82,980 matches
-
recunoască superioritatea poporului primitiv încă din Rusia sovietică, a instituțiilor, a obiceiurilor, a științei, tehnicii, artei și literaturii de acolo. La noi, se știe, aceste directive au fost obligatorii pînă prin 1964-1965 și erau atît de ridicole încît deveniseră de nesuportat. Așa se face că esticul e obligat, observă autorul, să gîndească sociologic și istoric, altfel își pierde situația sau chiar viața. Propagandă la care e supus omul estic îl silește să accepte că nazismul și americanismul sînt fenomene identice pentru că
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
se ghidează liderul peremist făcînd acest joc e că cu cît lovește mai sus, cu atît sînt mai puține șanse de a fi trimis în fața Justiției. Or, președinția de azi nu înghite acuze pe care președinția de ieri le-a suportat pe altarul unității la guvernare. Problema, să-i spunem, de fond, e însă în ce măsură faptul că, azi la Cotroceni e avertizat Parchetul General că un anumit partid atacă instituția prezidențială, asta după ce partidul în cauză a apucat să-și facă
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
o sărbătoare a ancorei). Ce s-ar putea geometriza în acest mediu de suferințe lîncede, deschise spre infinit, în care verticalitatea se rodează, în care orizontul e ocupat de singură imagine purtătoare de tîlc, cea vag ezoterica a Martorului? Geometria suporta confruntarea cu misterul inform al concretului: "uneori doar semințele veacului/ uneori da povestea încet/ despre intimitatea lanțurilor/ ronțăia încet obraznica verticalitate/ a unor lucruri// e ceva inexplicabil în șirul cerșetorilor/ ăstora ce dau rest înapoi/ m-au intimidat întotdeauna// ninge
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
pălăria în abajur, așa că intră în categoria mobilelor bune de confiscat: mobilele rușinoase. Dincolo de toate, filmele tatei au revoluționat cinematograful. Sînt convinsă de astă. Nu cred că sînt orbită de dragostea filiala. Tata detesta criticii și specialiștii în cinema, nu suportă să-i audă decretînd și dezbătînd și analizînd stilul, stilul lui, pe care l-au etichetat drept neorealism. Disprețuia pe oricine acorda mai multă importanță formei decît conținutului." Că și cînd aș începe prin a decide stilul în care o să
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
că l-a pierdut, odată cu dezvăluirea rușinii ei. Angela, e, de altfel, un personaj foarte interesant: placiditatea ei are un tragism nobil. Nu face absolut nimic pentru a-și ascunde vină, desi fusese sfătuita cum să procedeze în această privință. Suporta loviturile soțului și apoi ale mamei, nu cu stoicism, ci cu un fel de nepăsare sau chiar de plăcere, iar mai tîrziu, ani la rîndul, îi trimite bărbatului cu care s-a căsătorit lungi scrisori de dragoste la care nu
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
mod al lui Dan C. Mihăilescu de a fi "popular" îi aduce popularitate doar în rândurile unor cititori cultivați, capabili să guste subtilitatea transformării sincerității în spectacol. Este vorba de un autor care își parodiază propria gravitate, ca să o poată suporta. România că obsesie Volumul Stângacii de dreapta (un titlu care ar merita el însuși un premiu literar) este o culegere de articole pe teme dintre cele mai diferite, un mixtum compositum și, deci, un nou recital Dan C. Mihăilescu. Autorul
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
-n copaci./ Pereții se retrag din nou în ziduri./ Prin vremea lungă auzi murind/ Poetul care a cîntat-o" (Și, iarna...). În alt loc, d-sa manifestă conștiința delicată a confesiunii iremediabil imperfecte: În mers/ legi prietenii/ și spui tot ce suporta/ hîrtia zăpezii./ Iar ceea ce ții ascuns/ în sufletul încăpător/ te țintuiește/ obosit/ sub avalanșă" (Poteca). Suferință unei asemenea imperfecțiuni este suferință specifică a poetului, care se silește a se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
mădularele. Apoi, tăcere. Dar nu cade cortina. Se prăbușește în fața noastră, la picioarele actorilor săi și ai creației sale, magicianul, sublimul dirijor al iluziei! Viață și moartea sînt preamărite pe scenă. Doar acolo, moartea durează o secundă. De aceea putem suporta tragedia și dusul rece pe care Darie ne obligă să-l facem, alternînd brusc registrul comic cu cel tragic. Dar numai pe scena miracolul are loc. La sfîrșitul spectacolului, Alcandre se ridică și ne mulțumește, împreună cu trupa, pentru aplauze. Și
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
vedere moral. Chiar și personajele care disprețuiesc morală contribuie, printr-un fel de surescitare, la întreținerea atmosferei de incandescenta luciditate. Uneori îți vine să arunci cartea din mână, dar nu pentru că te-ar plictisi, ci fiindcă nu o mai poți suporta. Revenirea lui Augustin Buzura la condiția de scriitor care se pronunța asupra lumii sale este spectaculoasă. Augustin Buzura, Recviem pentru nebuni și bestii, București, Ed. Univers, l999. 456 pag.
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
muschetari ai ediției, Maillot pare cel mai bine consolidat, cel mai pregătit pentru o cursă lungă. Văzînd cele trei filme lungi și lipsite de elan (numai ideea de a revedea da capo al fine vreunul dintre ele e greu de suportat!), s-ar putea deduce că e (oarece) criză de subiecte, criza de scenariști, criza de foarfeci. Pînă și "Le Figaro" a fost obligat să recunoască, în ultima zi, ca "cei trei n-au strălucit prin originalitate" și că "selecția franceză
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
ce vă să vină. Tot în minutul acela a încăput și plimbarea prin Tîrgu-Mureș avînd ghid un om foarte timid, foarte cald și atent, cu umor bine temperat și cu o ironie dirijata de priviri, un om care nu mai suportă oportunismul și conveniențele și care preferă să-și trăiască emoția acelei întîlniri altfel. Pentru mine Tîrgu-Mureș va rămîne așa cum mi l-a arătat George Constantin. Am mai fost de atunci în acel oraș și am refăcut, mereu, acelasi itinerar, auzindu
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
a Tîrgului, BOOKAREST, aflată în al doilea an de apariție, a fost gratuită, am strîns pentru cititorii noștri știri din toate cele patru zile / numere. MIERCURI, 2 iunie 1999, la deschidere: "Timp de cinci zile, la Tîrg, scriitorii se vor suporta unii pe alții, editurile concurente se vor privi în ochi și toată această încordare, pentru ca voi, bookarestenilor, să vă plimbați liniștiți printre cărți. (...) Tîrgul e în expansiune - sînt ștanduri și la Sala Dalles. E nevoie de puțintica solidaritate. Veniți să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
exmatriculat în anul al III-lea, din pricina originii sociale (fost moșier). - 1949 - prima arestare. - 1952 - a doua arestare și detenție grea, munca în mînă. - 6 iunie 1953 - evadează. Trăiește în libertate o sută de zile. Prins în cele din umră, suporta consecințele dure ale gestului sau de curaj. - 1964 - la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deținuții "politici". Ion Ioanid este și el eliberat. - 1969 - pleacă în Elveția, ca turist, cere azil politic în Germania Federală. Este
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fiecare membru al familiei Regale a răspuns telegrafic la telegramele noastre". Firea autoarei e un cocteil al "violenței" provenite din originea populară și adaptarea frenetica la o existență excepțională în toate privințele, ale cărei defecțiuni nu le-ar mai putea suporta, căci a devenit o necesitate. Iată o autocaracterizare: "I-am spus că eu sînt mai violență decît tine fără să-mi fi pierdut bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
O amazoană-artistă, care nu se ferește de iconoclastie, lovind fără cruțare în prestigii pentru multi intangibile. Despre opera wagneriana Parsifal, care s-ar afla "mereu în pericolul de a cădea în ridicol": "Pretextul literar este mai cretin decît se poate suporta. Această folosire a Evangheliei pentru emoționarea unor bețivani provoacă un rîs nebun". Că și: "Cassado e foarte bun, dar și-a pierdut vremea să dezgroape variațiunile lui Ceaikovski (ce autor castrat!), de o lungime iritanta și atît de neroade că
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
tăcute întinse prin văzduh, firele legănate de vînt îți bruiază pînă la nebunie circumvoluțiile, te electro-schizo-cutează în mijlocul piețelor goale, în umbra toxică a unei civilizații derizorii. Ne putem omorî între noi doar încrucișîndu-ne noaptea urmele grele pe-un caldarîm care suportă case Constantin Abălută: Mic manual de tăcere, Ed. Eminescu, 1999, 94 pag.
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
fostul său ministru de Externe, nici dlui Corneliu Vadim Tudor, întotdeauna servindu-i voturi în parlament, însă al cărui prea gingaș aluat sufletesc - el n-ar putea nu ucide dar nici măcar alunga musca de pe glazura cozonacului - n-ar fi putut suporta citirea, de sus până jos, a scrisorii. A transmis-o dlui Emil Constantinescu, președintele în exercițiu al țării, chemat să apere viața, onoarea, liniștea fiecărui cetățean și cu atât mai mult a unuia de eminența dlui Ion Iliescu. Cine altul
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
de Convorbiri literare, întemeiată în martie 1867, dacă Iacob Negruzzi (apelativul Jacques) n-ar fi devenit redactorul ei, îngrijindu-se de colaborări cu care întreținea (compozițional) revista și asigurîndu-i o apariție regulată? Încît prin aceste servicii devotate benevole (dimpotrivă, mai suporta el, adesea din punga lui, cheltuielile tipografiei), Iacob Negruzzi a devenit nu un personaj, ci o personalitate de întîia mărime a lumii literare de la 1864 pînă tîrziu, spre sfîrșitul veacului al XIX-lea. Astfel încît dl Nicolae Mecu are perfectă
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
la maximum, au urmat sentințele. Eroul nostru, Nicolae Cristea, a fost condamnat la opt luni de temniță. Le-a executat la închisoarea din Vaț, împreună cu alți unsprezece colegi de luptă. Alții și-au executat pedeapsa la închisoarea din Seghedin. Au suportat și grele cheltuieli de judecată. Dar relațiile memorandiștilor cu gruparea mocionistă (care a fost și a rămas potrivnică Memorandului) se păstrează încordate și de neconciliat. Aici, în pușcăria de la Vaț, Nicolae Cristea, om bătrîn, (avea 61 de ani, în 1902
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
era cazul să-i fie el recunoscător unui alt american, alb, care făcuse din el un cetățean liber și cu atîtea drepturi... Pe urmă, în altă fracțiune de secundă, îmi spusesem că, venind din estul mizerabil și mai greu de suportat față de epoca în care el era un sclav, normal ar fi fost ca el, negrul, să-mi spună de ziua lor darnică a Recunoștinței: "Na, omule, un dolar, să ai, acolo, că nu mai e mult și trece!" Negrul începu
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest tânăr curajos a trecut prin cele mai terifiante întâmplări posibile. A hărțuit trupele de securitate puse pe urmele tinerilor partizani, a organizat sabotaje, a făcut închisoare, a suportat torturi ca atâția alți români care nu se supuneau regimului comunist, a făcut închisoare și în Iugoslavia lui Tito unde a izbutit să treacă după ce lupta partizanilor din munți a fost nimicită, sau, după cum afirmă Dr. Ștefan Racoviceanu;... cel mai
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
satului de la noi. De fapt, răstorni niște mituri sau, poate, mai exact, pui o oglindă asupra satului românesc actual, din zona de sud a țării, diferit de lumea mirifică a lui Blaga sau de așezările de munte care n-au suportat în întregime tăvălugul comunist și, în consecință, mai pot avea veșnicii salvatoare. Practic, ce diferențiează satul de-acum de cel de altădată? Ce l-ar putea reabilita? Satul românesc în forma actuală nu trebuie abilitat, ci modificat din temelie, dacă
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
și în regia de operă, punând în scenă spectacole notabile. În 1981 este numit director al Operei Române din Cluj; încercând să schimbe deprinderile sclerozate din teatru și să introducă criterii noi, valorice, intră în conflict cu "forurile" care nu suportă independența să de spirit și după multe șicane este demis. Emigrarea este pasul următor, Pântea reușind să-și croiască o viață și o carieră nouă și rodnica în Luxemburg. Deși cadrul propus de autoare are în vedere centrarea pe câte
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
de nuc masiv, lustruită recent, se vedea, și începu, dramatic: " Am să-l pedepsesc! - spuse el tare cu toată hotărîrea, - am să-l pedepsesc, repetă cu încruntare. Preotul întrebase blînd pe cine, el care era deprins cu fideli gata să suporte orice fel de mustrări ori pedepse. Cum pe cine, strigă iar V. și îi făcui semn să vorbească mai încet, întrucît conturbam confesiunile ce se făceau în șoaptă și în secret în jur. Orașul! lăsă el tonul ceva mai jos
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
22). Dl Liiceanu, care a emoționat de altfel cu spusele sale pe mulți participanți la adunarea de la Comunitate, unde a vorbit despre "Sebastian mon frère", s-a văzut dezavuat pentru compararea suferințelor, a vexărilor sale din timpul comunismului cu cele suportate de Sebastian în perioada ascensiunii legionarilor și a guvernării antonesciene. Eu unul nu văd elemente mari de discrepanță între soarta celor doi intelectuali trăitori în epoci diferite: Sebastian persecutat, umilit, privat de dreptul de a semna (Steaua fără nume, la
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]