliul European din iulie 1976, actul de la Bruxelles din 20 septembrie 1976) pentru a se pune în aplicare alegerea deputaților europeni prin sufragiu universal. Actul de la Bruxelles a fost aprobat în unanimitate, sau cu o mare majoritate de mare parte a statelor membre, dar în Franța au existat opoziții din partea gaulliștilor și comuniștilor, adversari din totdeauna ai unei supranaționalități care părea să rezulte
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
țări ale CEE nivelul mediu de participare atinge 60% (91% în Belgia unde, este adevărat că votul este obligatoriu, 86% în Italia, 66% în RFG, 61% în Franța, 48% în Danemarca și numai 33% în Marea Britanie). În urma primelor alegeri prin sufragiu universal, alegătorii europeni au trimis la Strasbourg 410 deputați, în majoritate reprezentanți de centru dreapta, în timp ce adunarea care-și încheia mandatul era mai degrabă de centrustînga, dar acest lucru nu schimba mare lucru în orientarea pro-europeană a Parlamentului. An de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sindical, deci legalizarea "Solidarității" și înființarea unor noi instituții politice. Polonia va fi guvernată de acum înainte de un Președinte al Republicii, ales pentru șase ani de Parlament și avînd prerogative multiple. Legislativul va fi împărțit în două Camere alese prin sufragiu universal: o Dietă, în care opoziția trebuia să se mulțumească cu 35%, restul locurilor fiind obținute de PC polonez și de aliații săi și un Senat avînd puterea de a respinge legile votate de Dietă. Se adoptase deci practica democrației
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
loc pe fondul întoarcerii la economia de piață, la privatizare, dar și a dificultăților economice și sociale care persistă. Sub presiunea lui Lech Walesa, generalul Jaruzelski sfîrșește prin a demisiona din postul de șef de stat și alegeri prezidențiale prin sufragiu universal îl aduc la președenție pe fostul lider al "Solidarității" care între timp s-a desprins de aripa de stînga a mișcării pe care a condus-o. Pentru a fi înlăturate și ultimile vestigii ale puterii comuniste, nu mai rămîne
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de legătură între oameni și guvernări. Prevederi care asigură corectitudinea practicilor electorale Reguli electorale și votanți Sistemele electorale afectează gradul și natura competiției partidelor prin stabilirea celor îndreptățiți să voteze și prin conferirea protecției, sub diferite forme, alegătorilor. Chestiunea extinderii sufragiului pentru toți a fost de-a lungul timpului principala problemă ridicată de dreptul de vot al alegătorului. În general, restricțiile bazate pe proprietate, gradul de instruire sau sex au fost abandonate. Una din ultimele restricții foarte serioase a fost abolită
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
special în cadrul Uniunii Europene. În linii mari, există nouă tipuri posibile de restricții, și anume vârsta, naționalitatea, cazierul, rezidența, deținerea unei funcții, sexul, gradul de instruire, proprietatea și rasa. În general, primele patru tipuri se pot găsi în contextul unui sufragiu universal, deși manipularea condiției de rezidență poate limita grav dreptul de vot și chiar a fost folosită uneori în acest scop. Următorul tip de restricție, aceea privind deținerea unei funcții, constituie un caz limită. În sfârșit, dacă se verifică oricare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
condiției de rezidență poate limita grav dreptul de vot și chiar a fost folosită uneori în acest scop. Următorul tip de restricție, aceea privind deținerea unei funcții, constituie un caz limită. În sfârșit, dacă se verifică oricare din ultimele patru, sufragiul nu este, evident, universal. Dreptul de vot nu înseamnă abilitatea efectivă de a vota; trebuie alcătuită o procedură, în special pentru a se evita frauda, prin care să fie înregistrați alegătorii. În practică, această procedură poate constitui o barieră în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fost etichetată drept semiprezidențială: Franța (începând cu 1958) este cel mai cunoscut exemplu din acest grup. Aceste sisteme sunt etichetate semiprezidențiale deoarece șeful statului i se acordă uneori puteri substanțiale. El are și o autoritate substanțială deoarece este ales prin sufragiu universal, așa cum vom vedea în capitolul 17 (Frears, 1981: 30-50). În aceste cazuri, ca și în altele, întrebarea dacă guvernul poate fi cenzurat sau nu de cameră este un factor important, dar configurațiile pot varia semnificativ. Dreptul de a cenzura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În același timp, referendumurile au marea calitate de a pune ștampila legitimității pe unele decizii care altfel ar fi permanent puse la îndoială. Acest lucru este valabil în cazul unor probleme de anvergură, cum a fost alegerea președintelui francez prin sufragiu universal (1962), confirmarea apartenenței britanice la Uniunea Europeană (1975) și rămânerea Quebecului în cadrul Canadei (1980). Este valabil și în cazul unor probleme mai limitate, cum sunt cele care apar la nivel local și regional. În termeni mai generali, referendumurile fac ca
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
E., 316, 327 Strøm, K., 282 structuri, autonomia, 67 diferențierea, 67 dinamica, 392-395 eficiența, 65-67 și funcții, 37-39 și imitare, 49 și luarea deciziilor, 35-36 și sisteme politice, 41-42, 54-59, 390-391 vezi și instituții Sudan, 185, 213, 389, 341, 342 sufragiu, 190-191 vezi și sisteme electorale Suleiman, E.N., 327 supranaționalism, 253-254 Suedia, și conducerea politică, 300 și guvernarea, 278, 284, 289, 291 și legislativul, 262, 273 și referendumul, 204 și sistemul de partide, 178, 180 și sistemul electoral, 196 Szajkowski, B.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lui Rossi. Întâia lui reprezentațiune este Moartea civilă. Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n-a putut-o doborî. Incontestabil artist superior, unul din cei mai covârșitori ai Europei de atunci, însă parcă tot Rossi întrunea cele mai multe sufragii. Critica, la noi rudimentară, atunci s-a mărginit a lăuda și a înălța fără a dovedi de ce înalță și laudă. La teatrul Dacia, I.D. Ionescu a adus o trupă de 30 zuluși dănțuitori, nu mită trupa tribului Beni zug-zug. Multă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lui august. Constantin Ghiță Ioan, fratele mai mare al lui Tache Ionescu, doctor în Drept de la Paris, de curând sosit în țară după studii strălucite, ia apărarea reformelor democratice. C. Ghiță Ioan era ascultat. El propune alegerea magistraților de un sufragiu universal compus din cei cari au o diplomă și 2 ani de stagiu în barou. Propune: un singur judecător la prima instanță, 3 în apel și 5 la Casație. Apoi lefuri de trei ori mai mari. D. Constantin Dissescu, iarăși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
opera sa de pacificare, prin admiterea delegaților români, a căror reclamațiuni, cunoscute de mai nainte, nu par de natură a înlesni buna înțelegere; cu toate acestea, deoarece cestiunea a fost pusă înainte, d-sa se crede dator a o supune sufragiului colegilor săi. Comitele Șuvaloff stabilește deosebirea ce există între Grecia, stat independent, și România, a cărei independență nu este încă recunoscută de către Europa. Ar fi mai multă analogie între Grecia și Serbia, care în urma declarațiunii Congresului a fost liberată, pierzând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
s-ar afla pe aceleași poziții, În credința că ceea ce am făcut și ceea ce am crezut noi În acei ani, la sfârșitul deceniului șase și Începutul anilor șaizeci, nu se „rezuma” doar la a ne publica textele și a obține sufragiul criticii și al publicului. Și, mai ales, că noi, scriitorii români, aflați unde ne aflăm și În ciuda tuturor majorelor, imprevizibilelor și brutalelor impedimente de istorie sau mentalitate, limbă sau geografice, avem dreptul și suntem capabili de a exprima, aborda, temele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a le tipări, aproape indiferent de starea vremii sociale și de arbitrariul oamenilor și instituțiilor lor. Acela de a ajunge scriitor! Iar după ce „am ajuns” scriitor, adică după primele tipărituri și cronici pozitive ale unor critici de prestanță și după sufragiile multor lectori din zone diverse ale vieții sociale, lupta celui care am fost era de „a rămâne astfel, adică scriitor autentic, de-un anume succes și rezonanță socială și profesională!”. Știind de pe atunci, de la primele succese indubitabile, că uneori - adeseori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
consolideze și să se perpetueze. Alegerile, atât legislative, cât și prezidențiale, s-au desfășurat În mai 1990; au fost și ceva nereguli, dar nu de natură să modifice substanțial rezultatul efectiv al votului. Iliescu a fost plebiscitat, obținând 85% din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]