764 matches
-
de sulf. Dioxidul de sulf înghețat este omniprezent formând regiuni întinse acoperite cu materiale de culoare alb sau gri. Sulful este de asemenea întâlnită pe suprafața sa, formând regiuni de la culoarea galben la galben-verzui. Vulcanismul exploziv pictează suprafața cu materiale sulfuroase și silicatice. Depozitele de cenușă de pe Io au culoarea roșie sau albă, în dependență de cantitatea de dioxid de sulf și de sulf din cenușă. Cartarea compozițională a lui Io ne arată că Io are foarte puțină apă, sau chiar
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
Oxidarea se produce mai ușor ca la clor, deoarece electronul ce completează octetul este mai labil și poate fi realizată prin intermediul oxidării anodice. Metode de obținere -Acidul bromhidric, rezultat prin reacția 1), datorită caracterului reducător, reduce acidul sulfuric la acid sulfuros. Acesta din urmă se descompune în bioxid de sulf și apă ca în reacția 2). Bromul formează combinații anorganice în care se manifestă stări de oxidare negativă (-1) și pozitive (+1,+3, +5). Dintre combinațiile bromului, cele mai importante sunt
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
Una dintre cele mai cunoscute metode de obținere ale acidului bromhidric este prin acțiunea acidului sulfuric concentrat la cald asupra bromurilor. În urma reacției, în afară de acid bromhidric, se mai obține și un amestec de brom, ce va avea culoarea brună, acid sulfuros, apă și sulfatul metalului a cărui bromură a fost descompusă: Fiind instabil, acidul sulfuros ce a fost obținut se descompune în dioxid de sulf și apă. Sărurile acidului bromhidric (mai exact bromurile alcaline) reacționează cu anumiți reactivi, de exemplu cu
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
acidului sulfuric concentrat la cald asupra bromurilor. În urma reacției, în afară de acid bromhidric, se mai obține și un amestec de brom, ce va avea culoarea brună, acid sulfuros, apă și sulfatul metalului a cărui bromură a fost descompusă: Fiind instabil, acidul sulfuros ce a fost obținut se descompune în dioxid de sulf și apă. Sărurile acidului bromhidric (mai exact bromurile alcaline) reacționează cu anumiți reactivi, de exemplu cu azotatul de argint. În urma reacției cu acest azotat se va obține un precipitat de
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
mercur de culoare roșie. Acidul iodic, HIO, este o substanță analoagă acizilor clorici și bromici, foarte solubilă în apă și cu gust foarte acru; se dizolvă ușor în iod și oxigen. Poate fi descompus de către acizii clorhidric, bromhidric, sulfihdric și sulfuros, eliminându-se iodul. Acidul iodic conține iod în starea de oxidare +5, fiind unul din cei mai stabili oxiacizi ai halogenilor în stare pură. Când are loc încălzirea, se deshidratează în pentaoxid de iod. Acidul periodic, HIO, este o substanță
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
dăunător mediului înconjurător. Exemple de telururi: hessit (AgTe), petzit [(Ag, Au)Te], muthmannit [(Ag, Au)]Te], silvanit [(Ag, Au)Te], tetradimit (BiTe), coloradoit (HgTe), altait (PbTe), nagyagit, ce conține aur, telur, plumb, antimoniu și sulf. Alți compuși pot fi mineralele sulfuroase de fier, plumb, zinc, cupru și alte seleniuri. Acizii telurului și anhidrida teluroasă (TeO) sunt compuși slabi; Telurul este un semi-metal de culoare alb-argintie cu structură cristalină hexagonală, cu duritatea de 2,3, foarte sfărâmicios, cu greutatea specifică 6,23
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
spaniole, în timp ce partea franceză are numeroase depozite de lignit. Izvoarele minerale se găsesc în număr mare, și sunt remarcabile, în special izvoarele termale, care lipsesc Alpilor. Aceste izvoare termale, printre care cele mai importante sunt la Bagnères-de-Luchon și Eaux-Chaudes sunt sulfuroase, situate în principal la altitudini ridicate, unde granitul intră în contact cu rocile stratificate. Izvoarele aflate mai jos, precum cele de la Bagnères-de-Bigorre (Hautes-Pyrénées), Rennes-les-Bains ( Aude) și Campagne (Aude), sunt în principal selenitice, și nu foarte calde. Cantitatea de precipitații, incluzând
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
emisă între anii 220-223 d.C. La Arutela a existat și o așezare dacică, care și-a prelungit existența sub stăpânirea romană. Primele săpături, în punctul „Poiana Bivolari”, s-au făcut de către Ministerul Domeniilor, în anii 1888-1889, pentru captarea apelor termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal și monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Doamna și Caracalla. Între anii 1890-1892, Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic fac săpături parțiale, scoțând la iveală în întregime băile romane și parțial ruinele castrului. Acesta
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
așa cum se arată în figura de mai jos. Prin acesta trece un flux continuu de azot. 3.2. Manta de încălzire, controlată termostatic. 3.3. Debitmetru. 3.4. Gaz-cromatograf cu detector spectrofotometric cu flacără, echipat cu filtru selector pentru compuși sulfuroși (lungimea de undă = 394 nm) sau orice detector potrivit. 3.5. Coloană cromatografică din oțel inoxidabil cu diametrul intern de 3 mm și lungimea de 3 m, umplută cu Carbowax 20M 10% pe Cromosorb WHP, 80 - 100 mesh. 3.6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
monedei naționale (1792), profesor la diverse școli normale și la "École polytechnique" (1794). În 1789 descoperă efectul de decolorare al clorului. Propune introducerea hipocloritului de sodiu în industria textilă ca agent de înălbire. A studiat amoniacul, acidul cianhidric și acidul sulfuros. A susținut chimistul Lavoisier în combaterea teoriei flogisticului. Aceasta l-a condus la cea mai de seamă realizare a sa: reforma în nomenclatura chimică. Aceasta constituie una din bazele chimiei moderne. Alte realizări: determinarea compoziției unor substanțe chimice, precum amoniacul
Claude Louis Berthollet () [Corola-website/Science/311600_a_312929]
-
populației și nevoile gospodărești, studiile hidrologice urmând să stabilească soluțiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc și zone inundate la precipitații bogate, cum ar fi: lunca Gornovița și lunca Balta. Tot aici se identifică și izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii. Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziției județului Mehedinți în partea de sud-vest a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
are 12.000 de salariați, din care 463 au studii superioare. În perioada 1977-1980 se inaugurează a treia magistrală din țară pentru transportul țițeiului din import pe ruta Constanța - Onești. Între anii 1979-1980 este construită Rafinăria 2, pentru prelucrarea țițeiului sulfuros din import (Marea Neagră). În luna decembrie a anului 1986, În cadrul rafinăriei a intrat în funcțiune instalația Detol de obținere a benzenului prin dezalchilarea toluenului. În anul 2007, rețeaua de retail Rafo cuprindea circa 290 de stații (benzinării), din care 33
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
30-40 de ani), prin amenajări locale. În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale - clorosodice și bicarbonatate, clorosodice - sulfuroase - carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș - Gutâi - Țibleș - Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale - clorosodice și bicarbonatate, clorosodice - sulfuroase - carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș - Gutâi - Țibleș - Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică. Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea formațiunilor eruptive aparținând
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna, Tușnad, Călimănești, Băile Herculane, Vatra Dornei). Lacurile terapeutice - datorită calităților fizico-chimice ale apelor lor, fenomenului de heliotermie și salinitate ridicată, prezintă un deosebit interes terapeutic; apele acestor lacuri sunt clorurate sodic, iodurate sau sulfuroase. Lacurile cele mai folosite în balneoturism: Nămolurile terapeutice - România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea și calitățile lor fizico-chimice, se împart în trei categorii: Emanații naturale de gaze terapeutice: Salinele - sunt baze de tratament la Târgu
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează în procesele vitale energia rezultată din oxidarea sulfului și a compușilor săi organici. Ele sunt larg răspândite în natură și se găsesc în mediile bogate în S și HS ca izvoare sulfuroase, mâl
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează în procesele vitale energia rezultată din oxidarea sulfului și a compușilor săi organici. Ele sunt larg răspândite în natură și se găsesc în mediile bogate în S și HS ca izvoare sulfuroase, mâl, ape de canal, soluri cu exces de umiditate. Sursa lor de energie o constituie hidrogenul sulfurat (HS) pe care îl transformă în sulf (S), acid sulfuros (HSO) și acid sulfuric (HSO) și astfel este înlăturat efectul toxic al hidrogenului
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
natură și se găsesc în mediile bogate în S și HS ca izvoare sulfuroase, mâl, ape de canal, soluri cu exces de umiditate. Sursa lor de energie o constituie hidrogenul sulfurat (HS) pe care îl transformă în sulf (S), acid sulfuros (HSO) și acid sulfuric (HSO) și astfel este înlăturat efectul toxic al hidrogenului sulfurat și se redă sulful în circuitul biologic, care este absorbit și asimilat de plante. Cei mai numeroși reprezentanți aparțin genului "Thiobacillus" (= "Acidithiobacillus"). Alte specii de bacterii
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
HSO) și acid sulfuric (HSO) și astfel este înlăturat efectul toxic al hidrogenului sulfurat și se redă sulful în circuitul biologic, care este absorbit și asimilat de plante. Cei mai numeroși reprezentanți aparțin genului "Thiobacillus" (= "Acidithiobacillus"). Alte specii de bacterii sulfuroase: "Desulfuromonas", "Desulfobacter", "Beggiatoa". Bacteriile sulfuroase pot fi clasificate în: Bacteriile "Beggiatoa" și "Thiothrix" sunt găsite în izvoare termale care conțin hidrogen sulfurat (HS), pe care îl oxidează la sulf: Când rezervă de hidrogen sulfurat este terminată, sulful depus este oxidat
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
și astfel este înlăturat efectul toxic al hidrogenului sulfurat și se redă sulful în circuitul biologic, care este absorbit și asimilat de plante. Cei mai numeroși reprezentanți aparțin genului "Thiobacillus" (= "Acidithiobacillus"). Alte specii de bacterii sulfuroase: "Desulfuromonas", "Desulfobacter", "Beggiatoa". Bacteriile sulfuroase pot fi clasificate în: Bacteriile "Beggiatoa" și "Thiothrix" sunt găsite în izvoare termale care conțin hidrogen sulfurat (HS), pe care îl oxidează la sulf: Când rezervă de hidrogen sulfurat este terminată, sulful depus este oxidat în sulfat. Bacteriile "Thiobacillus thioparus
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
depresiuni înalte sunt pline de mlaștini oligotrofe, lăcașuri a multor specii de relicte din epoca glaciațiunii, astăzi ocrotite de lege. Pârâul Dofteana cu Ciungetu și Doftenița: este cea mai lungă vale, având cca. 25 km lungime, fiind bogată în zvoare sulfuroase, slab carbogazoase. Pe locul unor vechi fabrici de cherestea (Talianu, Argintărie, Strigoi) au apărut mici zone de agrement, cu case de vacanță și cabane. Râul Slănic: este cel mai imporrtant din punct de vedere turistic, pe valea de 28 km
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela Moinești si Lunca Șesului sunt clorosodice, iar în Parcul Băi și pe versantul nordic al Dealului Oșoiu - în Lucăcești, sulfuroase (dar și bicarbonatae, calcice, magneziene, hipotone) și feruginoase. O parte sunt captate, mai puțin cele din Lucăcești. Cândva orașul a figurat printre stațiunile balneare din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și celelalte stațiuni estivale din Comorova, nu are populație stabilă, fiind pustie iarna, cu excepția câtorva paznici și agenți de întreținere. „Saturn” este cea mai sudică stațiune sezonieră a litoralului, în prelungirea nordică a orașului Mangalia. Are 21 de izvoare mezotermale sulfuroase care dăruiesc stațiunea cu o eficiență curativă deosebită. Valoarea terapeutică a nămolului extras din mlaștina alimentată de aceste izvoare - mlaștina „Hergheliei Mangalia” - este de trei ori mai mare decât cea a nămolului din lacul Techirghiol. Stațiunea a intrat în circuitul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
1874, Samuel și Florence Baker se întorc în Anglia unde cumpăra conacul de la Sandford Orleight, în Devon, care devine reședința lor definitivă. Deși Lady, Florence că fosta roaba crescută într-un harem și cumpărată de soțul său, avea o reputație sulfuroasa în societatea britanică, ultra-rasistă, în secolul XIX, dar succesul expedițiilor, renumele lui Samuel Baker, rolul jucat de ea în expediții și buna să educație i-au deschis în cele din urmă și ușile saloanelor ""high-life""; doar regina Victoria a refuzat
Florica Maria Sas () [Corola-website/Science/323408_a_324737]