1,316 matches
-
amenințat - el și ceilalți sem‑ natari - cu bătaia. Sau amenințări la adresa soțiilor. Au trecut prin momente destul de grele și de tensionate. La câteva minute de casa mea - Dan Petrescu stă tot pe-acolo, pe SĂrărie, râpa asta a țicăului de Sus - a fost un atac, într-o seară, contra lui Luca Pițu în timp ce acesta se ducea la Dan Petrescu. Comparat cu Pinochet sau cu alte foste dictaturi, țări în care am fost recent, trebuie spus că sub Ceaușescu represiunea a avut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
-mi amintesc tot! Tot! Vreau să mă sfâșii! Când dau piept cu coșmarul, când îl înfrunt, asta mă mai ușurează. Fugeam, continuă ea cu aceeași privire pierdută, răvășită, numai broboane, retrăind aievea întâmplările, ne strecuram pe lângă ziduri, când, deodată, din susul străzii, ne iese în cale o bandă de bașbuzuci cu iatagane însângerate. Îngroziți, am rupt-o cale-ntoarsă. Fugeam... Fugeam... Bașbuzucii, după noi, cu iataganele, răcnind sălbatic. Dumnezeule, ce-am fugit, credeam c-o să-mi plesnească inima... Ne-au prins și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deși, în genere, la nivelul conținutului, se apropie mai degrabă de neomodernism: „pe mal de piele udă-n sus/ cântând din flăcări ani și ani/ fără nevoie de apus/ bărbați se strâng se bat cu bani/ sub corturi largi în largul fân/ în aer umed ofilit/ copacul strânge prunci la sân/ și îi sufocă liniștit”. În Case de piatră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
adevărat, mărite Spirit, dar acum suntem în 1698, la 13 aprilie (7206), când Antioh Cantemir voievod este nevoit să hotărască: „Insă când a fi apă deagiuns să ajungă...morilor mănăstirii Balicăi celor doao roate vechi ce sânt în iazul de sus...câtă apă va prisosi...atâta să să sloboadă pe gârla Silitrei să îmble și celea două mori din gârla Silitrei ș-a Svintei Vineri ș-a Gălății. Iar când va fi apă numai la cele doao roate vechi a morilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem cu mine din Ardeal. Am fost înscris la Școala primară nr. 1 (la Cluj, o pornisem de la nr. 3), din orașul de sus (nu prea departe însă de locuința noastră), care trecea de cea mai bună: directorul ei (mi-a fost dascăl) își terminase studiile în Franța: cu părul grizonat și cam pântecos, nu lipsit de distincție și ceremonie, era într-adevăr un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un fotoliu, m-a examinat o clipă și apoi mi-a făcut o politicoasă, dar severă morală că-l deranjez la o oră nepotrivită, împiedicându-l de la lucru. Trebuia să știu că maestrul primește vizitatori abia de la ora 5 în sus... M-a iertat însă repede și nu m-a lăsat să plec. Mi-am dat seama mai târziu că el, care aștepta de o viață întreagă pe „marele necunoscut“ ce n-a apărut niciodată, nu voia nicicând să riște să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sângelui, 1936), în care e încorporată unui ciclu de cinci secvențe, unde ea devine a doua. Inspirația îi fusese declanșată poetului de o inscripție latină de pe mormântul soției unui principe transilvan. Eufonia numelui francez al domniței, îngropată „la Sâmbăta de Sus/ în munții valahi, cu fața la Apus”, i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge doina... Simplul fapt de a releva inscripția funerară și de a recompune în filigran pe marginea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la shamisen etc. Cum vă machiați pe atunci? Sprâncenele erau desenate cu cărbune, la fel și conturul ochilor, dar foloseam și roșu pe pleoape. Buzele erau în așa fel colorate, încât să devină lucioase și senzuale. Mai ales buza de sus...În sfârșit, sunt multe de povestit, nu intru în amănunte. Am ajuns Gheișă! Eram una din Gheișele căutate, fiind invitată de oaspeți înalți, la multe party uri... cum li se spune azi. Cu domnul care te-a ajutat, profesorul, ce
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus? În furca bradului sus; adierea a sufla fluerașul a cânta oile s-or aduna pe mine m-or căuta, nicăieri nu m-or afla. [JURNAL 1955]* 1 Iulie, la radio, buletinul de informații "Recoltarea orezului a început de-acum..." * Acuma-i de cântat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
posibil, pentru că în cîteva locuri trotuarul fusese blocat de dărîmături. Văzîndu-le, m-a cuprins frica: dacă plecam cu cinci-zece minute mai devreme?... Calea Victoriei devenise dintr-odată îngustă și periculoasă. Înaintam prin mijlocul ei, ocolind grămezile de moloz, prudent, crispat. Din susul și din josul străzii, bărbați și femei alergau spre cartierele și casele lor. În această agitație, mă simțeam singur, străin și inutil. Voiam să ajung cît mai repede la Zuța (Elisabeta Isanos-Goian), unde locuiam, dar în același timp îmi era
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fier forjat și sticlă, scările de acces la primul etaj erau din marmură albă, așa că spațiul de protocol era "la înălțime". Pentru organizarea recepției am adunat toată "suflarea" Consulatului, indiferent de grad (diplomatic sau... sex, religie...) în salonul central de "sus" și am împărțit sarcinile: cine se ocupă de listele de invitați, de expediere, de aranjarea saloanelor, de servit, de băuturi și bar, ce servim. Probleme erau multe, noi eram puțini și de aceea trebuia să ne organizăm foarte bine. Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
grade, care transportă anual 1 milion de turiști. Am făcut mai multe "ascensiuni" cu soția, care la balansurile "gondolei" pe cablu și privind hăul de 400 de metri de sub noi îmi declara fermă că e "pentru ultima oară". Vederea de "sus" merită orice creștere de tensiune Leme, Copacabana, Ipanema, Leblon, Botafogo, Flamengo, Corcovado... Ca și de pe Corcovado, și aici ne străduiam să reperăm Consulatul, aflat la poalele "Cocoșatului". Ajunși în vârf, emoțiile ascensiunii generau o "furie" pentru cumpărături artizanat și tricouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de apa cristalină a râului Bâlea care izvorăște din lacul cu acelaș nume, dar care-și va schimba denumirea, imediat ce intră-n sat. Vecinătățile administrative ale comunei sunt: - Nord - Comuna Cârța - Sud - Județul Argeș - Est - Comuna Arpaș, satul Arpașul de Sus - Vest - Comuna Porumbacul de Jos, satul Scorei Cârțișoara este o comună structurată administrativ numai pe cele două sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sud-vest - La Perii Popii - La Stejari - Deasupra Grădinii Imbrii - Calea Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Luncile Glăjăriei - Pădurea Zmidei - Lazu Mărdării - Lazu lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul lui Hândruș - Pârâul Ursului - Coasta Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de Sus - Pârul Plesciorii - Mormântul lui Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Doamnei - Lăițelul - Piatra Ca Omu - Piscu Laptelui - Pârâul Laptelui - Gura Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de Sus. 4. Ocolul Silvic Pădurile statului erau administrate separat, de Ocolul Silvic înființat în anul 1900, având sediul în fostul conac boieresc al contelui Teleky, azi clădirea primăriei Cârțișoara. Din informațiile obținute de la pădurarul Căpățână Ion, contemporan cu evenimentele, ocolul acesta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stradale, de pe produse etc.); implicarea în actul comunicativ ca emițător de mesaje scrise semne grafice (linia dreaptă orizontală, verticală, oblică spre stânga/dreapta; linia frântă, curbă, ondulată, segmentul de linie/dreaptă, punctul, zaua, bucla, nodul, bastonașul cu întorsătura în jos/sus, jumătate de oval spre stânga/dreapta, combinații ale acestora); litere; cuvinte; semne de punctuație; cifre; în general, simboluri de diferite tipuri. 5.2.2. Conținuturi de limbă română * nivelul 143 fonetic/fonologic: sunetul; sunetele limbii române; grupurile de sunete; sunetul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
preșcolari Moale 2005: 21. 286 Vezi capitolul 8. 287 Vezi, de exemplu, scrierea semnelor grafice: linia dreaptă orizontală, verticală, oblică spre stânga/dreapta; linia frântă, curbă, ondulată, segmentul de linie/dreaptă, punctul, zaua, bucla, nodul, bastonașul cu întorsătura în jos/sus, jumătate de oval spre stânga/dreapta, combinații ale acestora etc., cel mai frecvent în cadrul unor teme care să implice funcționalitatea acestor elemente, nu reproducerea lor în sine: vezi, în acest sens, exemple pentru grupa mijlocie puncte, linii orizontale, verticale, oblice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
să aibă reflexe iuți. Pe un teren în pantă, tăiat de un drum cam pe la mijlocul lui, eram trei aviatoare cu avioanele RWD-13 cu câte doi răniți fiecare, din care unul grav rănit, culcat pe targă. Decolarea din josul terenului spre susul pantei. Nu știu de ce, când e un rănit culcat pe targă, avionul decolează mai greu. Eu, capul formației. Celelalte două avioane Mariana Drăgescu și Virginia Duțescu, la fel de încărcate, în dreapta și stînga mea, puțin mai în spate. Pornesc, motorul în plin
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de doi ani. Bunul s-a reîntors În copilărie. Am Început mișcările mânuțelor pe cântec “Eu duc pumnii Înainte/ și apoi Îi las În jos./ Fac așa când sunt cuminte/ Căci e bine și frumos/ Pumnii’n sus, pumnii’n sus/ și apoi Îi las În jos/ căci așa ni s-a spus că e bine și frumos./ Pumnii-apoi Îi duc În lături/ ca s-arăt că știu să fac/ cum mă-nvață Bunicuța/ și să-i fac mereu pe plac
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ce ne îndreptăm noi?". Iar după, în urma morții lui Dumnezeu, o avalanșă de întrebări: "Departe de orice soare? Oare nu suntem într-o eternă cădere liberă? Iar în spate, or pe margine, înainte sau pe toate părțile? Există încă un sus și un jos? Nu rătăcim oare precum într-un veșnic neant? Nu adie oare peste noi spațiul gol? Nu a devenit mai frig? Nu continuă să se facă tot mai noapte? Nu trebuie oare să aprindem lanterne dimineața? Din zgomotul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de la răsărit / La-nchinare au venit, / Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, împărat Ceresc / în sălaș dobitocesc. / Te culcai pe fan uscat / De îngeri înconjurat. / Craii Te vor laudă / Și mărire îți vor da: / Slavă intru cei de sus / Și pace pan’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau în satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]