1,075 matches
-
de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în același timp să renunțe la acesta, este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de a-și trăi viața în conformitate
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
temporale etc. Considerăm că un gest devine pragmatic eficient numai atunci când emițătorul se gândește la posibilitățile receptorului de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Sugestii de ordin metodic în educația elevului cu deficiență de auz Prof. Hamza Cecilia Prof .Gherman Gabriela Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe, iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual.<footnote Prima persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul gestual elevilor săi în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să învețe acest limbaj pentru a comunica de timpuriu cu copiii lor, știindu
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
ideea educării copiilor surzi după modelul educației copiilor proveniți din rândul minorităților, adică folosirea limbajului matern ale acestor minorități ca bază pentru învățarea limbajului național. În acest sens s-a introdus limbajul gestual ca primă limbă în unele școli de surzi din țările scandinave, iar limba națională se învață ca o limbă străină. De asemenea, limbajul gestual a fost inclus în programele școlare ale unor licee normale ca dsciplină facultativă, iar în unele universități ca o limbă străină. Comisia pentru invățământ
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
loc pogrese similare și în alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
în familii de neauzitori la un număr destul de mare de capitole pornind de la rezultatele obținute prin măsurarea inteligenței non-verbale<footnote BRADEN, J. (1994) Deafness, Deprivation and I.Q. London : Plenum Press footnote>. În altă ordine de idei, studiile arată că majoritatea surzilor preferă limbajul mimicogestual în comunicarea curentă după ce termină școala. Experiența arată, de asemenea, că în pauze și după terminarea programului școlar elevii utilizează limbajul mimico-gestual în comunicarea dintre ei. Le este mult mai la îndemână și îi ajută să-și
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
roman-proces, în care interacțiunea poveștilor are loc, de astă dată, spre deosebire de Dimineață pierdută, în mod violent. Modernul Ulise, exilatul om de știință, se întoarce acasă, dar nu mai recunoaște pe nimeni. Nici o întâlnire nu are loc: e un dialog al surzilor la care participă cecitatea surâzătoare a bătrânului savant, istoriile meschine, patetice, tragice ale celor din țara captivă și, mai presus de toate, notele veninoase ale Securității. După studiul plin de compasiune al omenirii care a traversat comunismul (figura complexă, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă la surzi în termenii comunicării și competenței sociale, însă, în ceea ce privește celelalte dimensiuni studiate nu a găsit nici o diferență semnificativă. Desigur, diferențe imediate țin de aspectele relaționării cu “experiența surdității înseși” (Stinson, M.S., Chase, K.& Kluwin, T.,1990) și de “atașamentul
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
auzului, bolile creierului care condiționează dezvoltarea limbajului. footnote> și alți învățați din perioada antichității. În Codicele lui Justinian<footnote Împărat bizantin (527-565) originar din Iliria. În timpul domniei lui s-a codificat dreptul civil roman. > regăsim referiri despre atitudinile societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceștia le aveau<footnote Dacă ei puteau vorbi, citi sau scrie aveau unele drepturi, înclusiv cel de proprietate sau de moștenire, dar ele erau negate surdomuților din naștere, care nu știau să vorbească, să
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
sau scrie aveau unele drepturi, înclusiv cel de proprietate sau de moștenire, dar ele erau negate surdomuților din naștere, care nu știau să vorbească, să scrie sau să citească. footnote>. După anul 1500 au început să apară preocupări pentru educația surzilor. Mai mulți europeni, călugări, medici sau preoți au făcut primele încercări de educare a surzilor. Astfel, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano din Padova, Italia, a încercat să-l instruiască pe fiul său folosind un cod de simboluri și scrie
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
negate surdomuților din naștere, care nu știau să vorbească, să scrie sau să citească. footnote>. După anul 1500 au început să apară preocupări pentru educația surzilor. Mai mulți europeni, călugări, medici sau preoți au făcut primele încercări de educare a surzilor. Astfel, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano din Padova, Italia, a încercat să-l instruiască pe fiul său folosind un cod de simboluri și scrie despre instrucția și educatia persoanelor surde, bazate pe demutizare și comunicare verbala<footnote apud Verza
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
logopedie, Universitatea din București, Editura Credis, 2007 footnote>. El a crezut că surdul poate să învețe un limbaj simbolic cum ar fi limbajul scris. Între timp Pedro Ponce de Leon (1520-1584), un călugăr benedictin, a reușit să-i facă pe surzii din naștere să vorbească. El a instruit câțiva copii surzi din familii nobile, apoi a încercat să facă publice succesele sale. A scris o carte despre semnele manuale folosite cu surzii, care a apărut în 1620: „Simplificarea literelor alfabetului și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
un călugăr benedictin, a reușit să-i facă pe surzii din naștere să vorbească. El a instruit câțiva copii surzi din familii nobile, apoi a încercat să facă publice succesele sale. A scris o carte despre semnele manuale folosite cu surzii, care a apărut în 1620: „Simplificarea literelor alfabetului și metoda de a- i învăța pe surzi să vorbească”. Juan Pablo Bonet<footnote În anul 1620 Juan Pablo Bonet a publicat cartea Reducción de las letras y arte para enseñar a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
instruit câțiva copii surzi din familii nobile, apoi a încercat să facă publice succesele sale. A scris o carte despre semnele manuale folosite cu surzii, care a apărut în 1620: „Simplificarea literelor alfabetului și metoda de a- i învăța pe surzi să vorbească”. Juan Pablo Bonet<footnote În anul 1620 Juan Pablo Bonet a publicat cartea Reducción de las letras y arte para enseñar a hablar a los mudos, primul tratat modern de fonetică și logopedie, în care și-a propus
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
necesitatea interpreților în instanțele judecătorești<footnote Din păcate nici astăzi nu este respectat acest drept fundamental al persoanelor surde: existența unui interpret în limbaj mimico - gestual angajat al oricărei instituții publice. footnote>. În secolul al XVIII-lea a început instruirea surzilor în cadrul unor aziluri sau mănăstiri, îndiferent de situația lor materială, acestea constituind nucleele primelor școli din Europa care au luat ființă în Anglia, Franța, Germania. Prima încercare de educație organizată a surzilor pe teritoriul țării noastre este atribuită lui Băncilă
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
În secolul al XVIII-lea a început instruirea surzilor în cadrul unor aziluri sau mănăstiri, îndiferent de situația lor materială, acestea constituind nucleele primelor școli din Europa care au luat ființă în Anglia, Franța, Germania. Prima încercare de educație organizată a surzilor pe teritoriul țării noastre este atribuită lui Băncilă, un fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
școală în anul 1846. Ca și la Institutul din Paris, s-a folosit metoda mimico gestuală în procesul de instruire al elevilor surzi<footnote apud Pufan., C., Probleme de surdopsihologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 footnote>. Prima școală pentru surzi din România<footnote apud Pufan, C., Stănică, I. (coord.), Probleme de surdologie. Culegere de studii și referate. Craiova: Casa corpului didactic, 1977 footnote> a luat ființă la București, în cadrul Azilului „Elena Doamna” din Cotroceni, în anul 1863, pe lângă locuința doctorului
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
și Paris. Acesta își educa elevii folosind metodele mimică, grafică și dactilă.<footnote apud Popa, M., Orientări actuale în dezvoltarea limbajului copilului deficient de auz.. Revista de Educație Specială, nr.2. București: IRESPH, 1992 footnote> Treptat, rețeaua școlilor românești pentru surzi s-a extins prin înființarea de noi așezăminte și institute speciale<footnote apud Stănică, I.; Popa, M., Elemente de psihopedagogia deficienților de auz., București: INREIPH, 1994. footnote> la Timișoara (1863), Arad (1885), Cluj (1888), Cernăuți (1908), București (înființată în 1919
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Stanică, I., Popa,M., 1994). În aceste școli se foloseau limbajul mimico-gestual, metoda grafică și dactilemele. Aceste metode au fost înlocuite treptat cu metoda „orală” (germană) de demutizare, ca de altfel și în toate țările Europei, după Congresul profesorilor de surzi de la Milano, 1880<footnote În urma Congresului de la Milano condus de abatele Tara, s-a impus metoda orală numită și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o lege a parlamentului a făcut obligatorie educatia surzilor în școli locale care foloseau
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]