1,240 matches
-
clatină o stea”. În orizontul morții, versul din Fata Morgana păstrează, totuși, din ce în ce mai difuz, sentimentul împotrivirii în fața trecerii. SCRIERI: Tălmăciri din mine, Călărași, 1936; Fata Morgana, București, 1938. Repere bibliografice: V. I. Cataramă, „Tălmăciri din mine”, IIȘ, 1937, 1; Octav Șuluțiu, „Tălmăciri din mine”, F, 1937, 5; Ion Șiugariu, „Tălmăciri din mine”, „Decalog”, 1937, 53; Ovid Caledoniu, „Fata Morgana”, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 150; Ion Frunzetti, Poezia lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 4-5; George Meniuc, Semnificația lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 96; Laurențiu Fulga
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Morgana păstrează, totuși, din ce în ce mai difuz, sentimentul împotrivirii în fața trecerii. SCRIERI: Tălmăciri din mine, Călărași, 1936; Fata Morgana, București, 1938. Repere bibliografice: V. I. Cataramă, „Tălmăciri din mine”, IIȘ, 1937, 1; Octav Șuluțiu, „Tălmăciri din mine”, F, 1937, 5; Ion Șiugariu, „Tălmăciri din mine”, „Decalog”, 1937, 53; Ovid Caledoniu, „Fata Morgana”, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 150; Ion Frunzetti, Poezia lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 4-5; George Meniuc, Semnificația lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 96; Laurențiu Fulga, Toamna aceea din ’37, UVR, 1941, 24; Vasile
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
multe detalii de atmosferă autohtonă dovedesc darul observației spontane, contrastând cu pesimismul artificios al pasajelor de poem filosofic. Între manuscrisele poetului se mai află traducerea intitulată Împărătesc sânual spre statornicia adevăratei fericiri omenească, după o scriere cu conținut iluminist, o tălmăcire din Aug. von Kotzebue și fragmente din Nopțile lui Young. Ar fi transpus în românește versuri sârbești „despre lauda răsăritului soarelui” (însoțindu-le cu o, personală, „laudă a apusului”), și, din grecește, „romanțuri” morale și filosofice. SCRIERI: [Versuri], în Poezia
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
și poeme, București,1916; Émile Zola, Greșeala abatelui Mouret, București,1920; Al. Dumas, Cei trei mușchetari, București, 1922; Georges Rodenbach, În exil, București, 1925; Edmond Rostand, Samariteanca, București, 1927; Émile Verhaeren, Hercule, București, 1937; M. Guyot, Solidaritate, București, 1946; Două tălmăciri - Émile Verhaeren, Maurice Magre, București, 1946. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „În surdină”, CVC, 1910, 847-848; Grigore Tăușan, Un traducător rar, „Viitorul”, 1913, 1870; C. Sp. Hasnaș, „Opt portrete”, FLR, 1913, 11; Al. Hodoș, „Din alte zări...”, „Minerva”, 1916, 2651; Tudor
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
1848, Trei mușchetari, I, 1853), din Bernardin de Saint-Pierre (Paul și Virginia, 1850, Coliba indiană, 1850), din versurile lui Schiller, Lamartine și Mickiewicz, un fragment din Romeo și Julieta de Shakespeare, dar și din Joseph Fiévée, Émile Souvestre ș.a., unele tălmăciri fiind cuprinse în volumele proprii. SCRIERI: Poezii fugitive, București, 1846; Poezii, Iași, 1847; Suliotul. Grecia liberă, București, 1847; Vestita bătălie de la Călugăreni, București, 1848; Poezii diverse, în Bernardin de Saint-Pierre, Coliba indiană..., București, 1850; Poezii, București, 1850; Fiul mazâlului, București
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Carlo Goldoni, Chantecler de Edmond Rostand, Nepoftita de Maurice Maeterlinck, Fedra de Racine, Domnișoara Cifra de Paul Gavault, Vântură-lume de la Soare Apune de John Millington Synge. A adaptat, de asemenea, pentru scenă, în versuri, „povestirea” Ilderim a reginei Maria. Cele mai multe tălmăciri i-au fost comandate ori au fost acceptate de teatrele din țară, însă nu toate au fost puse în scenă. În 1915 P. prezenta Teatrului Național din București o scriere proprie, drama istorică în versuri Bimbașa Sava, care va deschide
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Vest”, devenit mai târziu „Noua gazetă de Vest”, unde iscălește și cu inițiale (G.A.P. și g.a.p.) ori cu pseudonimele Emir Asan, Diaconu, P. Diaconu, Alter Scotus ș.a. Debuta acum și editorial, cu placheta Dumnezău (1928), urmată de o tălmăcire din Ady Endre, Sânge și aur (1930). În deceniul următor scrisul îi mai este găzduit de periodicele „Viața literară”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Gând românesc”, „Gândirea”, „Tribuna”, „România”, mai rar în „Cuvântul”, „Calendarul”, „Curentul” ș.a. Din mai multe volume
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
de referință în domeniu, coordonată de Ion Banu și Adelina Piatkowski. Tot cu texte din autori preplatonici a contribuit, în antologia Arte poetice. Antichitatea (1970), însoțind-o de un studiu introductiv și comentarii ce îi aparțin și unde adună, în tălmăcirea unor nume prestigioase (Constantin Balmuș, Constantin Noica, Gheorghe Guțu, Mihail Nasta, Ionel Marinescu), cele mai importante opere poetologice ale lumii vechi, unele transpuse pentru prima oară în românește. Același interes l-a arătat P. și în culegerea Proză istorică greacă
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
Secolul 20”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont” ș.a. A tradus din opera unor scriitori precum J. L. Borges, J. M. Castillo-Navarro, Luis de Góngora, J. J. Armaș Marcelo, J. R. Jiménez, Federico García Lorca, Gabriel García Márquez ș.a., în 1991 reunind tălmăciri proprii în antologia Valori eterne ale poeziei hispane. Poezia din volumul Tehnică umbrei (1970) propune o formulă poetica modernă, marcată de o sensibilitate asociativa capabilă să surprindă viziuni esențiale în imagini atent stilizate. Vocea poetica este lucida, tonul detașat, ceea ce
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
interesantă încheiere privind slava carpatică în care au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește textul Cazaniei tipărite în 1569 la Zabludovo, în Lituania, de Ivan Feodorov; în fine
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
1822, 1823 la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu. Nuvela Zuma sau Discoperire scorțâșoarii tămăduitoarei de friguri, adecă a hinii e o scriere cu tentă moralizatoare, după M-me de Genlis, iar Moralicești haractiruri, trădând o înclinație timpurie pentru fiziologia literară, reprezintă tălmăcirea unor imitații ale lui Dimitrie Darvari după Teofrast. Crispin, rival stăpână-său, după Lesage, și o transpunere dintr-un autor necunoscut completează acest prim lot de încercări. În 1823 traduce, după un text grecesc al lui Evghenie Vulgaris, povestirea Memnon
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne versiunea românească a poeziei lui Serghei Esenin. Ediția Ceaslovul satelor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor) este până astăzi cea mai cuprinzătoare selecție în românește din lirica poetului rus. Mult mai exactă decât tălmăcirile anterioare, transpunerea lui O. evită tot ce era infidelitate la George Lesnea și imprecizie la Zaharia Stancu, emanând totodată autenticitatea unei poezii scrise parcă dintru început în românește. SCRIERI: [Versuri], în Sburătorul. Balade culte românești, îngr. și introd. Iordan Datcu
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto Bracco, Ugo Ojetti ș.a.). Publicarea textului Începem! al lui I. L. Caragiale rămâne o excepție, datorită relațiilor politice cu autorul. În fapt, poeții și prozatorii
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
a grupa intelectualii capabili să participe la dezvoltarea „muvementului literar”. Cuprinde versuri de V. Pogor, Leon Negruzzi, N. Pruncu, G. Crețeanu și de colonelul Nicolae Ceaur Aslan. Ultimul traduce actul I din tragedia Fedra a lui Racine. Se tipărește și tălmăcirea unui Sonet de Musset. R.Z.
ORIGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288577_a_289906]
-
în secolele al XVII-lea-al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”) (2002) sunt urmărite manuscrisele în succesiunea lor, cu diferențele (capabile să identifice versiunile, statutul și particularitățile lor) și cu relațiile dintre ele. Este un studiu exemplar în privința abordării tălmăcirilor românești (făcute după prima ediție, după prefaceri în neogreacă ori în slavă) ale cărții Amartolon Sotiria a călugărului Agapie Landos din Creta. Principiile interpretării textelor, cât și metodele cercetării lingvistice a încercat să le transmită profesorul O. și studenților, publicând
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
sporadic V. Alecsandri, Iosif Vulcan, Olimpia Locusteanu, N. Barbu. Este republicată Cântarea României, atribuită lui Alecu Russo, însoțită de o prezentare a semnificației politice și estetice a scrierii, făcută de Radu Năsturaș (Nicolae Densușianu). Aron Densușianu dă versuri originale și tălmăciri din Leopardi și Petrarca, nuvele istorice și articole de critică literară. El continuă aici și controversa cu Titu Maiorescu (articolul Regenerarea literaturii române), care îl va împinge spre atitudinea antijunimistă și antieminesciană de mai târziu. În paginile O. l. s-
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
literară, colaborând destul de asiduu la „Viața românească”, „Minerva”, „Cumpăna”, „Flacăra” cu articole și pagini de proză, adunate în volumul Mărturisiri (1913). I se tipăresc și o seamă de traduceri - Mănunchiul de rugioare de André Theuriet, Colomba de Prosper Mérimée ș.a. Tălmăcirea piesei Gustul vițiului de Henri Lavedan este încredințată în 1912 Teatrului Național din Craiova. Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, N. este aleasă în 1913 în comitetul de conducere, din care făcea parte și D. Anghel. Faptul va provoca reacții
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă talent în adaptarea limbii la nivelul de înțelegere al cititorilor cărora li se adresează. SCRIERI: O primăvară, București, 1909; Mărturisiri, București, 1913; Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri, Iași, 1921; Legenda, București, 1922; Amazoana
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
franceză și câteva scrieri fără valoare ale unor autori minori, ca J.-E. Paccard sau S.-H. Berthoud, și două piese, reprezentate, dar nepăstrate: Dreptatea lui Dumnezeu de Anicet-Bourgeois și Credința, Speranța, Caritatea de B.-P. Rosier. Mai importantă este tălmăcirea romanului lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Guliver în țere depărtate (I-II, 1848). Câteva traduceri, anunțate ca fiind sub tipar, se pare că nu au mai apărut sau nu se păstrează: Martirii de Chauteaubriand, Zestrea Suzetei de J. Fiévée și
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
lui Guliver în țere depărtate (I-II, 1848). Câteva traduceri, anunțate ca fiind sub tipar, se pare că nu au mai apărut sau nu se păstrează: Martirii de Chauteaubriand, Zestrea Suzetei de J. Fiévée și nuvela (poate originală) Samoil neguțătorul. Tălmăcirile lui N. sunt cursive, într-un stil deloc vetust, modern chiar, vădind preocuparea pentru cultivarea limbii române, întâlnită și în unele prefețe, ca și într-un Vocabular român de neologisme, apărut în 1848. Traduceri: Louis Aimé-Martin, Educația mumelor de familie
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
studiile la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1968-1972), funcționând după licență ca profesor de limba franceză la liceul din Baia de Arieș (1972-1978). Spirit nonconformist, renunță la catedră și, retras în satul natal, se dedică exclusiv tălmăcirii unor mari poeți de expresie germană și franceză. Viața îi este marcată de alternanța între activitățile neintelectuale - va fi miner la Baia Borșa (1984-1985), matrițer la Băilești (1985-1987), morar la Siliștea Crucii (1994- 1999) - și încercarea de revenire la profesia
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
pentru traducere atât de Asociația Editorilor din România (pentru versiunea din Rimbaud), cât și de Uniunea Scriitorilor (pentru traducerile din Apollinaire). N. reprezintă un caz singular - și totodată exemplar, prin dăruire - în literatura contemporană: acela de a-și consacra viața tălmăcirii unor mari valori ale literaturii universale. Exclusiv traducător de lirică, N. este puțin cunoscut, în genere doar în cercurile restrânse ale editorilor și cunoscătorilor de poezie. Opera sa de tălmăcitor se distinge printr-o rară adecvare la cele mai subtile
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
relativ târziu și continuând să-și publice cu greu traducerile, într-o perioadă nereceptivă la lirică, a avut totuși șansa să-și vadă tipărite versiunile din poezia completă a lui Georg Trakl (2001), Guillaume Apollinaire (2002) și Arthur Rimbaud (2003), tălmăcirea unei bune părți din versurile lui Georg Heym (1986) și Gérard de Nerval (2000) și doar Ceaslovul (2000) din Rainer Maria Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească la Faust, după cele realizate de Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker- Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn) și din Paul Valéry. Traduceri: Georg Heym, Poezii, pref. Thomas
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
de traducători din preajma lui. Totodată, cărțile ce urmau să fie imprimate în limba poporului, codicele de legi și lucrările de edificare apar tot cu sprijinul și prin eforturile sale. Înțeleptul umanist selectează textele potrivite (Pravila mică, 1640), supraveghează munca de tălmăcire (Evanghelie învățătoare, 1642), scrie predoslovii și împodobește aceste tipărituri cu stihuri. Intelectual de ținută, slujitor devotat al cărții, în care vedea „bogăția cea mai de preț și mai cinstită decât toate bogățiile pământești”, el compune versuri emblematice, precum cărturarii barochizanți
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]