976 matches
-
greșite și care este prea sigur că are dreptate este tot un lider dar care este consecința? Luați aminte la povestea superputerii care s-a decis să lanseze o lovitură preemptivă. Asta se petrecea cu 2400 de ani în urmă; superputerea era Atena, ținta urmărită Sicilia; presupusul pericol era că într-o zi oamenii din Sicilia s-ar putea uni și răzvrăti. Liderii Atenei erau atât de siguri că invazia lor va avea succes, încât nu au ținut seama de avertismentele
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
să separe Europa de America. Acum pericolul este să facem acest lucru cu mâna noastră. Când s-a sfârșit războiul rece, am fost siguri că împreună America și Europa ar putea realiza orice. Intimidând imperiul comunist, am pus punct confruntării superputerilor, am extras sârma ghimpată din inima Europei și am făcut posibil visul unui continent întreg și liber. Când oamenii din ambele părți ale Atlanticului s-au așezat laolaltă, nu a fost nevoie să explicăm la cine ne refeream când foloseam
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
opune pare absurd; pentru unii europeni, acest lucru pare nu numai logic, ci și necesar. De la Cezar al Romei la Hitler al Germaniei, europenii au avut de suportat excesele ambiției. Mulți consideră că nu este sănătos să existe o singură superputere. Irakul a reîntărit această perspectivă, dar chiar și înainte de invazie mulți europeni nu considerau America o țară foarte civilizată. La urma urmelor, Statele Unite sunt una din țările cu cei mai mulți oameni în închisoare, o rată înspăimântătoare a omorurilor, o fascinație pentru
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
fi priviți pozitiv; dacă părem că încercăm să stabilim regulile după care trebuie să trăiască toți ceilalți, vom întâmpina rezistență. Capitolul 11 Mândrie și prejudecată în Rusia și în Asia de Sud De la încheierea războiului rece, America a fost adesea considerată singura superputere existentă în lume. Majoritatea americanilor se simt în largul lor cu această desemnare și consideră că și ceilalți ar trebui să simtă la fel. La urma urmelor, dacă nu am conduce noi, cine să conducă? Și totuși, uneori uităm că
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Rusia a privit uneori spre Occident, dar nu a făcut niciodată parte din acesta. Rusia modernă a evoluat prin trei tranziții prima, de la medievalul stat moscovit la un imperiu desfășurat dezordonat; a doua, de la un imperiu în decădere la o superputere comunistă; a treia, de la o superputere în declin la o nouă entitate a cărei natură este încă în proces de definire. Creatorul primei tranziții a fost Petru cel Mare, un țar al secolului al XVIII-lea care a combinat despotismul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
dar nu a făcut niciodată parte din acesta. Rusia modernă a evoluat prin trei tranziții prima, de la medievalul stat moscovit la un imperiu desfășurat dezordonat; a doua, de la un imperiu în decădere la o superputere comunistă; a treia, de la o superputere în declin la o nouă entitate a cărei natură este încă în proces de definire. Creatorul primei tranziții a fost Petru cel Mare, un țar al secolului al XVIII-lea care a combinat despotismul cu admirația pentru tot ce este
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de acea resursă că poate restrânge oricând furnizarea. Companiile rusești au devenit de asemenea constructori fruntași de reactoare nucleare civile, o industrie care începe să prospere ca urmare a angoasei privind schimbarea climatică globală. Dacă Rusia își recapătă statutul de superputere, va fi pentru că lumea are nevoie de energie, iar Moscova are din plin. Nu este nici în interesul nostru și nici în al Rusiei să ne reîntoarcem la războiul rece. Nu pierdem nimic dacă tratăm Rusia cu respect, și nu
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de est-germani se hotărau să plece în Occident. Se estimează că în perioada 1950-1961 au emigrat peste 3 milioane de est-germani829. În ciuda construirii Zidului și a tensiunilor datorate crizei rachetelor din Cuba în 1962830, procesul de înțelegere între cele două superputeri, impus de situația de echilibru nuclear, continua. În consecință, aceasta constrângea Bonnul să caute mai intens căi pentru întărirea frontului defensiv occidental contra presiunii sovietice exercitate în jurul Berlinului și să se alinieze în acest fel tendinței de detensionare a conflictului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o Europă unită. Guvernul Helmut Kohl a rămas imperturbabil, în ciuda marilor manifestări pentru pace: în noiembrie 1983, Bundestag-ul și-a dat consimțământul pentru reînarmare. Acesta a întărit credibilitatea Alianței occidentale și a dezamorsat criza NATO. De la mijlocul anilor '80 superputerile încep un nou dialog asupra dezarmării. Noile rachete instalate în Republica Federală puteau fi repede redemontate. Totodată, liderii est-germani au căutat să prevină eventualele nemulțumiri îmbunătățind nivelul de viață al populației. Datorită nivelului ridicat de dezvoltare industrială și creșterii exporturilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
octombrie 1990, în timp ce se intona imnul Germaniei, steagul negru-roșu-auriu a fost înălțat în fața Reichstag-ului. Europa a hotărât, dar Europa a și reacționat diferit la reunificarea Germaniei. Probleme precum "o hegemonie reînnoită", "problema germană riscă să fie foarte periculoasă", "această superputere economică își va regăsi, fără îndoială, fostele câmpuri de expansiune în Mitteleuropa și le va extinde încă spre estul Europei..."885 definesc teama care a însoțit frenezia reunificării. Se cuvine să reflectăm însă la cuvintele pe care François Mitterrand le-
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
conductelor". În ce măsură Kremlinul își evaluează corect mijloacele în acest război economic total? Cât de adecvat înțelege clasa politică rusă tendințele geopolitice și geoeconomice actuale? - Rusia este multiplă. Acolo se confruntă vreo șase vectori strategici. Unii analiști văd în obsesia de superputere energetică o exagerare, pe care o iau în zeflemea. „Vai de țara care e nevoită să trăiască mereu din importuri de energie, dar nu este de invidiat nici țara care trăiește din exportul de resurse energetice”, spunea recent un savant
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de știință în domeniul atomic, sursa de referință pentru evaluarea riscului unei catastrofe totale (Doomsday), estima că în 1991 umanitatea avea cel mai mare grad de siguranță după aproape 45 de ani de confruntare în domeniul nuclear între cele două superputeri (17 minute până la un simbolic "miez al nopții"). Prognozele optimiste generate atunci de diminuarea arsenalelor armelor nucleare strategice prin implementarea acordului START și mai ales de diminuarea gradului de alertă nucleară, au fost în scurt timp contrazise de o resurgență
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
constituie, de asemenea, importante contribuții la cercetarea domeniului. Prima parte analizează competiția pentru putere din timpul Războiului Rece prin grila teoretică a dezbaterii clasice realism-idealism. Autoarea realizează o analiză istorică relevantă a strategiilor și politicilor de securitate ale celor două superputeri, identificând și elementele esențiale pentru aceste strategii din perioada precedentă confruntării globale. Prezentarea aprofundată a strategiilor descurajării și îngrădirii (containment) este corelată cu evoluția teoriilor relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, cu prezentarea conceptelor cheie ale realismului clasic și realismului structural
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
lui Kenneth Waltz și variantele de neorealism ofensiv, respectiv defensiv; a perspectivelor liberale și neoliberale, respectiv a conceptelor neomarxiste. Autoarea concluzionează că relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Este de apreciat analiza nuantață a "fuzionării" conceptelor diferitelor teorii în explicarea și, pe de altă parte, constituirea doctrinelor americane și sovietice. Analiza se bazează atât pe studiul exponenților principalelor curente cât și pe lucrări contemporane
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din iraționalitatea unor actori (state paria sau teroriști). Iraționalitatea unor noi state nucleare ar explica proiectele defensive ABM, care, la rândul lor, complică logica descurajării clasice, căreia îi scad credibilitatea. Autorul explorează mai întâi doctrinele nucleare clasice ale celor două superputeri în perioada Războiului Rece, văzute prin intermediul celor două mari abordări în relațiile internaționale, realistă și liberală, trece apoi în revistă perioada redefinirii strategice post-Război Rece, pentru a ajunge la două studii de caz centrale dezbaterii contemporane, și anume controversele privind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
conceptelor, principiilor, regulilor (doctrine), pe dimensiunea gândirii strategice, în scopul decelării semnificației acordate armelor nucleare în adoptarea deciziilor destinate obținerii de securitate pentru statele lumii. Potrivit opiniilor unor teoreticieni militari, sfârșitul Războiului Rece ar fi fost declanșat atunci când cele două superputeri, SUA și Rusia, ar fi recunoscut pericolul cursei înarmării nucleare, la cealaltă extremă, alții conferind o nuanță pozitivă menținerii posibilității unei lovituri nucleare, considerată că poate contribui la asigurarea stabilității la nivel internațional, și chiar la evitarea unui al Treilea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
tabere antagoniste, fiecare actor internațional aliniindu-se, cu sau fără voie, în spatele unui lider care, prin forța împrejurărilor, a devenit garantul securității și stabilității sferei sale de influență. Un rol important în această confruntare l-a deținut tehnologia, cele două superputeri, continuând să se bazeze pe capacitatea militară de a-și anihila adversarul și depunând eforturi pentru acumularea de capacități distructive, ceea ce a condus la instituirea unui echilibru de putere relativ stabil menținut cu costuri semnificative. A existat și o zonă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
adversarul și depunând eforturi pentru acumularea de capacități distructive, ceea ce a condus la instituirea unui echilibru de putere relativ stabil menținut cu costuri semnificative. A existat și o zonă în care a fost necesară cooperarea susținută între SUA și URSS, superputerile asumâdu-și răspunderea, neîncorporată în texte explicite, dar profundă, de a nu declanșa un război nuclear 11. Menținerea echilibrului nuclear a generat negocieri intense și elaborarea de reglementări și reguli ale unui joc de tip nou, cu sumă nenulă, căruia sistemul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cursă a înarmării fără precedent. Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere în relațiile internaționale Anul 1945 aducea sfârșitul conflagrației care a lăsat marile puteri europene falimentate de război, context în care, URSS, stat comunist, începe să se contureze ca unică superputere pe continent, concurentă în plan internațional Statelor Unite capitaliste. Teoria relațiilor internaționale primește un nou obiect de studiu, lumea bipolară, școlile de gândire încercând să ofere predicții cu privire la viitorul comportament al celor doi actori principali SUA și URSS. Perioada Războiului Rece
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea realistă asupra vieții sistemului internațional, războiul este inevitabil, deoarece nu există nici un alt mijloc de a rezolva interesele conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor necooperante din presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor necooperante din presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și de distribuția capabilităților la nivelul statelor participante la relațiile internaționale, în acest caz, trimiterea evidentă fiind la numărul marilor puteri 22. Relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Teoria neorealistă renunță la utilizarea naturii umane pentru a explica politica internațională. Ca factor determinant în relațiile dintre state nu mai primează strategiile și motivațiile, ci constrângerile de natură structurală din sistem. Deși, în mod formal
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează șansele de succes, își dezvoltă doctrine succesive menite a reglementa raportarea fiecăreia la un eventual conflict. Cele mai importante astfel de doctrine sunt cea a asigurării distrugerii reciproce și cea a descurajării nucleare. La baza
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de liderii celor două superputeri (criza rachetelor, de exemplu). Pentru realiști, raționalitatea presupune ca actorii să fie capabili de o analiză cost-beneficiu. În urma unei astfel de analize, statele nu inițiază războaie pe care este posibil să le piardă. Actorul rațional se poate gândi coerent la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]