771 matches
-
clipă, dar nu se întoarse și-și continuă anevoie drumul spre locul unde așteptau copiii și animalele sale. Malik îi făcu un semn unui soldat negru. — Ali! Cel strigat se apropie repede: Da, domnule sergent. — Tu ești negru, ca sclavii tâmpitului ăstuia. El n-o să spună nimic, pentru că e targuí și crede că onoarea lui ar putea rămâne pătată pe vecie, dar akli sunt vorbăreți: le place să povestească ce știu și s-o găsi vreunul dispus să câștige niște bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cale de faimosul agitator dr. Richard Czinner, care a dispărut În timpul procesului Kamnetz... nu Kanmetz! K de la Kaiser, A de la Animal, M de la Măgar, N de la Nebun... nu, nu ăla. Nu contează, e aceeași literă. E de la Erotic, T de la Tâmpit, Z de la Zebră. Ai scris?... procesul Kamnetz. Notă pentru redactor: vezi relatările din presă din august 1927. S-a crezut despre el c-ar fi fost ucis de agenții guvernamentali, dar, deși s-a emis un mandat pentru arestarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la Prunariu. Singurul român, care, până la acea dată, zburase în cosmos. Nu i-au putut găsi trei ani de activitate. și l-au penalizat, pentru asta. Erau anii în care el s-a pregătit pentru zborul respectiv, împreună cu alți cosmonauți. Tâmpiții! Altuia, care a fost ani și ani decanul facultății pregătitoare a înalților ofițeri români, nu i-au găsit, chipurile, locul de muncă, și modul de retribuire. Drept urmare, i-au ras, pensia, în întregime. Toate, până când, s-a trezit, pentru un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
devreme, dar, Lolica, nu a luat nimic în seamă. Se tot rotea, pe betonul care de-acum seîntărise bine, și scâncea mereu. Ce ai, ce ai pățit, tu, cățelușa lui tata? Un cineva de pe alături i-a răspuns în locul ei: tâmpiții care au turnat betonul nu au mai controlat gaura aia, pe dinăuntru, și iau îngropat acolo, de vii, puișorii. Că avea cinci. Niște dolofani, de mai mare dragul și frumusețea. și nici pe oamenii străzii, care-și aveau acolo culcușul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe-acolo, pe dedesupt. Să facem cumva ca să fie scoși la lumina zilei. Administratorul a auzit alarma. A venit la fața locului însuși Tolomacu. Cu o întreagă droaie de specialiști. Acum, vă ordon, a zis el, să-mi spuneți care tâmpit a condus lucrările și care le-au efectuat. Păi, nu noi. Dar cine, mă, dacă nu voi. Alții. Care alții? Nu știm. Lasă. O să vedem, o să investigăm și o să vă raportăm. Nu! Acum să mi-i aduceți aici. Stau locului
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sânii micuții. — Yubani? O femeie yubani? Tovarășii lui se apropiară și, împreună, o studiară interesați pe indigenă, de parcă ar fi fost un ciudat animal nemaivăzut vreodată. — Drace! comentă Cristo, cârmaciul. O yubani autentică... — Nu pare periculoasă. — Femeile nu sunt periculoase, tâmpitule. Doar războinicii. Păi, americanul ăsta trăiește aici și încă nu l-au mâncat. Poate că sunt legende. Te pomenești că sunt niște indieni căcăcioși. — Fă tu numai prinsoare pe capul tău și o să ți-l micșoreze cât pumnul, îi răspuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
produs promoțional.” În momentul acelei confesiuni, tatăl lui Bruno avea șaptezeci de ani și avea să moară În scurt timp de ciroză. „Istoria se repetă, adăuga el pe un ton sumbru, clătinându-și paharul și ascultând clinchetul cuburilor de gheață. Tâmpitul de Poncet (era vorba de tânărul chirurg plin de elan care, În urmă cu douăzeci de ani, fusese la originea ruinei sale), tâmpitul de Poncet nu vrea să investească În lungirea pulelor. Zice că asta-i măcelărie și nu crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se repetă, adăuga el pe un ton sumbru, clătinându-și paharul și ascultând clinchetul cuburilor de gheață. Tâmpitul de Poncet (era vorba de tânărul chirurg plin de elan care, În urmă cu douăzeci de ani, fusese la originea ruinei sale), tâmpitul de Poncet nu vrea să investească În lungirea pulelor. Zice că asta-i măcelărie și nu crede că va prinde pe piața masculină din Europa. Tâmpitul. La fel de tâmpit ca mine la aceeași vârstă. Dacă azi aș avea treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de elan care, În urmă cu douăzeci de ani, fusese la originea ruinei sale), tâmpitul de Poncet nu vrea să investească În lungirea pulelor. Zice că asta-i măcelărie și nu crede că va prinde pe piața masculină din Europa. Tâmpitul. La fel de tâmpit ca mine la aceeași vârstă. Dacă azi aș avea treizeci de ani, ei bine, eu m-aș lansa În lungirea pulelor!” Odată mesajul transmis, de obicei recădea Într-o reverie cețoasă, vecină cu somnolența. Conversația lâncezea un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
părăsise Italia, abia Împlinise cinci ani. Taică-său fusese nu doar un revoluționar, ci și un om cult, Îndrăgostit de limbajul ales, un estet. Asta lăsase urme și la el, probabil. În fond, Întotdeauna Îi cam socotise pe americani niște tâmpiți. Încă era un bărbat frumos, cu tenul fin și mat, cu părul lung, alb, ondulat și des; totuși, În trupul său celulele Începeau să prolifereze anapoda, să distrugă codul genetic al celulelor vecine, să secrete toxine. Specialiștii care l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
avea impresia că este un actor de mâna a doua: cum de se lăsaseră amăgiți cu toții? Hotărât lucru, Își spunea el uneori cu o anume tristețe, tinerii ăștia aflați În căutare de noi valori spirituale sunt de-a dreptul niște tâmpiți. În secundele de după coborârea din jeep, Bruno pricepu că făcuse o eroare. Domeniul cobora În pantă domoală spre sud, ușor vălurit, erau arbuști și flori. O cascadă curgea Într-un mic lac, verde și calm; chiar lângă lac, Întinsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
șaisprezece, viața lor, se gândi ea, ar fi putut să fie complet diferită. După acest prim semn, deja, Își dădu seama că era pe cale să se Îndrăgostească. — În fond, reluă Christiane, e o coincidență, dar una deloc surprinzătoare. Părinții mei, tâmpiții, aparțineau aceluiași mediu libertar, vag beatnik, din anii 50, În care se Învârtea și maică-ta. Poate se și cunosc, dar n-am nicio poftă s-o aflu. Îi disprețuiesc pe oamenii ăștia, pot spune chiar că-i urăsc. Reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
foarte civilizați cu toții, burghezi, gen țările nordice sau Benelux. O orgie cu polițiști luxemburghezi, de ce nu? — Mi-am terminat zilele de concediu. — Și eu, marți Începe școala; dar Încă am nevoie de repaus. Sunt sătulă de predat, elevii sunt niște tâmpiți. Și tu ai nevoie de repaus, și ai nevoie de plăcere, cu o mulțime de femei diferite. E posibil. Știu că nu crezi, dar Îți repet: e posibil. Am un prieten doctor, o să ne dea un certificat medical. Ajunseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
vroia să spună cu asta? Nu avea rost să intre În detalii. Era limpede, bătrânul nătărău nu avea nimic de spus; se mulțumea să clămpănească din gură. Nerăbdător, Michel Îi Întoarse spatele și reveni lângă Bruno; se așeză și zise: — Tâmpiții ăștia de hipioți... rămân convinși că religia e un demers individual bazat pe meditație, căutare spirituală etc. Sunt incapabili să-și dea seama că, dimpotrivă, e o activitate pur socială, bazată pe fixare, pe ritualuri, pe reguli și ceremonii. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mulțime, pentru că noi suntem deasupra maselor oriunde ne‑am afla (Anna). Nu trebuie să ne ascundem, ci să dăm totul pe față, deoarece astfel ne arătăm credincioși principiilor noastre de‑a folosi violența aleatoriu, împotriva cui s‑o nimeri (Rainer). Tâmpitule! (Hans). Anna nu mai spune nimic, ci își linge doar, gânditoare, degetele de la mâna dreaptă, mâna cu care a lovit, sărate de sângele și transpirația victimei, ceea ce Rainer contemplă cu o privire admirativă, Sophiei îi provoacă o ușoară greață, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
realitate însă așteaptă vocea iubită. Aceasta apare doar arareori. Nu poți să faci primul pas din cauza valorii personale. De ce oare din eter nu se apropie de el vocea aceea, ci numai niște tâmpenii de dedicații muzicale de la radio, unde niște tâmpiți îi felicită pe alții și mai tâmpiți cu ocazia plicticoaselor aniversări și zile onomastice? Oamenii ăștia mai bine nu s‑ar fi născut, oricum nu contează dacă trăiesc sau nu. Sophie se gândește foarte rar la dragoste, în schimb se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
după mine, doar-doar mi-ar vedea fața. N-am mai auzit de o femeie care să facă așa... Încremenea și aștepta, aha... Și tu ce făceai? - Mare prost ești, măi Enkim! Cum adică, ce făceam? Eu o așteptam pe ea, tâmpitule. - Adică... vrei să spui că... Ai Încremenit și tu? păru el să găsească un răspuns În locul meu, că până și la asta sunt trebuincioase cuvintele. Și cât ați stat așa? - Mai schimbă femeile, Enkim! Credeam că știi mai multe despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din ei mai fricos, a bătut În retragere spunînd: — Văleu! Mi-e rău! Nu mă simt bine! Stați o clipă! Duceți-vă și faceți treaba singuri! Vreau să beau o cafea! Iar ceilalți au mîrÎit violent: — Hai, hai! Ești un tîmpit și-un laș! Te omor dacă nu vii! Și-au plecat pășind ușor În noapte În timp ce urletele smintite ale bețivei se auzeau slab de la capătul străzii și apoi au Încetat. Gazda ta s-a delectat cu această istorioară violentă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aflat la un moment dat că este american, e normal ca să dorească să se aburce în capul celorlalți, vorba aia, ca să-l cunoască toată lumea. Așa-i la ei, și începe să fie și la noi, poți să fi chiar un tâmpit sadea, dacă atragi cumva atenția presei, om te-ai făcut. Ce a făcut popa ăsta protestant? Și-a amintit și el din copilărie când se juca pe toloaca satului cu copiii și judecau un greier ca apoi să-l execute
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru că, deși se află în ipostaza de „premiant printre proștii satului”, nimeni de la Bruxelles nu apreciază această „realitate". Norocul nemților cei boccii, a fost că la sfârșit doamna Udrea nu le-a spus-o franc, nemțește: „Fițar al dracului de tâmpiți". Apoi să se confeseze sieși în oglindă: „doamne, iar am avut dreptate" sau „vai, detest să am dreptate mereu", „ce genial", „mă împovărează propria valoare". Carte de învățătură pentru părinți Doamne, la ce tâmpenii mai sunt capabil și eu uneori
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o privire spre noi îi dau sugestia să învețe de la guvernanții noștri cam cum este cu Legea și cum se manipulează ea. Ca altă dată, să nu se mai umfle în pene pentru o singură Lege amărâtă, pe care numai tâmpiții și proștii bisericoși o respectă. De cine se tem hoții? Vai, cât de ciudat am ajuns ca să fiu! M-am trezit deodată așa vorbind doar cu mine însumi, despre ce credeți? Tocmai de ciudățeniile și paradoxurile unui popor, care nici
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
piardă urma. Fără a vorbi de angajamentele înrobitoare față de FMI, Guvernul României, s-a împrumutat chiar și de la Comisia Europeană cu 5 miliarde de euro, cu dobândă, bani pe care i-am fi primit gratuit (Aoleu! Oare chiar așa de tâmpiți suntem?) dacă i-am fi accesat pe calea proiectelor, din toate domeniile, și sunt sigur că ar fi destule. Lucrurile, din păcate nu se opresc aici. Ca membră a Uniunii Europene, România are și obligații, vorba boxerului, primești, dar trebuie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fi de pervers, tocmai el, care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite tam-nesam pe goarnă, că școala românească scoate doar tâmpiți. Curat tâmpiți Măria Ta, Mircea I-ul de Murfatlar! Fiindcă dacă nu erau tâmpiții aceștia chiar așa de tâmpiți mai anul trecut, încât să te voteze, acum cred că ai fi făcut cărări bătute pe la DNA și instanțele de judecată din România pentru a explica dispariția flotei și alte matrapazlâcuri mânărite de matale. Sper
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite tam-nesam pe goarnă, că școala românească scoate doar tâmpiți. Curat tâmpiți Măria Ta, Mircea I-ul de Murfatlar! Fiindcă dacă nu erau tâmpiții aceștia chiar așa de tâmpiți mai anul trecut, încât să te voteze, acum cred că ai fi făcut cărări bătute pe la DNA și instanțele de judecată din România pentru a explica dispariția flotei și alte matrapazlâcuri mânărite de matale. Sper că nu ai uitat procentajul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mulți din cei care udă azi piciorul de plai cu lacrimi de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar grozavi și fermi anticomuniști. În cazul acesta, se pare că nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]