3,688 matches
-
știu, cum va fi clipa următoare Am să zâmbesc ori poate am să plâng, Este un semn,este o întâmplare... Se zbate pleoapa de la ochiul stâng. Citește mai mult Se zbate pleoapa de la ochiul drept,Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul,Prea tare-mi bate inima în piept,În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul.Mi se ridică sângele-n obrazAnticipând intuitiv schimbarea,Din galben-arămiu ca un topazCameleonică-i acum, culoarea.Un déjà-vu a preschimbat în șoaptăPunctul fixat de o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Dumnezeu, / Înmormântat de la-nceputul lumii. Izbim mereu și ca-ntr-un surd ecou /ni se prăvale muntele-n timpane, /de parcă ne-am munci într-un cavou / să ne zdrobim truditele ciolane. / Și cum prin pâclă ne mișcăm înceți, /ni-s tâmplele un scrâșnet de motoare /și-n loc de mâini par-cam avea lopeți / și-am dumica șenile sub picioare. Iar către zori, împovărați de răngi, /de-ngenunchem pe deal ca pe-o Golgotă, /ne pare ceru-ntrezărit prin crengi, /halucinant, ca cea
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
cu judecată la 25 de ani de temniță grea. Sub povara durerii moare la închisoarea Jilava în 27 Iunie 1962. În pâlpâirile ultimilor ani ai detenției a aprins scânteia poeziei. Creația sa se reflectă în broboanele de sânge picurate pe tâmpla trecutului. Dorul dunărean i-a împins carul cu osia de lemn spre bisericuța veche a părinților. Chemările Strămoșilor sunt miresme de trandafir, sunt florile de salcâm scuturate pe ștergarul ce-nfășoară pâinea nouă aburindă. Dorința binelui coboară turma anilor spre
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
datul Soarelui să-ți fie, velință sufletului, în a ta pornire, gândul se-mpacă și furtuni de stele, coboară-ncet prin rodul câmpului... și iele încearcă timpului, măsura-n fapte... de-aceea ele se arată doar în noapte, când pleoapa, tâmpla o așterne între perne, când trupul obosit i-un bulz în piele, când sufletul aleargă printre lumi când tu nu poți să cânți, să te aduni... Copilă, destrămarea-i doar poveste... visul se-nalță-ntreg, zăpadă fină-n creste... și
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
lumi când tu nu poți să cânți, să te aduni... Copilă, destrămarea-i doar poveste... visul se-nalță-ntreg, zăpadă fină-n creste... și munții îl alintă,-l cresc pe frunți, tu doar, încearcă veșnic, să-l ajungi... Părinte, în tâmpla stângă-mi arde, inima câmpului și geana mi se zbate, de câte ori aștern pe-o pernă, capul... mintea-mi adoarme dar sufletul, săracul, nici eu nu știu pe unde întâlnește, herghelii... în tropot surd l-aud, prin vijelii... când roua-n
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
Părinte, inima mea te caută mereu în adâncurile pădurilor, în care pulsează inimile gemene, ale cuvintelor ce prind în salba sensurilor lor, Numele Tău. Părinte, uimitoare așternere de viață surâde răsăritului, din palma fulgului obosit să mai zboare... așternut cu tâmpla pe inima unei frunze, celulele râd și îi cântă cu Glasul Tău, până când îl văd strălucind, până când firele de iubire din el, tresaltă a Dor... de Zbor... Copilă, Tac. las firul cuvintelor tale să curgă... pietrele râului de foc freamătă
PĂRINTE (***) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361260_a_362589]
-
Autorului ...firul de aur al timpului frământă bulzul în care cuvântul, prin sunetul, culoarea, vibrația lui, atinge sufletul în plin zbor... în cuptorul de argint, firul crește, se înalță, ca o mână albă a anotimpurilor trăite și netrăite... agață ușor tâmplele anilor pământeni... și trupul... covrig al necunoașterii, așteaptă azima răsuflării Tale... Părinte, ce e teama? o umbră a răsadului în care semințele... ...nu rodesc? o culoare a pământului, combinație nereușită a iluziilor? Părinte... sunt teama acum... alungă-mă și prinde
PĂRINTE (**) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361261_a_362590]
-
de nici o formalitate justificatoare. Am pășit în vârful picioarelor, am intrat în curte, el se afla pe prispă și sta de vorbă cu oamenii. Era slab, ochii adânciți în orbite, barba scurtă, părul rar și alb îi orna cu noblețe tâmplele, tras la față încât fără să vrei te gândeai cu care din sfinții Patericului să-l asemeni. Privirea blândă, glasul cald, îmbietor care te învăluia prietenos și contrar firii lui plăpânde, destul de puternic. Purta un mintean ros de vreme, legat
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
-și apăra ființa și demn în arena istoriei. De veacuri a luptat pentru dreptate socială și neatârnare : CTITORIND SOARELE OMENIEI Motto : "Vreme trece, vreme vine." Chiar dacă timpul trece Prin timp noi vom rămâne, Chiar de ni-i clipa rece Noi tâmpla ne-o vom ține; Și frunte lângă inimi Și inimi lângă frunte Noi sus vom ține gândul Mai sus decât un munte Și muntele e-o treaptă Și noi suntem un munte, Când florile ne ard sub pleoape Și ochii
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
de către biata Ființă umană dornică de a trăi bucuria miracolului celest îndelung așteptat. În planul vădit de asasinare sistematică a tuturor structurilor și pârghiilor bine închegate ale statului, Biserica rămăsese singura piesă de domino care nu picase izbită încă în tâmplă. Pentru că, apropiindu-se cu dragoste de Dumnezeu, Omul, se apropie, de fapt, de cunoaștere polilaterală, îndepărtându-se, practic, de toate formele de manipulare și îndobitocire existente din plin pe piață în albia timpului prezent. Încrederea în Biserică privită ca instituție
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
Și lasă-i în câmpuri cu flori, Heruvimi să-i încânte cu lire, Învelește-i Preasfinte-n iubire, C-au muncit din zori până-n zori. Peste noi varsă credință, Sufletul de Tine ni-l umple, Curați să ajungem cu albele tâmple Ne-om da, Preamărite, silința. Fă-ne pe toți din pomul tău ramură, Iartă-i pe vii și pe morți, Nu trage nici linii, nu fă nici socoti, Îmbracă-ne-n sfântă ta aură. Fă-ne să fim de ceru
RUGĂ TATĂLUI CERESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360759_a_362088]
-
Doina Benedek este o persoană care iradiază energie, obișnuită dintotdeauna să spună lucrurilor pe nume („Ceva trebuie să-i fi spus eu! Am apelat la inepuizabila sa tolbă de amintiri, cu întâmplări mai vesele sau mai triste (un pistol la tâmplă în Venezuela - nu vă speriați, fusese o simplă... confuzie de mașini), în săptămâna concursului național de canotaj. Data stelară (a sportivilor) - 16 august 1972, ora 16: la Orțișoara, rugbystul Gheorghe Rășcanu, căpitanul echipei Universitatea Timișoara, campioană națională en titre, preia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
în satele din munți. Pe stradă este bine să nu ieși cu bijuterii, pentru că riști să rămâi fără ele. Odată, mașina în care eram a fost urmărită și oprită de un grup de «mascați», care ne-au pus pistoalele la tâmplă. Și-au dat apoi seama că au confundat automobilul. Două zile n-am putut deschide gura... Longevitate Data stelară (a sportivilor) - 16 august 1972, ora 16: la Orțișoara, rugbystul Gheorghe Rășcanu, căpitanul echipei Universitatea Timișoara, campioană națională en titre, preia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
în satele din munți. Pe stradă este bine să nu ieși cu bijuterii, pentru că riști să rămâi fără ele. Odată, mașina în care eram a fost urmărită și oprită de un grup de «mascați», care ne-au pus pistoalele la tâmplă. Și-au dat apoi seama că au confundat automobilul. Două zile n-am putut deschide gura...
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
tribună, / la stele, / la grădinile suspendate”. să fiți voi primii din nimic / care-ați «luptat» pe creieri scoși, / tovarăși-pentru luxuri; nici un pic / tovarăși pentru cei de jos? „Ce folos că florile sunt frumos mirositoare, / dacă le bați în cuie pe tâmple? Ce folos cu așa coroană pe frunte, în lume, / dacă sângele tău și creierul se înstrăinează? Licăriri de speranță Una dintre cele mai însemnate realizări ale biologului timișorean este legată de domeniul homeopatiei și folosirea culturilor celulare in vitro. A
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
făcute de maladia Parkinson, de care suferea de câțiva ani, devin mult mai vizibile. În iunie 1999, în timpul unei călătorii în țara natală, Polonia, este obligat să anuleze o slujbă, după ce cade din nou în baie și se lovește la tâmpla dreaptă, necesitând trei puncte de sutură. La începutul anilor 2000, medicamentele care îi sunt administrate pentru a combate efectele maladiei au din ce în ce mai puțin efect, fiecare priză nepermițându-i să fie în formă mai mult de două ore. În mai multe
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
calvar! Doamne...iartă-ne din nou Pentru-atunci și pentru-acum Și rămâi Stăpânul veșnic Pe al vieții noastre drum! Mai iartă-i Tată! Te văd și-acum Isus iubit Cum stai pe cruce răstignit... Pe cap coroana cea de spini, La tâmple picuri de rubini, Slăbit de chin și obosit... Între tâlhari Te stingi încet Și-Ți plânge inima în piept Privind poporul ce cîndva Cu-alai de flori Te-ntâmpina Și-acum Te-a osândit, nedrept! Te doare trupul din țărână
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
de rău, Firul ierbii se despică Neputința mă irită... Timpul verdelui se surpă Tomna grea în mine urcă, Povârnișul se ivește Frunza veștedă-mi sporește... Mamă Bună nu lasă Să mai plâng la poarta Ta Pune-mi mâna iar pe tâmplă Liniștea s-o simt adâncă! Iartă-mi zilele puține, Când nu m-am gândit la Tine Și din mare mila Ta Mai aprinde-n cer o stea! Iar din lacrimi adunate Ce au fost în mir păstrate Vin să -Ți
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384889_a_386218]
-
Cred că a plecat hai-hui...Eu sunt soarele-ntre stele,Cea mai... vie dintre ele-... VII. CARPAȚII, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017. CARPAȚII de Nicolaie Tony DINCĂ Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume- Bătrânii munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici ... Citește mai mult CARPAȚIIde Nicolaie Tony DINCĂSe văd în zare munțiiCu tâmplele lor ninse,Albiți de-atâtea veacuri,Bătrâni de-atâta dor...Carpații sunt părințiiși paznicii de vise,Stăpânii-acestor locuri,Zeii românilor.N-avem alți frați pe lume-Bătrânii munți și marea,Și Dunărea mlădieNe-au întărit tulpina;Sub paza lor, se spuneCă
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
parcului. Izvorul inimii răsună cadențat, ca un poem pe scara nașterii aflat printre inelele mirenilor. Unul singur oferă răcoarea inimii și aspra însingurare crește în rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și oarba duminicilor neîmplinite. Jocul rămâne suspendat între tâmplă, inimă, pumnul fragil al copilului al copiilor credinței - sămânța neostoitei lacrimi a câmpului devine mlădiță a visului sabie, lance a frigului gândului rod nespus secetei, când cupa răului o aruncă departe, în întunericul ființelor fără Dumnezeu. ” Ambele personaje se strecoară
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POVARA GÂNDURILOR Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Purtăm povara unor gânduri îngălbenite, ce dorm la tâmplă, ca nerostită întrebare, când se trezesc n-acceptă să fie dojenite, dar inima iertatoare, cere puțină răbdare. Uneori, se-ncăpățânează și fac jurăminte, mai apoi se-ncurajează să ajungă cuvânt, dincolo de tăcere, rămân aducerile-minte, ce-n suflet vor fi totdeauna
POVARA GÂNDURILOR de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385031_a_386360]
-
13 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi regretăm, dar ne bucurăm cu aduceri aminte, gânditor privești dincolo de prag... și rămâi cuminte, cu tot ce ne doare și se-ascunde sub masca tăcerii, iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii. La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață, dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață, ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut, dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut. Știu
DEZLEAGĂ GÂNDUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385055_a_386384]
-
vor picura tăcerile de mâine și vor colora frunzele toamnei, devenite trecut, un anotimp dospit în ridurile frunții, ca o pâine, unde cuvântul rătăcit, n-a mai fost recunoscut. Prin jur e-atâta ruginiu iar toamna stă să plece, la tâmplă simt un anotimp, ce va purta ninsori și chiar de s-așterne o altă iarnă, dalbă, rece, amintirile-s legate-n buchete, ca imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri
NORI DE CERNEALĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385054_a_386383]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FILONUL SUFLETULUI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Au îngălbenit nopțile de-atâta toamnă, la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi, fără strop de sfială inima mă-ndeamnă s-alint optimismul ce se scaldă în ochi. Urc pe trepte de gând demult, prăfuite, dintr-un ochi de geam pătrunde lumina ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite și-nseninează gândul
FILONUL SUFLETULUI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385052_a_386381]