1,489 matches
-
în unitatea noastră 6 luni Poziția pe post: titular Funcția : profesor de religie, 20 ore Profesia și locul de muncă: * profesor suplinitor de religie ortodoxă la Grupul Școlar C.F.”Unirea”, Pașcani, județul Iași (01.09.2004 - 31.08.2005); * profesor suplinitor de religie ortodoxă la Grupul Școlar ”Mihai Busuioc” Pașcani (01.09.2005 - 31.08.2007); * profesor titular de religie ortodoxă la Sc. cu cl. I-VIII, Pietrosu, com. Tătăruși (01.09.2007 - 31.08.2008); * profesor detașat de religie ortodoxă
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
mare renume. �nv???m�ntul sociologic �n Facult??ile de litere din Fran?a (1887-1918) La Bordeaux Curs de pedagogie ?i ?tiin?? social?: Durkheim, profesor delegat (1887-1896). Cursul este transformat �n Catedră de ?tiin?e sociale: Durkheim, profesor (1896-1902). Richard, suplinitor (1902-1906). Richard, profesor (din 1906). Catedră de istoria filosofiei: Lapie, profesor (1906-1911). � La Montpellier Curs de filosofie social?: Bougl�, profesor delegat (1898-1900). � La Toulouse Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Durkheim, profesor (1896-1902). Richard, suplinitor (1902-1906). Richard, profesor (din 1906). Catedră de istoria filosofiei: Lapie, profesor (1906-1911). � La Montpellier Curs de filosofie social?: Bougl�, profesor delegat (1898-1900). � La Toulouse Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-mi pun lucrările în rame și să deschid prăvălie. Să nu se creadă că aveam dispreț pentru lucrările mele, era dorința de a studia, de a nu fi mereu torturat de grija zilei de mâine. Aveam eu o catedră de suplinitor, la Liceul "Cuza Vodă" din localitate, dar ce sprijin firav era și acesta. Înainte de călătoria aceasta la Paris, ca de prin anii 1924-1925, o sumedenie de vorbe și multe recenzii ale expozițiilor mele, vorbe spuse și scrise de oameni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
conștiința mea nu le aprobau. De aș fi fost pus la adăpost de grija zilei de mâine, ar fi fost în numărul total al lucrărilor mele două sau trei sute de lucruri slabe mai puțin. Prin 1934, situația mea ca profesor suplinitor în învățământul secundar începe să devină nesigură. Oameni răi și lacomi râvneau și la acel puțin ce aveam de la Stat și în toamna anului 1935 oamenii aceia reușesc să aranjeze și să-mi smulgă mica sursă de trai la Huși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
toate scopurile au fost atinse. Într-adevăr, am muncit serios, dar am reusit! Notez aici din succesele de atunci. - Câteva cuvinte despre mine. Făceam o tristă studenție - fără frecvență la Universitatea Al. I. Cuza, facultatea de filologie. Statutul de profesor suplinitor, reușeam să mi-1 impun prin raportările funciare ale conștiinței la viață cu noile, oferte axiologice. Nu mă așteptam să găsesc la Deleni o școală atât de elevata, un cămin cultural cu o bibliotecă profesională, o administrație atât de competență
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rămase fără brațe de muncă la lucrările agricole. De asemenea, se dispunea începerea anului școlar la datele stabilite de regulamentele anterioare pentru școlile care nu au fost afectate în întregime de război, iar acolo unde nu exista învățător, se numeau suplinitori sau preotul asuma automat și postul de învățător. Datorită traumelor umane și materiale provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Depresiunea Elan-Horincea” și tot în acel an, a absolvit Seminarul Pedagogic universitar, care îi conferea dreptul de a preda geografia în învățământul secundar. Așa se face că, după efectuarea stagiului militar, se reîntoarce, de data aceasta, ca profesor de geografie suplinitor, la liceul din Huși. Ulterior (1935), însă, în urma examenului de capacitate, dat în fața unei prestigioase comisii formată din personalități de marcă ale geografiei din acea vreme, precum Simion Mehedinți și George Vâlsan, este numit profesor titular la Liceul de băieți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Seminarul Pedagogic Universitar, fără de care nu ar mai fi putut obține dreptul de a preda la liceu. Între 1 noiembrie 1933 31 august 1934 a efectuat stagiul militar obligatoriu într-o unitate de artilerie. Intră în activitatea profesională, ca profesor suplinitor de geografie, la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși (1 septembrie 1934 - 31 august 1935), apoi ca profesor titular la Liceul de băieți „Titu Maiorescu” din Aiud, județul Alba. Pentru a obține dreptul ca să devină profesor definitiv în învățământ, susține examenul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care povestea cu atâta satisfacție momente hazlii din copilăria lor. În cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași a luat ființă a doua catedră de Geografie generală și Geografie umană, cu care ocazie cere, și i se aprobă, postul de asistent suplinitor începând cu 1 aprilie 1940, zi nefastă (ziua păcălelilor) pentru împricinat. Spun aceasta deoarece numirea a fost amânată de mai multe ori, 1 octombrie 1940, 1 decembrie 1941 și ajunsă definitivă pe 8 octombrie 1942. Motivul a fost specific românesc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Seminarul Pedagogic Universitar pentru a avea dreptul de a preda în învățământul liceal. În perioada 1 noiembrie 1933 - 31 august 1934, satisface stagiul militar la un regiment de artilerie din Tecuci și apoi în Iași. A predat ca profesor suplinitor de la 1 noiembrie 1934 până la 31 august 1935, la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși. În perioada 16 decembrie 1934 - 20 mai 1935, susține examenul de capacitate pentru profesorii din învățământul secundar (din comisia de examen făceau parte și renumiții profesori universitari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o specializare de un an la Sorbona, unde urma să-și susțină și teza de doctorat. Dar din cauza începerii celui de-al doilea război mondial nu a putut să dea curs acestei invitații. Este numit la 1 aprilie 1940 asistent suplinitor la Catedra de geografie generală și geografie umană a Universității din Iași. În 1943, susține examenul de doctorat în geografie, cu tema Depresiunea Huși - contribuții de geografie fizică și umană, obținând calificativul magna cum laude. În anul 1945, a fost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
refuza să se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă, gospodărie care purta și un nume pe care l-am mai amintit, „V. I. Lenin”), nu am reușit să devin student. Așa încât, în anul școlar 1957-1958, am ocupat un post de profesor suplinitor la gimnaziul din Todireni. Timp de un an școlar, am predat fizica și geografia. A fost primul meu contact cu învățământul în calitate de cadru didactic, ca să folosesc o denumire pe care o aveau dascălii atunci și mult timp după aceea. În
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
s-ar zice. N-ai sesizat și la "Dialog" (revista studențească ieșeană n. red.) eclipsa bruscă de pe chipul (și vorbele) lui Sorin Pîrvu (universitar, coordonator, un timp, al publicației năbădăioase n. red.) în momentul cînd a aflat că-s profesor suplinitor, doar! Hm! Ce să fac și eu! [...] Poeții se ocupă cu treburi mai profunde. Nu și inocente. Simpatic, Liviu (Antonesei n. red.)! Și soția lui (Irina n. red.). În scrisori e ceremonios și filozof! Mi-au plăcut "boala" care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
alcătuiesc profilul acestei generații inconfundabile de profesori și sunt detectabile în devenirea mai multor generații postbelice de tineri bucovineni. Decesul tatălui său o obligă, după absolvirea liceului, în 1952, să intre în învățământ la Școala Costișa, unde funcționează ca profesor suplinitor de limba rusă și limba română. Acasă, își ajută acum mama, rămasă singură să înfrunte vitregiile vremii. În 1953, intră la Facultatea de Științe Juridice a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Aici își pierde bursa, în urma unei reclamații referitoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Juridice a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Aici își pierde bursa, în urma unei reclamații referitoare la starea materială a familiei. Pierderea bursei și îmbolnăvirea mamei o determină să-și abandoneze studiile universitare. Revine acasă, ocupând iarăși postul de profesor suplinitor și lucrând în gospodărie. Se căsătorește cu Visarion Vasilovschi (1955), mutându-se împreună cu mama la Rădăuți, într-o casă particulară, cumpărată prin vânzarea proprietăților familiei de la Costișa. După căsătorie, Răduța Vasilovschi urmează cursurile Institutului Pedagogic Suceava și devine institutor. După
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
27 august 1904, absolvent al Seminarului „Veniamin Costachi” (1927), absolvent a opt clase de liceu fără bacalaureat, a fost hirotonit pe seama parohiei Frenciugi la 15 august 1927. S-a născut În anul 1907 . La 1 decembrie 1927 este numit preot suplinitor pe seama parohiei Ipatele, județul Vaslui, de unde este desărcinat la 1 februarie 1928. Este inclus În tabloul preoților nou hirotoniți pentru efectuarea slujbei „Liturghiei mai Înainte Sfințite” la Catedrala Episcopală În ziua de 5 aprilie 1928. Preotul Constantin Agape conferențiază la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
noiembrie 1938 de către preotul I. Leuștean, parohul din Ipatele. Adresa din 6 decembrie 1938 către Episcopia Hușilor ne indică ca dată a morții ziua de 30 noiembrie 1938, când satul Frenciugi făcea parte din parohia Bâcu-Frenciugi . Preotul Th. Ciobotariu (1938-1939), suplinitor. Preotul Constantin Popescu (1 aprilie 1939 - 28 iulie 1963 ) Născut la 8 februarie 1913, În localitatea Scânteia din județul Iași, fiind al doilea din cei șase copii ai familiei. Tatăl său era brigadier silvic, iar mama casnică. A urmat școala
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de lei . Este vorba despre biserica din satul Bâcu. Documentele cercetate Îl atestă pe Gheorghe T. Croitoru ca preot suplimentar la Drăgușeni În anii 1967 și 1968 (urmat de preotul paroh Atanasie I. Georgescu Între 1 februarie 1968 -1970), preot suplinitor În 1970 (atestat la 8 martie), urmat de pr. Zenovie Smochină (1970-1975,) paroh suplinitor (1975-1 octombrie 1976), urmat de preoții Ioan Popa (de la 1 octombrie 1976, pensionar) și Constantin Fligler de la Frenciugi (atestat la 20 iulie 1977) . Pr. Constantin Fligler
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Gheorghe T. Croitoru ca preot suplimentar la Drăgușeni În anii 1967 și 1968 (urmat de preotul paroh Atanasie I. Georgescu Între 1 februarie 1968 -1970), preot suplinitor În 1970 (atestat la 8 martie), urmat de pr. Zenovie Smochină (1970-1975,) paroh suplinitor (1975-1 octombrie 1976), urmat de preoții Ioan Popa (de la 1 octombrie 1976, pensionar) și Constantin Fligler de la Frenciugi (atestat la 20 iulie 1977) . Pr. Constantin Fligler (1 octombrie 1963 -23 ianuarie 1987 ) S-a născut la 21 iunie 1922 În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost "aristocrat". Dar amărâtul de Marx nu a fost un profitor "burghez"? Al naibii ce-i mai plăceau chefurile stropite cu multă bere, pe banii de cotizații ai boiangiilor și minerilor! Sunt "cetățean" pentru munca la catedră, de mic profesor suplinitor, asta am fost toată viața, pentru a face loc multor impostori, cu școli de partid, umflați cu bani nemunciți, dar conștienți de cerințele luminoasei epoci de aur. A.B.Dacă ar trebui să mulțumiți cuiva pentru ce sunteți astăzi, cui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Caransebeș și a fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de Filologie, secția română-istorie, la 'fără frecvență', la Iași, ca șef de promoție, după care s-a stabilit la Turnu-Severin, unde a lucrat ca profesor suplinitor de română, bibliotecar, zilier pe diferite șantiere, încărcător și descărcător de lemne. A mai fost anchetat de Securitate și după eliberare, între 1972-1976. A fost chemat și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A fost eliberat din închisoare pe 31 iulie 1964, destinul său fiind fracturat și în liberate: și-a luat bacalaureatul la 48 de ani, în 1970, și a putut lucra doar ca suplinitor și șef de formație. Eugen Măgirescu Născut la Scorțeni, în județul Vaslui, a fost arestat a două oară pe 14 mai 1948, pe când era pedagog la Liceul Internat din Iași, după ce absolvise Facultatea de Drept din același oraș. A fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
învățat la școala din Siret, unde a avut printre profesori pe folcloristul S.Fl. Marian, și la liceul de la Cernăuți. Întors de la Viena, unde a frecventat Școala superioară de arte și meserii, secția desen și pictură, în 1888 este profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, coleg cu S.Fl. Marian, Vasile Bumbac și Șt. Ștefurea. Urmare a unui conflict cu conducerea școlii, Teliman iese din învățământ și este angajat la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]