1,239 matches
-
dar, acestea odată depășite, se poate atinge acea nouă realitate, care, deși născocită, poate fi mai reală decât prima. Din această perspectivă, lectura devine o adevărată expediție, un proces de inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. B. este, de asemenea, autorul a numeroase antologii și traduceri din literatura engleză și americană. În versiunea lui
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral al persoanei, cu care Începe și cu care se termină viața, compensat prin dubla natură a persoanei umane, reprezentată prin trupul carnal material și perisabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu crâsnicul și cu volocul. Măcinând la sfatul soboarelor, moara uruia liniștită. Iarna, roțile din lemn se sleiau în gheață, primăvara erau mâlite de viituri. De fiecare dată însă erau din nou puse pe măsele și, în sporul vorbelor cu tâlc, moara uruia iar. Când prăbușiri de trăsnet tunau adânc și fulgerele spintecau cerul cu zarea luminată, porneau ploi ce umflau gârla. Apa firavă creștea prăpăstios, prăvălind creste tulburi și năboind din matcă. De sus se prăbușea potopul. Pe mal arborii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
contemplă dus pe gânduri o sce nă zugrăvită pe latura dinspre el. Se uită cu atenție la Marte, zeul războiului, tatăl gemenilor Romulus și Remus, și reflectează din nou că pacea este inseparabilă de succesul în război. O potrivire cu tâlc, la fel ca și simetria dintre Italia și Dea Roma. Imaginile au sens doar când sunt combinate una cu alta. Privirea i se îndreaptă către uriașul obelisc egiptean, care domină înălțimile. Pe 23 septembrie, ziua de naștere a principelui, umbra
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trece, puterile și forța lor scad, iar noi ne facem mari și trebuie să ne găsim un rost și o ocupație, zice Raluca. Ochii lui Sorin o privesc cu încruntare. Care va să zică, părinții tot îmbătrânesc. Și, până la urmă,... O întâmplare cu tâlc Toată familia e neliniștită. Mama și Sorina stau mereu în jurul lui Sorin. Iar tata a și plecat după doctor; trebuie să sosească din clipă-n clipă. Oare ce s-a întâmplat? După câte se pare, e vorba de ceva serios
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gâște, pentru purcei. Toți ai casei se mirau. Oare ce-o fi pățit câinele de bea atâta apă?! S-au gândit, chair, că n-ar strica să cheme veterinarul. Însă Sorin și Sorina, care chicoteau de zor și zâmbeau cu tâlc, i-au liniștit povestindu-le, de-a fir-a păr, tot ce se întâmplase. Auzind c-au îmbuibat câinele cu atâtea dulciuri, bunica le-a zis cu dojană-n glas: În loc să le mâncați voi, le-ați dat lui?! Mai dați
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
școlii. Faptul că acesta coincide chiar cu perioada aurită și formativă a celor șapte ani de acasă nu este, desigur, întâmplător. Metoda utilizată este simplă. Autorul imortalizează conștiincios momentele memorabile din viața copiilor săi și le atașează pe cât posibil un tâlc moralizator; răsplătirea creștinească a răului cu fapte bune („Cum e mai bine”), consecințele penibile în plan moral ale minciunii („O întâmplare cu tâlc”), preferința pentru temeinicia adevărului în locul șubredului neadevăr („Minciuna are picioare scurte” etc.). Dar, mai presus de tenta
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
este simplă. Autorul imortalizează conștiincios momentele memorabile din viața copiilor săi și le atașează pe cât posibil un tâlc moralizator; răsplătirea creștinească a răului cu fapte bune („Cum e mai bine”), consecințele penibile în plan moral ale minciunii („O întâmplare cu tâlc”), preferința pentru temeinicia adevărului în locul șubredului neadevăr („Minciuna are picioare scurte” etc.). Dar, mai presus de tenta moralizatoare, prozele volumului au și alte însușiri. Alexandru Poamă are nu numai capacitatea de a înțelege psihologia infantilă, ci și abilitatea de a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sesizând împlinirea afectivă totală a copiilor în jocul lor cu păpușile, notează: „Mai trist e că atunci când purcelușul, gâsca, girafa sau iepurașul sunt bolnavi, Sorin și Sorina trebuie să le dea medicamente”. Anecdotică și amuzantă este schița „O întâmplare cu tâlc”, care imaginează un mic scenariu de natură să conducă la concluzia că acel care perseverează pe calea neadevărului nu poate avea decât de pierdut. Suferind de pe urma unei altercații cu un coleg de la grădiniță, micul erou al schiței continuă să mimeze
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de seară Ion Pillat Ți-aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
deopotrivă coborâre și rupere din timp, cult al arhaicului potrivit în formele unei modernități ce anulează granițele spațiale și timpul linear. Aceste două pasiuni ale autorului simbologia "totemică" (vezi bestiarul fabulos din Grădina de dincolo) și colajul intens vizualizat de tâlcuri ale omenescului infuzează paginilor de acum un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
găsise un obiect pe care îl cărase acasă. îl privise atunci cu luare-aminte, zile în șir, dar nu putuse să-i dea de rost și-l abandonase într-un colț al camerei. Abia acum i se păru că-i deslușește tâlcul. Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească, pe care cineva o compartimentase în 12 casete, probabil pentru a păstra în ordine, fără să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dau. * Se fură din codru „ca-n codru”, De stau cruciți că munții fug, Iar ape, chiar din micul Lotru, Din care tot avutul sug. 16 decembrie 2004 PÂNĂ CÂND TOT AȘA, OARE? „Șeful” nostru savantlâc Ne-a vorbit fără de tâlc. Întrebat ce-a vrut să spună, S-a pornit ca o furtună. Și atunci am priceput: Era demn de-a fi tăcut; N-aveam cum roata a-i unge - „Șeful” știe doar a-mpunge. Este tare-n adevăr, Tare cât
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
deopotrivă coborâre și rupere din timp, cult al arhaicului potrivit în formele unei modernități ce anulează granițele spațiale și timpul linear. Aceste două pasiuni ale autorului simbologia "totemică" (vezi bestiarul fabulos din Grădina de dincolo) și colajul intens vizualizat de tâlcuri ale omenescului infuzează paginilor de acum un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
găsise un obiect pe care îl cărase acasă. îl privise atunci cu luare-aminte, zile în șir, dar nu putuse să-i dea de rost și-l abandonase într-un colț al camerei. Abia acum i se păru că-i deslușește tâlcul. Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească, pe care cineva o compartimentase în 12 casete, probabil pentru a păstra în ordine, fără să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care-i uzurpase cei câțiva centimetri cuveniți ei. Dar personajul a rămas sublim de inaccesibil. Continua să se uite drept în față, spre parbriz. Doamna de onoare i-a aruncat o privire doamnei Silsburn și și-a înălțat sprâncenele, cu tâlc. Doamna Silsburn i-a răspuns printr-o mină plină de înțelegere și de compătimire. Între timp, locotenentul și-a înălțat greutatea în partea stângă, sau mai bine zis și-a înălțat fesa dinspre geam, și a scos din buzunarul din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nu auzise o iotă din ceea ce i se spusese. Și, pe neașteptate, ne-a dovedit adevărul acestei impresii. Cu un rânjet enorm, adresat întregului nostru colectiv, și-a înălțat mâna cu țigara și, cu un deget, și-a ciocănit, cu tâlc, întâi gura, apoi urechea. Gestul lui părea să se refere la un fel de glumă copioasă pe care voia să o împărtășească cu noi. În acel moment, doamna Silsburn, aflată lângă mine, a dat un semn evident - aproape o tresărire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
slapjak, blackjack -era absolut insuportabil. Totuși, unele jocuri erau, să spunem, îndurabile. Obișnuia să joace go fish cu gemenii când aceștia erau mici, și le dădea întruna a înțelege să-l întrebe dacă are pătrari ori valeți, sau tușea cu tâlc și lăsa să i se vadă cărțile. La pocher, de asemenea, era astral. În preajma vârstei de douăzeci de ani, am avut o scurtă perioadă când am urmărit, în particular, cu efort și fără succes, să devin un om de societate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
M-am gândit să nu fie prea țipătoare pentru mine. — O, nu, a zis Sheba, e o cămașă grozavă. N-am mai putut. Cei doi trăncăneau unul cu altul de parcă eu nici n-aș fi existat. Căutam o vorbă cu tâlc care să-mi reafirme prezența. Și atunci mi-a venit brusc: Copiii tăi sunt la școli private, nu, Sheba? Sheba s-a aplecat spre mine zâmbind, cu mâna pâlnie la ureche: — Scuze, Barbara, ce-ai spus? — Ziceam dacă îți trimiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
clipă în fiecare dimineață la amiază și seara stau la pândă sângele pofticios pulsează mă ridic pe durere și aștept strigăt din copilărie la capătul pridvorului un stâlp albit și gârbovit ca un moșneag îmi apărea ba tainic, ba cu tâlc, de dincolo, de dincoace de prag. cum sprijină un Univers de dor mă-ntorc mereu cu inima la el, la colțul lumii noastre din pridvor cu dor de lunci, blajin și subțirel. mă scurg prin el, tăcut , în rădăcini, și-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sufere din pricina unei atât de puternice vipere a invidiei. P.S. Moonshy dormea în fiecare noapte cu Marx sub pernă. Era inconfortabil, dar o făcea în semn de respect. Acum dormea. Prost. Așadar, în casa învecinată trăia posesorul inițialelor pline de tâlc, Ignatius Quasimodo Gribb. Elfrida Gribb, mărginită și infatuată cum era, se umplea de o ușoară greață atunci când o lua pe Drumul Pietruit și se apropia de Elbaroom. Nu mai putea tolera cârciuma și nici groapa iadului ce-i aparținea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
să aibă mai puțin înțeles, adică să fie mai puțin importante. Pe de altă parte contesei, pentru care aceleași povești sunt lucruri cu totul lipsite de importanță, îi place ca ele să fie bine ticluite, adică să fie selecții cu tâlc din „chipul boțit al vieții“, deci, selecții pline de însemnătate - sau importante. Astfel, ambele doamne se contrazic singure. înțelegi, e o simplă problemă de semantică. Dacă poveștile sunt importante, trebuie să fie bine ticluite. Dacă nu sunt așa, n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
aici, spuse el. Poziția urcuș-pe-munte! Nemaipomenit de potrivită sau potrivit de nemaipomenită. Vezi, vezi, Vultur-în-Zbor? Tu ești muntele, iar ea se cațără pe munte, cerșind un sărut. Gângureli și tot tacâmul. O tehnică autentică de Kama Sutra, una plină de tâlc. — Guguguguguă făcea Kamala Sutra. Madame Iocasta se îmbufnă. Nu pare să-i placă prea tare oferta, spuse ea. Să trimitem după Gilles? Kamala Sutra se desprinse de Virgil și se întoarse în pat. — O, chiar te rog! zise Virgil Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Herald. Nu mă regăsesc în stilul ăsta de viață. Sunt prea sensibil pentru un bancher. Am jobul ăsta numai ca să strâng destui bani ca să mă pot pensiona și să mă desăvârșesc prin a scrie un roman profund și plin de tâlc despre starea lumii... Am izbucnit în râs. — În regulă, am recunoscut, am înțeles mesajul. — Ești sigură? Îmi place slujba mea. Nu trebuie să mă scuz pentru asta. — În regulă. Am zis că am înțeles. — Am ajuns. A oprit în fața clădirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ai decât să-l întrebi pe el, de ce să mă amestec eu în chestii din astea“. — Din studenție, i-am răspuns eu. De foarte de demult. Din sticlă, am repetat mizeria asta de constatare, convins că-i atât de abscons tâlcul, încât se va aprinde de curiozitate. Am ridicat paharul și l-am întins spre ea. Am ciocnit. A zâmbit. Tot nu pricep despre ce vorbiți, a privit ea amuzată spre amicul care se ridicase de la masă, îndreptându-se spre bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]