1,490 matches
-
persoanei (loviri, alte violențe). 4. Compararea de către studenți a asemănărilor și deosebirilor infracțiunii de „tâlhărie” cu/față de infracțiunea de „șantaj”. 5. Caracterizarea trăsăturilor caracteristice ale: - elementului material al faptei; - urmăririi imediate; - momentului consumativ; - laturii subiective; - laturii obiective. privind infracțiunea de „tâlhărie”. 6. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. • afective - caracteriale: 1. Sensibilizarea studenților față de astfel de acte sau fapte dăunătoare desfășurării în condiții normale a vieții sociale. 2. Dezvoltarea simțului critic și a spiritului civic privind conduita proprie și a semenilor. 5
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aproximativ 50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13%. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea persoanelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul loc se situează victimele ce au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de omor, bărbații sunt victime într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea în totalul victimelor datorate unor vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de 41,8%), în timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor comise cu violență îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta împreună cu agresorul, în multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Pe tipuri de delicte, ponderea cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori au fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ridică la 1,6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4% în urma delictelor de omor, în timp ce minorii între 14-17 ani constituie majoritatea victimelor în cazul delictelor de viol (72%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74%) (figura 18). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, în perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
după rândurile de mai jos vor încerca să arate (...). Peste satul pescăresc Alba, au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a-i spiona și a transmite informațiile necesare Sinedriului. „Nu era ucenic pe față”, zice textul, adică sincer; fusese „Împins de iudei, cu viclenie.” El primește misiunea precisă de a-L compromite pe Isus, inventând o minciună verosimilă. Iuda speculează tâlhăria din Templu și pune pe seama lui Isus furtul. Isus ar fi avut, teoretic, toate motivele să se debaraseze de Torah, dat fiind că se declarase inamic al Templului (nu afirmase El că-l va distruge și-l va ridica În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
joc și amuzament; actele și scenele de „exaltare” a violenței; prezența și utilizarea armelor; acte și scene care supradimensionează reprezentarea violentă a lumii, societății, grupurilor, indivizilor; acte care redau viața și pericolele care o amenință, exercitând o funcție de avertizare; violuri, tâlhării, omucideri; violența ca pedeapsă sau recompensă; acte de violență atractivă (eroi salvatori etc.); limbaje: obscen, pornografic, jargon, argou, obraznic, insolent (de la înjurături la glume de mahala). Semnificativ este faptul că în programele difuzate de televiziunile din România, primul loc este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
indicatori: procentajul emisiunilor conținând scene de violență (într-o zi, o săptămână, o lună, un an); numărul și procentajul secvențelor violente pe oră (într-o zi); numărul și procentajul actorilor principali implicați în acte de violență de diferite feluri (omucideri, tâlhării, bătăi etc.), actori ca eroul/falsul erou, agresorul/victima, donatorul/auxiliarul, generosul sau tolerantul, tenebrosul sau killer-ul, arbitrul etc. În prima etapă s-au măsurat indicatorii conținuturilor violente astfel: ● pe cele trei intervale orare menționate; ● pe tipuri și forme de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
război. Ei ne-au pângărit cadâne Cu păr alb, cu trup de zâne, Vor mereu să le iubească Și pe noi să ne turcească. Toți ne dau astăzi târcoale, Ne-au lăsat fără furnale. Astăzi prin economie Este jaf și tâlhărie. Scoală din somn, Țepeș Doamne, C-a rămas plug fără coarne. Dă dușmanii toți afară Și fă liniște în țară.
Scoal?, ?epe? Doamne! by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83194_a_84519]
-
de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie, taclale. Și bineînțeles nu în ultimul rând geamparalele și cântecele iubite ale președintelui nostru, mult îndrăgitele lui manele! Toate de mai sus s-au năpustit ca
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
au infestat orașele lumii cu duhoarea lor de veșnic nespălați, au uimit lumea prin lenea lor, au speriat oamenii cu metodele lor uneori agresive de a cerși, au pus pe drumuri toate polițiile Europei, și nu numai, din cauza hoțiilor și tâlhăriilor comise. Ei sunt cei, care imediat după 1989, cerșeau pe străzile orașelor din Europa, înfășurați în tricolorul românesc. Aceștia ne-au dus faima noastră peste mări și țări, de nici o națiune civilizată nu mai vrea să audă de români. Oare
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pentru stăvilirea acestor excese; crimele au continuat, și, din nenorocire, pentru mult timp încă". După statistica lui Franzini, într-un singur an de regim demo-liberal au avut loc trei mii cinci sute cinzeci de asasinate și patru mii nouă sute de tâlhării. Passos Manuel, pe când era ministru, în 1836, a declarat în fața Camerei: "După informațiile autorităților din întreaga țară, se constată că, până astăzi, s-au comis 16.000 de asasinate iar mai mult de 7000 de case au fost jefuite". Și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]