8,375 matches
-
mama un mușuroi lângă gard”... Tot plimbându-mă într-o doară prin pădurea de bulumaci pictați, am dat deodată cu ochii, lângă gardul cimitirului, de o cruce simplă și neagră, de fier. Am încremenit: pentru prima dată simțeam adevărul și tăria acestui semn, frumusețea lui răscolitoare, de colțar al Universului... Intersecția axelor, spațială și temporală, țintind infinitul. Părea vie și primitoare, gata să mă îngăduie în brațele ei deschise... Abia acum cimitirul de la Săpânța căpăta un rost în lumea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
al diplomației românești. Astfel nu numai că nu va ajunge primar, dar s-ar putea să nu mai rămână nici ministru. Constat încă o dată cu uimire ce târșă le e unora să fie cum le e felul... Mircea Geoană n-are tăria să propună bucureștenilor a-l vota așa cum este, vrea să fie ales pentru vulgaritate și tragere de brăcinar cu canaliile. În schimb, domnul Dumitru Dragomir a ieșit întărit. Vorba „nea Mitică” nu l-a apropiat pe Geoană de mase, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pângărim cu degetele noastre minunea, era de ajuns că se află în fața noastră pulsând, ca o dovadă vie că poveștile au fost întotdeauna adevărate și că troleibuzele se pot transforma în bizoni. Semnificația sanctuarului acela, despre care Radu credea cu tărie că semnalează prezența, poate în vreo movilă de pământ, poate în vreo scorbură neștiută, a lui Manitu, am aflat-o un pic mai târziu, după ce ne-am dezmeticit cât de cât din transa hipnotică și încremenirea lucie, și, cu inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aveai cum să te aperi (vocea avea inflexiuni alarmante, din ce În ce mai convingătoare). — Jones, detectivul, e Încă afară? Întrebă el. După un interval destul de lung (pesemne că fata se dusese la fereastră să verifice), vocea Îl făcu să tresară prin neașteptata ei tărie - nu se mai folosea de batistă: — Nu e nimeni acolo! — Ești sigură? — Absolut sigură. Rowe se simți părăsit și indignat: cu ce drept plecase Jones de la postul său? se Întrebă el. Auzind pași pe coridor, spuse În grabă: — Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o dată vechea rană și Întrebîndu-se ce avea să urmeze. Se gîndea - nu pentru prima oară - la Henry Wilcox cu un sentiment de regret. Unii oameni - Își spunea - se exilează de bunăvoie În deșert, dar credința lor În Dumnezeu le dă tăria să trăiască singuri. Timp de aproape zece ani, Rowe nu simțise nevoia de a avea prieteni, căci soția lui Însemnase totul pentru el, inclusiv prietenia. Se Întreba ce-o fi făcînd Henry În aceste vremuri de război. Perry, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să-l Întrebe de ce a rămas lîngă nevastă-sa. Poate că ea Însăși intenționase să-l ajute În acest joc al lui Împotriva poliției. Atîtea Întrebări rămăseseră pentru totdeauna fără răspuns! Dar cînd poliția Îl interogase efectiv, el n-avusese tăria să mintă. Probabil dacă le-ar fi spus vreo minciună ar fi fost spînzurat... Era timpul ca judecata să ia sfîrșit. 2 — Nu vor reuși să distrugă Tamisa lui Whistler! auzi Rowe un glas. — Îmi pare rău, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Înzestrată cu o imaginație suprarealistă. Taxiul Îi lăsă În fața hotelului Regal Court - un cuplu bizar de vagabonzi, nebărbieriți și cu hainele pline de praf. Rowe nu-i promisese nimic, dar știa prea bine că altă cale nu există: n-avea tăria să plece și să-l lase pe moșneguțul acela să care singur atîta greutate. Coborî din taxi cu valiza, sub ochii bănuitori ai portarului. — Ați reținut o cameră,... domnule? Îl Întrebă acesta, neîncrezător. — Nu locuiesc aici, vreau doar să las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Un proces al comunismului, globalizării și materialismului societății de consum. Criza de morală a conducătorilor. Ediția a II-a revizuită și adăugită Dedic această carte ca un omagiu adus tuturor celor, care au avut curajul și tăria de a înfăptui Revoluția din Decembrie 1989, precum și manifestanților care și-au așezat tabăra („zona liberă de comunism”) în Piața Universității în 1990. Acești oameni și îndeosebi tineri animați de idealuri anticomuniste au fost cei care au creat un curent
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ale celor ce le vor citi, asupra problemelor de care se ocupă. Căci la adevăr trebuie să ajungă fiecare singur, prin propria lui osteneală. Ideile pe care le ia, de-a gata, de la alții, îi rămân, în ceea ce le constituie tăria sufletească, străine, și nu-i pot fi de mare folos. Ajutorul altora, însă, la străduințele lui personale, îl poate primi orișicine; îi poate fi chiar, uneori, în materiile mai complicate și care presupun studii speciale, mai întinse, indispensabil. Nimeni nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
precum PSD, PUR, PRM). Din punctul meu de vedere,era firesc să se întâmple așa,deoarece societatea românească se zbate de multă vreme să iasă din zona comunismului,oricât ar fi acesta de cosmetizat sau reformat. Cine poate afirma cu tărie că noi am învins cu totul comunismul? Cine poate să susțină că foștii activiști de partid și securiști au fost înlăturați definitiv sau au fost împinși la periferia vieții politice și economice? Poate doar liderii acestor formațiuni politice și sateliții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
foste comuniste din Asia. Relatările din Luanda, cu elita călătorind pe drumuri ca vai de ele în ultimele modele de automobile BMW și Mercedes, evocă unele paralele stânjenitoare cu Bucureștiul. Însă chiar dacă elementele competitive ale democrației românești se afirmă cu tărie, abilitatea acesteia de a se consolida va fi subminată atâta timp cât situația economică va rămâne la fel de deprimată. Anii `30 au demonstrat dificultatea Europei de a susține un sistem politic pluralist pe fundalul unui nivel de trai în scădere rapidă. În anul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
societatea civilă a fost efectiv smulsă din rădăcini, decimată și obligată după 1989 să se adapteze noilor împrejurări sub presiunea imensă din partea puterii, cu atât mai mult se impune în zilele noastre ca aceasta să fie întărită și susținută cu tărie pentru a-și îndeplini misiunea firească de garant al democrației și rolul de cel mai mare critic al greșelilor întregii clase politice. În România putem spune că ea a avut până acum, cu excepția campaniei electorale din 1996 și în urma grațierii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
schimbări majore în societatea noastră. Însă n-au fost făcute și astfel handicapul față de alte țări s-a mărit considerabil. Problema s-ar putea pune și din punct de vedere psihologic. După atâtea privațiuni și sacrificii, românii vor mai avea tăria să suporte alte costuri ale tranziției, care ar putea schimba lucrurile în bine? Vom izbuti să ducem vreodată la capăt ceea ce am început? Desigur, ceea ce ne-am propus sunt obiective care nu pot fi realizate peste noapte și fără multe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la PSD, pentru că acolo sunt mulți bani. De aici se pot manipula finanțele publice, fondurile PHARE, împrumuturi la bănci etc. [...] Cred că și omul ăsta (Emil Constantinescu) a fost băgat în tot felul de afaceri. Cred că nu avea destulă tărie pentru o asemenea funcție. Mai ales în acest moment, când trebuia schimbat un întreg sistem, trebuia să avem un om, ca președinte, cu o energie interioară deosebită.” Același autor precizează în continuare: „Pentru asta mănâncă pâine din banul public sute
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
harta lumii (motiv pentru care destui nu știu unde se află!). O țară care are nevoie de ajutorul Occidentului la fel ca și în trecut. Totuși, facem caz prea mult de neputința noastră. Nu avem o motivație suficient de puternică și nici tăria de a schimba realmente ceva în țara noastră. Convingerea mea este că atât prin poziția noastră geografică (între Est și Vest), prin numărul populației, cât și potențialul de care dispunem, România este îndreptățită să devină în această zonă cel puțin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
întrucât e liber să conceapă scopuri și să ia inițiative, numai dacă poate să-și organizeze activitatea așa cum socotește el că e nimerit, poate ajunge omul să aibă un sentiment de răspundere atât de puternic, încât să impună cu destulă tărie grija adevărului și dorința binelui. Cu cât un om e mai dezvoltat sufletește, cu atât se supune mai anevoie bunului plac al altora. Copiii, cât timp sunt încă mici, se supun, fără prea multă rezistență sufletească , la voința părinților; când
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mi arată un pachet legat cu sfoară. Credeam că dispăruse cu totul din oraș. Mai bine spus, speram că s-a evaporat pe undeva. - Am dus-o tare rău, mai rău ca oricând... soarbe din cafea. N-ai și vreo tărie? - Acum nu... - Bine și-așa... Trebuie să cumperi tabloul, am nevoie de bani. Altfel n-am cu ce să mă întorc acasă și nu pot să dorm în gară. Nu-l mai văzusem de vreo doi ani, de când își rupsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Uite, chiar și tu știi să trăncănești, deși În viața ta nătângă nu te‑ai săltat măcar un metru de la pământ... Acum lasă‑mă să‑mi adun forțele, să‑mi strâng gândurile Într‑o singură pornire, să chibzuiesc cu toată tăria la grozăveniile trăirii pământene, la neajunsurile lumii, la miliardele de vieți care se sfârșesc, la sălbăticiunile care se hăituiesc Între ele, la șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care‑i sfâșie pe miei, la libelulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o listă cu numele medicilor, al infirmierelor, al vizitatorilor, ziua și ora când a fost operat (când doctorul Petrović l‑a deschis și l‑a Închis la loc, Înțelegând că operația era zadarnică: sarcomul prinsese toate organele vitale). Nu am tăria să vă descriu privirea aceea cu care și‑a luat rămas bun de la mine pe scările spitalului cu o zi‑două Înaintea operației: concentrarea unei vieți Întregi și toată groaza la aflarea morții. Tot ceea ce un om În viață poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
atunci când o să fii un mare navigator. Dar nu uită!... Încearcă să nu mai depășești niciodată Al Patrulea Cerc, ca să nu cadă și asupra ta furia lui Tané! — O sa te-ntorci și tu, răspunse încă o dată Tapú Tetuanúi, dorindu-și cu tărie să creadă în propriile lui cuvinte. Ești atât de mare și de înțelept, că nici macar Tané n-o să-ndrăznească să-l doboare pe cel mai bun marinar care a traversat vreodată marile. Un marinar ajunge să fie cu adevarat bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sufocat de un dor și mai aprig pentru ființa care-i stăpânea inima, gândurile și orice simțământ. O voia doar pe Luana, se sufoca la amintirea ei, își împreuna seara mâinile cerând acelui ceva, în care ea credea cu atâta tărie, să i-o aducă înapoi. Departe de-a înțelege ce e în sufletul lui, prietenii insistau să-l scoată în lume, să-l pună în fața realității crezând că-i fac un bine. Obosit, plictisit, ca să le închidă gura, el invită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de făcut. Tu înveți? Auzea întrebarea sâcâitoare a tatălui, înveți sau te ții de prostii pe acolo? Nu uita, niciodată nu e prea târziu când ai o cauză dreaptă. Eșecurile ne sunt date în viață doar pentru a ne proba tăria. Trebuie să lupți, să lupți, să lupți. Lașitatea e o boală care macină pe mulți. Vocea ștrangulată din pricina enervării, ușoara congestionare a feței, saliva care i se cernea printre dinții tociți până la gingii, ochii mici, verzui, tulburi, în care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mulțumești cu locușorul acela comod dintr-un birou obscur? Întrebarea era pusă cu un asemenea ton încât cerea fără doar și poate o negare și Carmina îi răspunse: Nu... eu așa zic. Atâta timp cât mai am resurse și un dram de tărie o să merg mai departe. Eu așa sper. Aha, exclamă Sidonia și încuviință mulțumită. Mă temeam că ai depus și tu armele, ca Fana. Ea, gata, crede că a ajuns la liman. Îi crește ăluia copila, intenționează să mai facă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o mașină roșie destul de bine pusă la punct. Doar ștergătoarele nu-i funcționau corect. La stopuri își îngusta ochii și se încorda. Probabil începea să aibă neplăceri cu vederea. Pe stradă erau oameni puțini. Circulau repede, zgribuliți, cu gulerele ridicate. Tăria vântului nu te lăsa să-ți protejezi capul cu vreo umbrelă, ți-o smulgea din mâini, îți întorcea pe dos spițele. Sunteți prietene? Se auzi întrebată și tresări neatentă, scormonind în memorie. Era plecată pe alte meleaguri. A, nu, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oamenii despre mușcate? Nu, nu spuneau nimic. Era bucuroasă, își regăsise firul, pe care atunci, pe terasa cofetăriei, îl găsise pierdut cu desăvârșire. Era mulțumită să poată înainta milimetru cu milimetru, da, să înainteze, fără doar și poate, avea încă tărie și sufletul plin. Doamne, cum ar arăta amorul acum, la vârsta asta, ce-ar însemna să-i simtă palma cum i se plimbă pe coapsă... să fie undeva și să se audă foșnetul pielii înfiorate, atât, atât, să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]