3,755 matches
-
etică”. Remarcăm nota dominant morală a acestui punct de vedere. Această viziune asupra suicidului este justificată de F. Achille-Delmas prin faptul că nu există „un singur suicid” ci „mai multe forme de suicid”. În sensul acesta sunt menționate următoarele: a) Suicidul accident, datorat unei erori fatale pentru individ. b) Suicidul-nebunie, ca formă de manifestare în cadrul evoluției unei afecțiuni psihice. c) Suicidul-constrângere, ca o constrângere căreia este supus individul și care-l împiedică să aleagă sau să opteze între „a trăi” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între „a trăi” și „a muri”. d) Suicidul-eutanasie este forma la care se apelează în cazul unei morți inevitabile și care apare mult mai greu de suportat de către individ decât moartea pe care și-ar putea-o produce singur. e) Suicidul moral, este cel care se raportează la o datorie eroică de la care individul nu se poate sustrage decât cu prețul dezonoarei. f) Suicidul-elecție apare ca o stare psihică particulară caracterizată printr-o atracție irezistibilă a individului către moarte, dar care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care individul nu se poate sustrage decât cu prețul dezonoarei. f) Suicidul-elecție apare ca o stare psihică particulară caracterizată printr-o atracție irezistibilă a individului către moarte, dar care pentru ceilalți apare de neînțeles, ca un act absurd. Teoria sociogenezei suicidului a fost emisă de E. Durkheim și dezvoltată de Școala Franceză de Sociologie. Acest punct de vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o atracție irezistibilă a individului către moarte, dar care pentru ceilalți apare de neînțeles, ca un act absurd. Teoria sociogenezei suicidului a fost emisă de E. Durkheim și dezvoltată de Școala Franceză de Sociologie. Acest punct de vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării sociale a individului. Plecând de la aceste considerente, E. Durkheim distinge patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acest punct de vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării sociale a individului. Plecând de la aceste considerente, E. Durkheim distinge patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de jocuri: ordalia ca probă, jocul cu propria sa viață. Dimensiunile socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul secolul XX, sub influența spiritului romantic, L. Proplal face interesante aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actelor suicidare. La începutul secolul XX, sub influența spiritului romantic, L. Proplal face interesante aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se înscrie în contextul mentalității istorice a unei epoci. Fiecare epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru epoca romantică, de care se ocupă în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a lui Raphael (A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a lui Raphael (A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ, care apar ca niște reacții subite legate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ, care apar ca niște reacții subite legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ, care apar ca niște reacții subite legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factori și evenimente emoțional-afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ, care apar ca niște reacții subite legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa trecerii la actul de suicidal propriu-zis se caracterizează după K. Menninger prin următoarea triadă simptomatică: „dorința de muri” (to wish to die), „dorința de a omorî” (to wish to kill) și „dorința de a fi omorât” (to wish
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
to wish to kill) și „dorința de a fi omorât” (to wish to be killed). Este o concentrare a pulsiunilor agresive ale persoanei orientate către ea însăși. Ca etape, orice act suicidal implică trei momente: - suicidația, respectiv pregătirea actului de suicid, - suicidacția, sau trecerea la act și alegerea metodelor, - traumatizația, reprezentând actul auto-distructiv suicidal. Într-un studiu deosebit de amplu consacrat suicidului, W.Poldinger delimitează din punct de vedere clinico-psihiatric trei etape principale în organizarea, desfășurarea și finalizarea conduitei suicidale. Acestea sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agresive ale persoanei orientate către ea însăși. Ca etape, orice act suicidal implică trei momente: - suicidația, respectiv pregătirea actului de suicid, - suicidacția, sau trecerea la act și alegerea metodelor, - traumatizația, reprezentând actul auto-distructiv suicidal. Într-un studiu deosebit de amplu consacrat suicidului, W.Poldinger delimitează din punct de vedere clinico-psihiatric trei etape principale în organizarea, desfășurarea și finalizarea conduitei suicidale. Acestea sunt următoarele: 1) Sindromul presuicidar, în care sunt cuprinse totalitatea transformărilor psihopatologice care preced „criza suicidară”, reprezentate prin următoarele aspecte: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]