1,423 matches
-
faptul că ea este folosită pentru o varietate de activități între care există doar asemănări parțiale.32 Când reflectează asupra unor întrebări pe care și le-au pus filozofii, cum este întrebarea privitoare la semnificația expresiilor limbajului, Wittgenstein pornește de la supoziția că nu există o raționalitate superioară celei pe care o conține și o exprimă modul obișnuit de a trăi și de a acționa al oamenilor. Cu toții suntem de acord că o expresie a limbajului are sens dacă ea este folosită
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
62 Este mai mult decât problematic că ceea ce și-a propus Wittgenstein a fost să ofere temeiuri pentru sau împotriva unei teorii a limbajului sau a minții. Paradoxul la care se referă el, în § 201 al Cercetărilor, are drept premisă supoziția că formularea unei reguli ar fi cea care determină un mod de a acționa. Wittgenstein respinge însă această supoziție. Individul „urmează o regulă“ atunci când acționează într-un anumit fel. Urmarea unei reguli se exprimă într-o practică comună membrilor unei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
împotriva unei teorii a limbajului sau a minții. Paradoxul la care se referă el, în § 201 al Cercetărilor, are drept premisă supoziția că formularea unei reguli ar fi cea care determină un mod de a acționa. Wittgenstein respinge însă această supoziție. Individul „urmează o regulă“ atunci când acționează într-un anumit fel. Urmarea unei reguli se exprimă într-o practică comună membrilor unei anumite comunități. Ea este ceva cu totul diferit de „interpretare“, prin care orice mod de a acționa poate fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu pot să nu văd orice problemă dintr-un punct de vedere religios.“48 Ce a avut în vedere Wittgenstein atunci când a calificat punctul de vedere din care examina toate problemele care îl interesau drept „religios“? Pot fi formulate unele supoziții în această privință. Ca și alte minți pătrunse de mentalitatea științifică modernă, Russell nu putea înțelege cum este cu putință ca atitudinea fundamentală a unei persoane cultivate față de problemele vieții omenești să fie puțin afectată de reflecții ce se sprijină
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cercetarea științifică, în tehnologie, în viața de fiecare zi, stau convingeri pe care omul care trăiește și acționează le asumă drept certe, neproblematice. E nivelul la care nu mai funcționează multe dihotomii familiare cum sunt rațional-irațional, întemeiat-neîntemeiat, adevărat-fals, corect greșit. Supoziția că ori de câte ori o persoană instruită crede ceva ea poate să răspundă și la întrebarea de ce crede asta îi apărea lui Wittgenstein drept o superstiție 350 GÂNDITORUL SINGURATIC raționalistă. El repeta că ceea ce trebuie mai întâi să admitem pentru a putea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
credință într-un anumit efect asupra obiectului pe care îl reprezintă imaginea. Ele urmăresc o satisfacție și o ating. Sau mai degrabă ele nu urmăresc nimic; acționăm în acest fel și ne simțim apoi satisfăcuți.“61 Wittgenstein reacționa îndeosebi împotriva supoziției lui Frazier că baza acestor practici o constituie anumite opinii, care se dovedesc eronate deoarece nu se obțin efectele practice urmărite.62 Admițând că poate exista o corupere a formelor de viață arhaice, astfel încât oamenii să creadă că prin ritualuri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spre comunitatea căutată. Când mi-am exprimat îndoiala că există sumerani în Republica Umanistă Vandana, primarul din Brandul Mare, vechea mea cunoștință Marc Golazzo simplă coincidență de nume cu celebrul Marc Golazzo mi-a recomandat să nu mai emit asemenea supoziții: În felul acesta negi înaltul spirit umanist al vandanilor! Tu ai fost întotdeauna bine primit la noi, ce rost are să strici această impresie pozitivă?" N-am insistat, dar tocmai când am fost tot mai convins că în Republica Umanistă Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el se unesc în mod necesar undeva. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
spre comunitatea căutată. Când mi-am exprimat îndoiala că există sumerani în Republica Umanistă Vandana, primarul din Brandul Mare, vechea mea cunoștință Marc Golazzo simplă coincidență de nume cu celebrul Marc Golazzo mi-a recomandat să nu mai emit asemenea supoziții: În felul acesta negi înaltul spirit umanist al vandanilor! Tu ai fost întotdeauna bine primit la noi, ce rost are să strici această impresie pozitivă?" N-am insistat, dar tocmai când am fost tot mai convins că în Republica Umanistă Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el undeva se unesc în mod necesar. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Texasului trăiesc mai multe persoane născute în Ocampo și San Felipe decât în municipalitățile respective din nord-estul statului Guanajuatoxe "Guanajuato". Registrele cimitirelor din Texas arată că bărbații și femeile din nord-estul Guanajuato-ului erau deja în Texas în jurul anului 1907, dar supoziția noastră este că ei au emigrat înainte de începerea construirii căilor ferate, spre sfârșitul anilor 1870. Astăzi, locuitorii din nordul arid sunt în majoritate femei, copii și bătrâni, care trăiesc în comunități risipite pe arii largi. Unii dintre ei sunt crescători
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în societatea de astăzi. Este de dorit ca publicul larg, politicienii, media și alte grupuri interesate să aibă acces, prin intermediul acestor cercetări, la măsurători precise și nedistorsionate a intențiilor și atitudinilor publice. Alternativa este ca publicul să fie expus la supoziții neștiințifice și probabil neadecvate despre anumite situații, prezentate în multe cazuri de către persoane sau organizații care posedă o înțelegere insuficientă a naturii informațiilor folosite sau care dau dovadă de o abordare extrem de părtinitoare în prezentarea anumitor fapte. Scopul acestui cod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
că orice dispozitiv de evaluare induce la elevi (și la profesori) un anumit mod de învățare (dacă știu că mi se dă un test, învăț în perspectiva acestuia, eliminând interpretările, digresiunile, problematizările...). Prin instrumentele de evaluare unificăm cunoștințe, valori, oameni. Supoziția insidioasă a acestora este: învățați toți (doar) aceste cunoștințe! Ajungem acolo de unde am plecat (din societatea uniformizată, totalitară, uninivelară ideatic). Instrumentele se determină de multe ori contextual, primind relevanță aici și acum pentru diferite categorii de elevi. Unul și același
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
o zi fastă, el își demonstrează capacitatea de a aduna o avere considerabilă speculând prețul grâului - după care renunță la profit, mulțumindu-se să se laude cu metodele de reflecție care, printr-o bună folosință a rațiunii, a deducției, a supozițiilor și a altor operații filosofice, i-au permis înfăptuirea acestei minuni în fața căreia toți se prosternează... Gusturile sale îl predispuneau mai curând la viața solitară și meditativă. În fundul grădinii, el își amenajase o bojdeucă în care se închidea pentru a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și în primul rând stăpânirea dorințelor, dominarea, conducerea lor. Hedonismul obligă la forță și nu tolerează nicio slăbiciune. Corpusul cinic rămâne incert. Dispunem de o mână de fragmente care permit niște concluzii asupra subiectului. Abia niște conjecturi, niște ipoteze, niște supoziții. Un text ciudat al lui Diogene Laertios - îndepărtat fără nicio explicație de critica universitară cu un simplu gest de respingere, într-o scurtă notă, ca neaparținând efectiv corpusului... - pune în scenă un Diogene care elogiază consumul de carne de om
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
redus de toleranță la frustrare). Este interesantă interpretarea lui N.K. Maier, care ridică, conceptul de frutrație la rangul unui fenomen cu caracter logic, adică de fenomen care s-ar produce cu necesitate în activitatea vitală a organismului și a personalității. Supoziția lui se întemeiază tocmai pe aceste posibilități restrânse de rezistență ale individului la frustrare, de care vor depinde limitele zonei de toleranță în care răspunsul este adecvat; când sunt depășite aceste limite, frustrația se produce - spune Maier cu necesitate și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ai cultelor egiptene, o cifră identică pentru cultele siriene, circa douăzeci de mii de creștini și zece mii de adepți ai lui Mithra. Se presupune că numărul gnosticilor nu depășea cîteva sute, poate chiar mai puțin 27. Chiar dacă cifrele acestea sînt supoziții, rezultă că adevărata pondere a gnosticismului nu era una numerică, ci intelectuală. Prin anii 215-217, Origen pune mîna pe condei pentru a readuce În sînul Bisericii o oaie rătăcită - pe prietenul său, bogătașul Ambrozie din Alexandria, care dădea semne că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Închise. După sacrificiul sângeros al țapilor ispășitori, zeii nemiloși sunt sătui, iar spiritele se liniștesc. șantierul care În trei ani realizase o treime din săpături este abandonat. Motivele pentru care autoritățile au pus capăt lucrării nu sunt elucidate. Printre numeroasele supoziții avansate, câteva sunt de luat În considerare: moartea lui Stalin, inițiator și comanditar al proiectului, după câte se pare; Festivalul Mondial al Tineretului organizat În vara anului 1953 de România (peisajul devastat de utilajul greu și salba de lagăre de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
datelor, ci și pentru confirmarea unor rezultate. De exemplu, putem întâlni următoarea situație practică de cercetare. Din rațiuni teoretice și bazându-ne pe rezultate anterioare, credem că un fenomen este explicat de un anumit număr de factori (ipoteza de lucru). Supoziția poate fi testată (poate fi confirmată) prin realizarea unei analize factoriale. Analiza factorială ne ajută însă și să aflăm (să explorăm) care sunt acești factori și ce anume reprezintă. Altă strategie dintre multele care pot fi folosite în practica de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
afirma anterior, mare parte dintre obiective sunt mai degrabă asumate decât exprimate explicit, iar o altă parte, sunt chiar ascunse. În aceste condiții, este imposibilă cunoașterea agendelor complete ale participanților, dar se poate presupune existența acestora și chiar formula posibile supoziții cu privire la conținutul acestora. Reușita acestor încercări de introspecție în așteptările și aspirațiile participanților la rețea se poate dovedi a fi deosebit de utilă în înțelegerea considerentelor pe care se fundamentează pozițiile actorilor în rețea. În general, este destul de dificilă formularea unor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
versiune a guvernului mixt. În acești termeni, este suficient să se arate că teoria separării puterilor și teoria guvernării mixte împărtășesc ideea comună a puterilor diferite (în contextul european, al instituțiilor diferite), care se controlează și echilibrează reciproc. Concluziile acestor supoziții sunt relativ diferite în cazul celor două modele. În timp ce teoriile moderne se referă la separarea guvernării în diferite ramuri, în modelul guvernării mixte, diviziunea puterii între „domenii” statale a fost concepută pentru a echilibra diferitele interese sociale și politice. Realizarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a Întâlnit În procesul de negare și respingere a cunoștințelor sale, așa cum l-a stabilit chiar Descartes: „...pentru că nu putem accepta să concepem că ceea ce gândește n-ar exista cu adevărat tocmai atunci când gândește că, În ciuda tuturor celor mai bizare supoziții, nu ne vom putea Împiedica să credem că această concluzie gândesc, deci sunt nu ar fi adevărată, și prin urmare, prima și cea mai sigură ce se prezintă celui care Își conduce gândurile sale În ordine”. 2.1. COGITO, ERGO
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim Încă o dată că Descartes ajunge la cunoașterea cogito-ului din afara unui silogism, În urma unei experiențe unice, fundamentale: „...că nu e decât o amăgire că am putea scăpa de ele (prejudecăți, erori - n.n.
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cogitarea. „Eu sunt, exist; e lucru sigur. Cât timp Însă? Atât timp cât cuget; căci s-ar putea Întâmpla tocmai ca, dacă m-aș opri de la acțiunea de a cugeta, să Încetez pe dată și În Întregime să mai exist”. Din această supoziție tulburătoare se naște o nouă problemă și o nouă provocare pentru filosofia carteziană: e Într-adevăr nevoie ca de fiecare dată când spiritul se transpune În starea de cunoaștere să Întreprindă o nouă punere la Îndoială a cunoștințelor sale, să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt nici un anumit aer fin răspândit În aceste membre, nu sunt un vânt, un suflu, un abur, nimic din ce-mi pot Închipui sau imagina, pentru că am presupus că toate acestea nu sunt nimic, și pentru că, fără a schimba această supoziție, am aflat că nu Încetez a fi sigur de faptul că sunt ceva. Dar se poate Întâmpla, oare, ca acele lucruri pe care chiar le presupun că nu există, deoarece Îmi sunt necunoscute, să nu se deosebească totuși În realitate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]