19,047 matches
-
a 36-a ediție a Nedeii Românilor de Pretutindeni. l În zilele de 21 și 22 august, la Chevereșu Mare are loc primul festival de jonglerie pentru amatori, în cadrul căruia, pe lângă ateliere pentru cei care doresc să se inițieze în tainele jongleriei, vor fi prezentate o serie de spectacole. l Plata alocației pentru nou-născuți pentru persoanele care au depus cereri în luna iulie și pentru restanțieri se va efectua în zilele de 7, 8 și 9 septembrie, la Centrul Comunitar de
Agenda2004-34-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282798_a_284127]
-
prilejul zilei naționale a polonezilor. Pe plicul în care se află această traducere sunt consemnate următoarele mențiuni: Dșomnieiț sale dșomnuțlui Dudu în mână - Palat, e vorba de Palatul Patriarhiei, număr de înregistrare 480 din 24 aprilie 1939, iar omul de taină al Patriarhului Miron Cristea apostilează - Mșanuțsșcrițsul dșomnuțlui Ion Pillat. Poezie versificată de el în polonă pșențtșruț ziua de 3 mai (sărbătoarea națională polonă), citită la festivalul de la Ateneul Român de dșomnulț Pop Marțian de la Teatrul Național î Dudu. Cred, cu
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
pentru a funcționa în anul școlar 2004-2005. OCTAVIAN Nica Inițiere în karate l Pentru începători Din data de 1 septembrie, Clubul Sportiv Fudokan Karate din Timișoara va organiza o nouă grupă de începători. Vârsta minimă a celor admiși să învețe tainele acestei arte marțiale este 6 ani. Ședințele de pregătire se vor desfășura în sala de sport a Colegiului Național Bănățean (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 26 - vizavi de Maternitatea Odobescu), conform unui program ce va fi stabilit în perioada următoare
Agenda2004-35-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282817_a_284146]
-
de muzică ușoară românească din ultimii 30-40 de ani“, este opinia unanimă a colegilor săi de generație, cântăreți compozitori, actori. Vestea morții lui Dan Spătaru a șocat lumea artistică românească, deși suferința lui nu mai era de multă vreme o taină l Compozitorul timișorean Marius Țeicu a declarat: „Parcă-l cunosc de-o viață. A fost, în primul rând, un adevărat profesionist, care își pregătea cu minuțiozitate piesele atât vocal, cât și scenic. El nu și-a păcălit publicul, care pentru
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
ce, pe la mijlocul secolului al XVI-lea călugării iezuiți și-au început opera misionară în Japonia. Obiceiurile și tradițiile Țării Soarelui Răsare au incitat de-a lungul timpului numeroși scriitori, pictori , muzicieni și creatori de frumos care au încercat să pătrundă tainele unei culturi impresionante. Timișoreanul Florin Ianăș s-a simțit foarte atras de tot ceea ce caracterizează poporul japonez, în special de spiritul pragmatic disciplinat, dorința de cunoaștere, exigența și o deosebită perspicacitate și acuitate. De aceea a citit, s-a informat
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
17, în sala festivă a Școlii Populare de Arte (str. E. Ungureanu nr. 1). Sunt în continuare așteptați să se înscrie (la tel. 227 228 sau 0721-614 227) copii cu vârste între 5 și 12 ani, care doresc să descifreze tainele baletului sub steaua strălucitoare a numelui Valkay. Începe stagiunea l La Filarmonica de Stat „Banatul“ După un sezon substanțial precum cel din urmă la Filarmonica de Stat „Banatul“, concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției, invită melomanii la un nou început... cu
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
energofage-suflete, miel al durerii făgurind amarul mierii rămurite intemperii suflete, înger orfan cât mai ești sacru-n profan? Cât mai ești, sacru-n profan? Au, lumină subțiată, Dor al Fiului de Tată! Fost-ai, întru niciodată. Ascunzându-se, se-arată Taina lumei vindecată? Sus de jos pe-un prepeleac Pitpalac cântă de leac Spleenul din enteleheia -„Doborâtă-n somn femeia Mie partea cea dintâi, ție clarul lunii. Zeea. Să nu-mi cazi din lacrimi, greu, Am căzut în lume eu Prunc
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
-n România. A lui Werner Salm s-a petrecut în Iosefin, pe strada Preyer. O mamă cântătoare și-un acordeon scump În Iosefin, pe strada Preyer, începe povestea, chiar dacă nu sub semnul muzicii, căci în familia Salm nu cunoștea nimeni tainele vreunui instrument, iar cântatul era al glasului și al femeilor casei. „Mama, când gătea, lălăia tot timpul“, își amintește Werner Salm, iar de la Hilda Salm gândul îl poartă spre bunica Elisabeth și cântecele cu care-și însoțea trebăluitul prin curte
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
a celor montane. Sunt descrise pe larg principalele trasee din Bucegi și Piatra Craiului (evidențiate pe două hărți pliante), starea indicatoarelor, făcându-se, totodată, recomandări utile celor care abordează muntele în sezonul rece (noiembrie-mai). Începători sau cu experiență în deslușirea tainelor munților, nu trebuie să ne angajăm în cucerirea înălțimilor dacă vremea ne este potrivnică, dacă materialele și echipamentul de care dispunem nu corespund dificultăților traseului. Sub titlul „De-a lungul Carpaților“ sunt publicate amintiri ale unor „drumeții de-astă vară
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
turcesc și oraș de primă mână al Imperiului Habsburgic, secondând Viena și Budapesta. O atare importanță a cetății impunea, după obiceiul vremurilor, un sistem de fortificații din care nelipsite erau pasajele secrete. Utilitatea lor era indiscutabilă, permițând fie primirea în taină a unor solii, fie trimiterea de emisari prin care se solicita ajutor în caz de asediu. Istoricii sunt unanim de acord că lipsa unor asemenea subterane într-o cetate de calibrul Timișoarei ar reprezenta o notă discordantă foarte puțin probabilă
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
sălașul sfânt al dumnezeirii. Biserica este loc sfânt! Sfințenia Bisericii vine de la Altarul ei, căruia îi dă preț și strălucire Sfânta Masă sau Prestolul. Sfânta Masă a Altarului este icoana mormântului lui Hristos, este simbolul mesei de la Cina cea de Taină, este simbolul Crucii și al răstignirii Domnului. Pe Sfânta Masă se aduce sacrificiul cel fără de sânge al Testamentului Nou; pe ea petrece Iisus Hristos sub forma vinului și a pâinii. Sfânta Masă a Altarului este amintirea permanentă a patimilor și
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
predat bagheta dirijorală a orchestrei, în anul 1976, saxofonistului Ionel Bogdan, care conduce și în prezent destinele acesteia. Folclorul se simte și apoi se îndrăgește Imediat după terminarea studiilor, Ioan Odrobete a dorit să-i inițieze și pe alții în tainele folclorului. A lucrat ca învățător la Hodișelu de Sus, în Bihor, apoi a venit la Timișoara la instituția condusă de reputatul Sabin Drăgoi. Au urmat zeci de generații de studenți. „Nu am putut să mă las de meseria de dascăl
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
slujit-o cu dăruire 30 de ani. Cu această orchestră a reprezentat Banatul și România peste hotare, ducând nealterate „Hora, Doina, Sorocu și Prălocu“ la Festivalul de Folclor de la Bremen și München și multe altele. A format și modelat în tainele artei muzicale numeroși soliști vocali, interpreți binecunoscuți azi: Vasile Conea, Elena Moldovan, George Adam, Eugenia Eurelaru, precum și instrumentiști: Silviu Golban (taragot), Costel Moldovan (vioară), Mița Juchescu (acordeon), Cristi Juchescu (orgă), Alexandru Abraham (contrabas), Ion Marian (saxofon), Ionel Bogdan (saxofonist și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
a pus mai presus aproapele. Orice tânăr care i-a cerut ajutor l-a primit din plin, fără pretenții materiale, din dragoste pentru artă și folclor. Toată viața și-a petrecut-o modest și cu generozitate, dăruind cu drag din tainele sale elevilor. Bogăția sufletească a fost întotdeauna mai mare decât cea materială. Noi ne cunoaștem din anii '60, cred că din 1962. El era un tânăr spre consacrare, eu, un tânăr în formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
alt om cunoscător al valorii teatrale și omenești: Doina Popa, președinta Fundației Artmedia. Timișorenii au venit mereu bucuroși la întâlnirea cu ea: în spectacole importante precum „Domnișoara Nastasia“ (în festival) sau „Stele în lumina dimineții“, dar și la întâlniri de taină și suflet, la Cafeneaua Vienesse sau Stil. Și, mai ales, la întâlnirea cu Pasărea Măiastră: „Adriana Trandafir joacă de mai bine de 10 ani spectacolul „Viața și moartea Mariei Tănase“, un tulburător omagiu adus celei mai minunate Marii românce. L-
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
Pagină realizată de MONICA D. PAVEL Și a trăi este o artă ale cărei taine pot fi deslușite Dietoterapia este cea mai veche metodă terapeutică din istoria omenirii, care s-a concretizat ca știință „Din Haosul Primordial apare Taiji-ul, care creează cele două forme ale Ființei (Yin și Yang), care dau naștere celor patru Anotimpuri
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
control a moralei. Practica regulată duce la obținerea unei stări în care sufletul e liniștit și energia în armonie, până și gândurile devenind, fără nici un efort, conforme cu morala universului, cu legile nescrise ale firii. Pentru a afla câte ceva din tainele „artei de a trăi“, am stat de vorbă cu dl Dan Martin, cel care a susținut alături de maestrul Cezar Culda cursul amintit. Astfel, am aflat că reușita în practică a acestor tehnici este condiționată de păstrarea naturaleții, de parcurgerea pas
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
a neputinței limitelor de-a se depăși, a consolării lor estival-dansante în proximitatea enigmei: "bărbații au diminețile mute și părinții în iarbă - egali îi străbate un semn greu, de vară,/ cuminte că o vipera - /dansați la Sfinx, doamnelor, dansați / cu taină lui..." (Rulmenți de rezervă). Evident, scriitura nu e aptă a cuprinde lumea, a cărei semiotica e inepuizabila, la porțile căreia adastă cu o ardoare prin verb filtrată. Ea nu e decît un caz individual, prea puțin eficace în raport cu universalul, concurata
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Că o excepție salutara e comentată prezența lui Maiorescu, "subtilă protestare, discipolul esteticei hegeliene, care cu voce senina a intonat pe aceste țărmuri danubiene un imn impersonal pentru eliberarea zînei care trebuie să rămînă nuda...". Încă în Personalitatea..., combătîndu-l pe Taine, Aderca specifică esteticul printr-un criteriu psihologic, socotind "știință frumosului" drept "o disciplină psihologică" și nicidecum istorică sau sociologică, hărăzita a ne revelă "sentimentalitatea" proprie operelor de artă. Patru sînt principalele acte de disociere a esteticului de contextul sau cultural
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
dosar gros, pe masura originii sale etnice, mi-a relatat mai tîrziu cum decursese întrevederea: - Nu, n-am avut. De zece ori îl întrebase unul și același lucru, de zece ori îi răspunsese la fel, cu convingere și amuzat în taină. Pînă la urmă, exasperat, insul chestionat schimba brusc placă: - Mi-au plăcut cîntecele legionare. - Asta-i! Simțeam eu... sărise "cadristul" de pe scaun. Hai, ia foaia asta de hîrtie și explică de ce ți-au plăcut cîntecele legionare. Negrescu (parcă așa îl
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se apropie în liniște/ unele de altele// tocmai acum cînd/ nu se mai pot scrie epopei/ (în taină fie spus noi exersam la/ apocalipse)// tocmai acum cînd utopiile își fac/ o penibilă concurență// tocmai acum apari tu și ne spui lucrul acesta/ și e atît de tîrziu/ că precis am uitat" (tocmai acum). Formația de matematician a lui
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
-si liniștea pentru slujbele lui. Mai trec 15 ani și într-o bună zi, la peșteră pustnicului apare tînărul Nechifor Pîrvu, care dorește să-i fie ucenic, devotîndu-se vieții monahale pentru că, gîndea el, pustnicii de la peșteră sînt singurii care înțeleg tainele vieții și ale lumii. Păgîn și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al canonului, dîndu-i numele de Ilarion. Tînărul, nedîndu-se la o parte de la nimic greu, ajunge să înțeleagă că debusolarea lui de pînă la călugărie se
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
contopire cu lumina Logosului: " Dar nu-i mai mult decît cuvînt/ Eu simt lumină cum se naște/ Și mă dezbrăca de pămînt" (Cine-a strigat). Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic: "Priveliște a pietrei/ Și-a pleoapelor/ Taină/ În strigatul pur" (Poem), "strigatul pur" fiind însuși melosul poetic. Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
obsedați de Livadă de vișini. George Banu a scos recent o carte în care analizează acest text și multe montări semnificative. Radu Penciulescu a apucat să-mi povestească cîte ceva, și el fiind unul dintre aceia care poartă cu sine taină ațîțătoare a piesei lui Cehov. Penciulescu spunea că, tînăr fiind, îl admiră pe Lopahin și îi purta un oarecare respect. Acum se recunoaște în Gaev. George Constantin a jucat, tînăr, în Lopahin, în montarea pentru televiziune a lui Cornel Todea
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
în cele mai neînsemnate bancuri sau fapte cotidiene pe care ți le împărtășește, precum și generozitatea și delicatețea unui bărbat seducător. M-am simțit răpită de Făt-Frumos, cînd, la Stockholm, după spectacolul naționalului craiovean cu Titus Andronicus, am fugit în mare taină la Radu Penciulescu acasă. Mi s-a așternut la picioare o împărăție dirijata de o comunicare spirituală tihnita și profundă, amețita de aburii unui vechi Armagnac. A rămas, ca la Proust, madeleina mea. Discursul de la Casandra, de mulțumire pentru titlul
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]