2,627 matches
-
-le la toți notă de trecere. Albert își dorește ca profesorul să întârzie cât mai mult, să prindă și el acest val. Și-a notat tot ce era posibil de notat, nu mai este câtuși de puțin încruntat și nici măcar supărat, în vreun fel pe lector. Îl privește cu calm, așteptându-și rândul. Are voce gravă accentuată de mustața deasă dar bine îngrijită. Își permite să și-l închipuie fără mustață, cu voce pițigăiată. Redevine serios. Cât de curând îi va
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
Acasa > Versuri > Visare > SPUNE-MI! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului a venit toamna, devreme? spune-mi, n-o mai fă pe supărata, că n-avem de ce ne teme! te pândesc pe sub sprâncene și te-adulmec din privire; dintre cele pământene, tu-mi ești sfântă izbăvire. în toamna asta ești mai dulce (e drept c-ai stat și mult la soare) și toate
SPUNE-MI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365076_a_366405]
-
preferate când, împins de păcat, George începu: - Ție care fată îți place mai mult? - Iuria, bineînțeles! - Mie, Elena; nu crezi că este mult mai frumoasă? - Nici pe departe! - Elena are tenul mai frumos, mai alb ... - Ca brânza! S-au despărțit supărați că nu iubesc aceeași fată. Ajuns la marginea pădurii, Albert s-a cățărat în copacul din care se vedea casa Iuriei. A coborât , afundându-se apoi în pădure, înaintând cu grijă pentru a nu călca vreun șarpe încolăcit, nemișcat, încălzindu
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale. Nimeni nu se întorcea sau nu se întoarce, acasă, supărat și dezamăgit!... Această icoană a fost dăruită Domnitorului Alexandru Cel Bun al Moldovei de către Împăratul bizantin Manuel Paleologul, în anul 1401. Este adevărat că lipsesc documentele din acea epocă care să ateste acest fapt. Pentru că întotdeauna lucrurile mari, închinate spre
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
că vorbea cu un accent moldovenesc, pe care îl mai auzisem în copilărie când crescusem la mătușa mea de la Buzău. Oamenii de acolo spuneau ,, Copchilă" nu copilă sau la picior ,,chișor" și rețin foarte multe asemenea expresi. I-am răspuns supărată. -Da' ești bolundă matale, mamaie? Spre surprinderea mea, nu s-a supărat că i-am zis nebună și a început să râdă. Am râs și eu de moldoveneasca mea, așa că, după un timp, ne-am împrietenit. Ea a continuat să
AM FOST ODATA.... de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364786_a_366115]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PSALM Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului În întuneric te-am strigat, Eram cu sufletul străpuns; Ai fost pesemne supărat, Că nu mi-ai dat nici un răspuns. În zori te caut cu privirea, Sunt nedormit și nevisat; Ești un ascuns în toată firea Sau nu exiști sau m-ai uitat... În asfințit mă voi ruga Să fiu iertat că mor
PSALM de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364811_a_366140]
-
2012. MONOLOGUL MEU DE RICARDA BARBU Bună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că nu le-am pus la geam grâul promis. Ieri am deschis ochii, și pentru o secundă, m-am uit pe geam, parcă era prea multă liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
tristețe.. Citește mai mult MONOLOGUL MEUDERICARDA BARBUBună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că nu le-am pus la geam grâul promis.Ieri am deschis ochii, și pentru o secundă, m-am uit pe geam, parcă era prea multă liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
orb (cu vagi străfulgerări autogene ale beznei, care despică întunericul fără a-l risipi); (nebotezat) și ies cu ochii deschiși (botezat); am intrat răsfățat, râzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea; am intrat nervos, supărat, sensibil la fleacuri, ies nepăsător; soarele și viața îmi spuneau puțin, acum știu să gust felioara de pâine cât de mică; ies admirând mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul; ies împăcat cu cei cărora le-am greșit, cu
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
te faci cu dracul!” Să conduci, nu e de râs... Ați văzut? Îl trecui lacul, Și de mine, el, să uite?!... Drept vă spun, am învățat: De acum am să-l țin minte; Cu mine a terminat! A zis dracul, supărat, Și din lac n-a mai ieșit. De-ați ști câți l-au strigat, Dar n-aude, -i lecuit. Referință Bibliografică: none„Jurământ de faci, îți spun: nu uita, dracu-i bătrân!” / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
soția a zis către Marian: - Ia uite, măi, ce țâțe are fata colonelului, nu ca mine! - De, măi, muiere, ce să-ți fac, fata colonelului e mai de rasă decât tine!... - Ești un măgar, să știi!, i-a replicat ea supărată, nu atât pentru că o asemuise cu o vacă de lapte, ci pentru că nu suporta termenul „muiere”; degeaba îi explicase el că acesta este unul obișnuit în limbajul loviștenilor, neavând nimic peiorativ în el, ți-ai găsit însă - ea, prin „muiere
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
întunecă dintr-odată iar fulgerele , ca niște limbi de șerpi, se năpustiră spre ea. Apoi un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească pe cei doi copilași. Urgia ținu multă vreme și oamenii satului, adăpostiți care pe unde, abia au putut răzbi până la casele lor, dar pas să mai poată face ceva
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
în palatul vieții tale, să-i cunosc pe dragii noștri confrați, poeți ce-și aduc obolul la ridicarea de templu pentru pomenire prin creații de învățătură lăsate moștenire generațiilor viitoare. Tu, draga mea Carte... nu ești niciodată obosită, nu ești supărată..., și vii să-mi destăinui cu șoapte dulci atâtea povestiri de dragoste, întâmplări, sfaturi părintești, vorbe de duh pentru liniștea mea sufletească. În saloanele regale care-s pline de lumină, Tu, Regină fără seamăn de frumoasă, Mamă primitoare, la un
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]
-
copii? Spune-mi... hai, că te rog, dar spune odată, a insistat el, și de unde până unde o cunoști tu pe aia? - Pe aia? Hm! Când te-ai culcat cu ea nu era „aia”, am impresia, s-a arătat Jana supărată și a încercat să-i întoarcă spatele, fără alte explicații. Atunci Mișu a prins-o de mână și a așezat-o pe genunchii lui, enervat, cu gesturi destul de brutale. Observând nemulțumirea pe fața fetei, a îmbrățișat-o și a sărutat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
care făceau contrabandă cu țigări, conserve de pește și apă de colonie, că ei au rețelele lor și știu mai bine ce valoare are osul. Muierea îi blestemă o vreme, însă își dădu seama că au dreptate, așa că se prefăcu supărată și se duse la culcare. Ceva mai târziu, când sub oghial se strecură și Bidel, acesta îi arătă scumpei sale doamne, cu destulă diplomație, că nu ține la supărare. A doua zi, tatăl și fiul, sponsorizați de mamă din economiile
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Plânge fluierul pe vatră, Eu stau locului și-ascult. Lacrimi binecuvântate Curg din ochii lui blajini, Vântul prin păduri nu bate, Stă ascuns în vizuini. Iancu e plecat departe Cu scrisoare la Împărat, Doru-i Dor fără de moarte Arde-n cântec supărat. Recitiți-i Testamentul Scris cu sânge, moții mei, Ce-i trecutul și prezentul, Viitorul nostru, ce-i? Rânduielile nu-s bune , Țara geme sub poveri, Nu e cine să-i răzbune Necinstitele dureri. ................................. Colo-n Munții din Apus, Cu Râmeți
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366785_a_368114]
-
unii care știu dinainte întrebarea și-au pregătit ei din timp răspunsul. De unde și ironia sorții.. a unei ‘comunicări’. Nevasta cuiva întreabă ceva, iar bărbatul motivează din start: „nu, că am fost cu amicii la bere”. Apoi, dacă soția e supărată că el stă la bere cu amicii pe când ea lucrează singură nu știu ce, atunci el spune că a fost la nu știu ce treabă. Întocmai ca motivarea rapidă, pregătită din timp, dar cam fără logică, indică situația reală, pe când altceva mai grav a
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365549_a_366878]
-
și știi bine urmarea... - Bine punctat, un bărbat! Nu azi cu unul, mâine cu altul. - Draga mea prințesă, nu e cazul să te trag eu de mânecă, dar ar trebui să cauți să gândești limpede. Poate că ești un pic supărată pe Climene, că ți-a luat-o înainte... pentru că și tu ai dorințe, ca noi toate, de altfel... - Ce?! Asta este o jignire! Melestri, chiar de la tine nu mă așteptam la așa ceva. Dacă asta zici tu, ce să mai aștept
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
fetița și cumnata ei plecase din bucătărie, ar fi durut-o să poarte povara încă unei vieți distruse din cauza ei. Acum totul se terminase ... O auzi ca prin somn țipând, dar nu-i mai păsa. Mama și tata vor fii supărați, dar spera că bucuria de a-și cunoaște nepoata, va alunga repede pierderea ei. Vor fi frații care să-i sprijine și să aibă grijă de bătrânețile lor. Se simțea ușoară și parcă plutea cumva deasupra camerei, o vedea pe
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
toate astea, că se și făcu nevăzută. Crezând că se joacă, Alexia o căuta după trunchiul copacilor, strigând-o pe nume: - Primăvară, primăvarăăăăăăăăă...!? - Da, îi răspunse o altă zână, la fel de frumoasă ca și prima. - Cine ești tu? O întrebă fetița supărată. Nu te-am chemat pe tine! - Chiar de nu m-ai chemat, am venit! E rândul meu să domnesc! - Cine ești tu? insistă fetița... - Sunt Vara! Hai să ne răcorim, nu vezi ce cald este... - Nu știu să înot! Și
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
de frunze ce-i împodobea veșmântul. Pentru că a început să plouă iar vântul să bată din ce în ce mai tare, Alexiei i se făcu pielea ca de găină și se adăposti în scorbura călduroasă a bătrânului arbore. - Doamne, ce frig e! exclamă fetița supărată. De ce ești așa de furioasă?! E frig, ai alungat păsările și ai scuturat frunzele copacilor. -Eu ador frigul și zilele mohorâte, nu-mi place căldura! îi răspunse zâna. Chiar de mai apare și Soarele uneori, nu mai are puterea din
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
pământ irlandez Am fost prieteni și am fost buni vecini Stăteam și râdeam de ce auzeam și spuneam Amintirile lui hazlii mă purtau departe în timp Când eram noi copii când eram noi hazlii Dar acuma sunt tristă și sunt tare supărată Că nu am fost anunțată și nu am fost invitată La priveghi la cimitir și la a lui înmormântare În continuu cu greu trebuie să-mi reamintesc Că în locul nou unde trăiesc, aici oamenii Sunt total diferiți nu la fel
PRIETENULUI MEU TOM de STELLA REEVES în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351807_a_353136]
-
la conferința de presă a Frontului...Am auzit că vor să se transforme în partid, excrocii... -Du-te ca să putem să prindem materialul în ziar pentru mâine dimineață! În timp ce Marian cu Zugravu discutau în sediul Ligii, pe ușă apăru Andra. Era supărată și tăcută. Îi făcu semn lui Marian să se dea mai la o parte și să discute. -Ce e, domnule?- o întâmpină cu răceală. Tu nu vezi că avem treabă? -Te rog, nu te inerva, aș vrea să stăm un
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
pământ irlandez Am fost prieteni și am fost buni vecini Stăteam și râdeam de ce auzeam și spuneam Amintirile lui hazlii mă purtau departe în timp Când eram noi copii când eram noi hazlii Dar acuma sunt tristă și sunt tare supărată Că nu am fost anunțată și nu am fost invitată ... Citește mai mult Azi de dimineață cu tristețe mare am auzitCă vecinul și prietenul meu Tom a muritUn bătrânel înalț slăbuț simpatic și hazliuîmi amintesc că într-o bună zi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
reuși să spele supărarea neagră care îi păta sufletul ca o cerneală prelinsă dintr-o călimara spartă. Începu să se teamă. Pentru copil nu erau benefice stările ei de nervozitate și anxietate. Doamne, de când nu se mai simțise atât de supărată ?! Era o luptătoare, o femeie-samurai cum spuneau cei care o cunoșteau, nu trebuia să se lase pradă disperării. Va găsi soluții, așa cum găsea la orice problemă. Deocamdată, era casatorită, urma să aibă un copil, niște realizări neașteptate în viața ei
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]