1,044 matches
-
care este familia. Se duce la bar și ia o sticlă de șnaps) DOAMNA KOVACIC: Da' să nu turnăm iar prea mult alcool în buna dispoziție. Rudi, că după aia iar o să fie totul așa de neobișnuit. Or să se surpe stâncile una peste alta. DOMNUL KOVACIC: Atunci să fie neobișnuit, dacă e să fie neobișnuit. DESIRÉE: Chiar așa, mai bine neobișnuit decât plicticos. Și tot ce vrea să rămână plicticos trebuie umplut până devine neobișnuit. DOMNUL KOVACIC: Asta e sămânță
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oferă copiilor oportunitatea de a învăța cum să coopereze cu alții într-un anumit cadru social. Dar subculturile colegilor (atitudini, credințe și comportamente specifice) sunt adesea în contradicție cu acelea ale părinților și școlii, iar în plus de asta acestea surpă o cantitate impresionantă din conformitatea comportamentală. Grupul de colegi impune norme proprii în îmbrăcăminte, vorbire, atitudini etc., iar neconformarea tinerilor cu ele aduce după sine ridiculizare și chiar ostracizare din grup. Datorită presiunii puternice din partea grupului de colegi, influența acestuia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o iubire atentă, devotată. Stâncile devin însă și un simbol al trăiniciei sentimentului de afecțiune dintre cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o iubire atentă, devotată. Stâncile devin însă și un simbol al trăiniciei sentimentului de afecțiune dintre cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Groapa lui Eugen Barbu. De fapt, Groapa e povestea deschiderii unui astfel de cartier care capătă rapid cei doi poli ai axei lumii: cârciuma lui Stere și biserica lui Popa Metru. Stere și vecinii săi ridică niște baracamente. Unele se surpă sub o ploaie mai puternică. Ulterior, cârciumarul înlocuiește cheresteaua cu zidul de cărămidă. Dar vecinii rămân inevitabil la chirpici. Eugen Barbu nu intră foarte mult în detalii arhitectonice, mai ales că în Cuțarida nu e rost de construcții elaborate. Ne
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
situația regimului ceaușist la sfârșitul anului 1989", încheiată cu o rememorare a angoaselor dictatorului: "deși era bine păzit, Ceaușescu trăia mereu cu spaima unui complot"22. Manualul își asuma aprecieri ferme, ca un povestitor autorizat să depună mărturie: Ceaușescu își "surpase (sic!) prestigiul internațional ca urmare a megalomaniei"; "era conștient că dacă ar fi adoptat experimentul Gorbaciov era sortit dispariției"; "populația privea cu neîncredere promisiunile" sale23. Finalul la fel de brusc și inevitabil ca în atâtea alte relatări pe această temă conta deja
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asupra cititorului este un sentiment al autenticității, al deplinătății umane, iar o asemenea performanță se explică în opinia generală a interpreților prin ralierea unor calități opuse ale limbajului, devenit simultan explicativ și orb, fericit și mâhnit, fermecat de frumusețe și surpat de moartea diformă. Mai rar, au fost remarcate la Marguerite Yourcenar preocupări exclusiv estetice. E vorba despre observații limitate, precum una privitoare la atenția pe care o acordă ea stilului propriu discursului unei epoci, care e un soi de formalism
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
degetele la război (Ps 143, 1), care vrea eliminarea popoarelor ostile Israelului (cf. Ps 82) și care dăruiește credincioșilor săi sabia ca pe un dar al său: Ia această sfântă sabie, care este un dar de la Dumnezeu, prin care vei surpa pe vrăjmași (2Mac 15, 16). Războiul, cu toate detaliile sale, face parte din dispozițiile și poruncile lui Dumnezeu, care îndemnând soldații să fie tari, îi învață normele care trebuie asumate înainte, pe durata și la sfârșitul războiului (cf. Deut 20-21
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
capabile să doboare orice fortificație, să nimicească orice pregătire de război și să distrugă orice intrigă: Pentru că, deși umblăm în trup, nu ne luptăm trupește. Căci armele noastre nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor. Noi surpăm iscodirile minții și toată trufia care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (2Cor 10, 3-5). Prețuind foarte mult spiritul de sacrificiu și de renunțare al soldatului, care pleca la luptă, îl admira, îl lăuda și îl recomanda creștinilor ca model
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-Se atât de mult om, cât să pară celor necredincioși că nu e Dumnezeu; dar a rămas totuși atât de mult Dumnezeu cât poate să cugete rațiunea negrăit, adevărată și binecredincioasă a celor credincioși. Și aceasta a făcut-o ca să surpe lucrurile diavolului și, redând firii puterile neprihănite, să reînnoiască puterea iubirii prin care oamenii să se unească cu El și între ei și să se opună iubirii egoiste, primul păcat și primul făt al diavolului, care este și se cunoaște
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost scuipat, a fost pălmuit, a fost lovit peste obraz, a fost batjocorit, a fost îngropat de milă și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume (Filip. 2, 9)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a VIII-a, p. 136-137) „Ca prin moarte, zice, să surpe pe acela ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul. Aici arată ceea ce este minunat, că adică prin aceea ce diavolul a stăpânit, prin aceea a fost biruit, și arma cea puternică ce o avea cu sine, adică moartea, prin aceasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nedreptățească și cei lipsiți de dreapta credință să se facă dreptcredincioși? Cum, dacă n-a înviat, ci e mort, pe cei numiți de necredincioși zei mincinoși și pe dracii cărora li se aduce închinare, îi alungă, îi urmărește și-i surpă?” (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XXX, în PSB, vol. 15, p. 125) „... ce sfârșit trebuia să aibă trupul Său, odată ce S-a sălășluit în el Cuvântul? Să nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră sângerând spre zare, în asfințitul care trist se surpă peste-un asfințit de sărbătoare... Cuvinte, semne și sunete în simultaneism, participă în modul lor la o geneză continuă: "La sfârșitul fiecărui cuvânt / începe marea tăcere, / turnul timpului se înclină, / inima lucrurilor nu se mai aude" (Geneză). Imperios selectate, "necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
scăzute conduce la denaționalizarea produselor, fie total, fie parțial, prin denaționalizarea producției însăși sau prin introducerea de piese detașate de origini diverse ; acțiunea în spațiul mondial și un capital cu origini multiple antrenează constituirea unor consilii de administrație cosmopolite, care surpă identitatea națională a întreprinderii ; fenomenul de înterdependență legat de imbricarea relațiilor financiare și comerciale mondiale (Interlink) face absurdă noțiunea de naționalitate a întreprinderii. După K. Ohmae, trecerea de la o economie bazată pe producție la una bazată pe informație, care scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
permanență altora mai vechi. În timp, s-au creat breșe exploatate de invadatori care au reușit să se impună durabil în peninsulă. g. Prăbușirea cetății balcanice Malul uman care protejase Balcanii, infiltrat de apele torentului migrator, s-a erodat și surpat pe alocuri. Cuțitul avea să fie înfipt pe la spate, chiar în coasta lor, iar înjunghierea se putea dovedi fatală. Slăbiți de incursiunile de la miazănoapte, de unde suportase punctul maxim al presiunii, și în fața cărora rezistase secole, li s-a aplicat o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a curs încă de la înființarea României moderne ca un torent sordid care s-a infiltrat la fundația statului. Nu am reușit să excizăm complet partea cangrenată din organismul nostru social. Din această cauză, construcția noastră etatică a riscat să se surpe și să se prăbușească peste noi. Trebuie să conștientizăm că nimeni nu are voie să-și permită a crede că poate vinde sau cumpăra o bucată din spațiul românesc. Să ne gândim, totodată, cât de trist este că sărăcia, generată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mult de dumneavoastră decât vă bucurați dumneavoastră de noi... Cred, totuși, că avem o temelie comună pentru a reconstrui o bucurie împărtășită de ambele tabere. Avem de refăcut unitatea europeană, pe care dezastrul celui de al doilea război mondial a surpat-o. Avem de înălțat o casă în care să conviețuim după marele incendiu de la Yalta. Iar reconstrucția, oricât de grea, e una din cele mai mari bucurii ale omului. Asta spune, în orice caz, o scurtă poveste hassidică, reprodusă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nebănuit; nebun; de ninsoare; nisip; nou; nudă; ocean, mare; odihnă; oportunitate; păr; pictor; piedică; pierdut; plasă; plutire; prospețime; purtat de vise; rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20); mare (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poarte simbolic starea lirică a poetului. Hamlet declanșează o stare inedită, nu îndoiala, ci parcă certitudinea, de-aici disperarea, amărăciunea, durerea și plânsul impulsionat de o altă stare de spirit. Poetul alungă șarpele bun, ocrotitorul casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trimit la Desnos. Panteismul, metamorfozările, metempsihozele stau sub impresia vagului și a stărilor muzicale, dizolvându-se de foarte multe ori în gratuitate. "Vom pribegi într-o sămânță poate/ sau într-o proră sângerând spre zare,/ în asfințitul care trist se surpă peste un sfârșit de sărbătoare "Va pribegi astfel în iarba care țipă,/ în prundul străfulgerat de scântei/ în timp, ca-ntr-o oglindă/." În nopțile Albionului" rămâne liric, deși motivele sunt livrești: sunt evocați Ulisse, T. S. Eliot, Th. Morus
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
univers în care viața este o stare de explozie: "Plouă ca-n alte ere și lumini/ țâșnesc din ochii peștilor sub mare." Un sentiment de sfârșit de lume apare în poemul "Așa ca un glas": Ninge parcă s-ar fi surpat/ un clopot imens". Aceeași atmosferă o regăsim și în poeme precum "Cale" sau "Ploaie"1. Poetul se întoarce la origini sau peregrinează în orașe stranii, cu ziduri putrede, năpădite de iederă, în care trăiesc povești vechi. Colindul desfășoară un văzduh
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
seama că nu produc artă, ci justific doar o activitate zilnică. Proiectele se frângeau. Deschiderea Teatrului Foarte Mic prin noua formulă: "Teatru de proiecte-Emil Botta " urmând să nască colaborări periodice cu instituții similare din SUA, Canada, și Europa, s-a surpat în inerția momentului.N-am găsit susținerea necesară pentru Festivalul Internațional al Teatrelor Mici din întreaga lume.tot nimic...vorbe...nimic... Avatarurile Teatrului Româno-American... Nu regretați plecarea? Am regretat că am părăsit Micul... dacă aș fi avut mai multă răbdare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mea... Prietenia cu George Banu și Monique Borrie. Neamul meu, prietenii din copilărie, actorii pe care îi iubesc, din lume și din țară, scenografii și compozitorii cu care am lucrat, toți au dat binecuvântarea lor norocului meu. Știu să mă surp, pentru a reuși apoi ridicarea deasupra prăpastiei. Gândesc cu sufletul, iar mintea mă înțelege și dă deplinătate faptelor. Frica are leac în arta mea. Gonesc pe nisip, dar deșertul de sub mine îmi întreține imaginația. Trăiesc într-o țară pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la televiziune am încercat să deslușesc imagini care cuprind un întreg univers ce mă atrage și-mi binecuvântează încercările. Viu și fierbinte, cum spune personajul Actorului din Noaptea bufonilor, teatrul îți cere totul, îți ia totul, te înalță și te surpă... îți blestemă orgoliul și-ți alină singurătatea. Iubesc teatrul, îl iubesc dintotdeauna, îl iubesc pentru că mă lasă să exist., îl iubesc pentru că nu-l știu... Într-o zi a omului sunt toate zilele timpului. (Borges). Ei, cam asta încerc eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]