763 matches
-
30. (640/2004) 144. Sulea Vitalie, fiul lui Ion și Nina, născut la data de 6 decembrie 1982 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str. C. Stere nr. 9. (2.463/2004) 145. Suman Rodica, fiica lui Opinca Petru și Vasilisa, născută la data de 16 aprilie 1977 în localitatea Hanșca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Basarabeasca, satul Sadaclia. (225/2004) Copii minori: Suman Iulian, născut la 25.07.1997
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
nr. 9. (2.463/2004) 145. Suman Rodica, fiica lui Opinca Petru și Vasilisa, născută la data de 16 aprilie 1977 în localitatea Hanșca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Basarabeasca, satul Sadaclia. (225/2004) Copii minori: Suman Iulian, născut la 25.07.1997, și Suman Felicia, născută la 7.03.2002. 146. Surdu Anatolie, fiul lui Iacov și Efrosinia, născut la data de 20 iunie 1977 în localitatea Șerpeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
fiica lui Opinca Petru și Vasilisa, născută la data de 16 aprilie 1977 în localitatea Hanșca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Basarabeasca, satul Sadaclia. (225/2004) Copii minori: Suman Iulian, născut la 25.07.1997, și Suman Felicia, născută la 7.03.2002. 146. Surdu Anatolie, fiul lui Iacov și Efrosinia, născut la data de 20 iunie 1977 în localitatea Șerpeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Șerpeni, Str. 8 Martie
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
localitatea Mândrești, județul Orhei) și Eugenia, născut la data de 26 august 1944 în localitatea Mândrești, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Creangă nr. 78, ap. 64. (3.557/2003) 117. Suman Grigore, fiul lui Grigore (fiul lui Grigore și Nina, născută la 22.01.1938 în localitatea Strășeni) și Tamara, născut la data de 19 octombrie 1984 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
la 22.01.1938 în localitatea Strășeni) și Tamara, născut la data de 19 octombrie 1984 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 18, cămin. (6.226/2003) 118. Suman Nina, fiica lui Grigore (fiul lui Grigore și Nina, născută la 22.01.1938 în localitatea Strășeni) și Tamara, născută la data de 19 aprilie 1983 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
la 22.01.1938 în localitatea Strășeni) și Tamara, născută la data de 19 aprilie 1983 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 18, cămin. (6.227/2003) 119. Suman Tamara, fiica lui Certan Ion (născut în anul 1932 în localitatea Cojusna) și Natalia, născută la data de 20 octombrie 1959 în localitatea Cojusna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Păcii nr. 8
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
Ion (născut în anul 1932 în localitatea Cojusna) și Natalia, născută la data de 20 octombrie 1959 în localitatea Cojusna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, Str. Păcii nr. 8. (6.225/2003) 120. Suman Viorel, fiul lui Ion (fiul lui Anton, născut la 29.07.1906 în localitatea Ungheni) și Natalia, născut la data de 28 ianuarie 1974 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonița, județul Chișinău. (2
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
la 16.09.1934 în localitatea Verejeni, județul Orhei) și Natalia, născută la data de 10 martie 1985 în localitatea Rîbnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rîbnița, str. Valcenco nr. 93, ap. 62. (56/2007) 88. Suman Eugenia, fiica lui Straticiuc Ion (născut la 23.08.1930 în localitatea Dănuțeni, raionul Ungheni) și Nina, născută la data de 1 decembrie 1952 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str.
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o carte deschisă, de argint. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un grănicer năsăudean, de argint, cu arma la picior, văzut din față; grănicerul este îmbrăcat cu suman, având pe cap o pălărie cu boruri rotunde și în picioare purtând opinci. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cartea semnifică numărul mare de academicieni ai orașului Năsăud. Grănicerul năsăudean
HOTĂRÂRE nr. 388 din 2 mai 2012 privind aprobarea stemei oraşului Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241385_a_242714]
-
parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Costișa, Ciolpanu, Mocani, Orbicu, Sbereștii de Jos, Sbereștii de Sus și Mânoaia, având în total 1737 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, două pive pentru sumane, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2850 de locuitori în satele Costișa, Mănioaia, Orbicu și Sberești și în cătunele Ciolpanu și Mocani. În 1931, comuna mai avea în compunere satele Costișa
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
unde participă activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în picioare opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Palanca, Ciugheș, Ciobănușu, Brusturoasa și Beleghetu, având în total 4504 locuitori. În comună funcționau 50 de fierăstraie de apă, 4 pive de bătut sumane 11 mori de apă, o morișcă de apă pentru măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D.
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
Măgirești, Stănești, Prăjești, Șesurile, Tazlău și Mădărzău, având în total 2079 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Măgirești în 1865, trei mori de apă, două fabrici de petrol, o piuă de bătut sumane și trei biserici la Măgirești, Stănești și Prăjești, în timp ce principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii lui Emanuel Crupenschi, Const. Mafteiu și Societatea română pentru exploatarea păcurei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Comănești a aceluiași județ, având 2762
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre. Aceste șube aveau prevăzute pe margini și la gât un șnur de întărire. În preajma celui de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul turcilor și a grecilor. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și în cele 30-40 ale sătenilor. Negustorii aveau depozite și prin casele cășiunenilor. Înafară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și broboade vărgate la capăt, bunde
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
grănicerești ale Imperiului Austro-ungar, din zona Năsăudului și Bistriței. Bărbații satelor au devenit grăniceri și făceau instrucție pentru serviciul de frontieră printr-o disciplină severă. Ei aveau pușcă acasă, ținută militară era alcătuită din hainele de acasa peste care purtau sumane din pănura neagră. De aceea soldații se numeau „cătanele negre”. În anul 1898 a fost finalizată construcția căii ferate pe distanță Bistrița - Bistrița-Bârgăului, care a facilitat transportul persoanelor și a mărfurilor, îndeosebi materialul lemnos exploatat din pădurile locale. În anii
Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300865_a_302194]
-
aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate. Altele ca
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate. Altele ca botezul și onomasticile sunt de o amploare mai redusă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]