1,790 matches
-
ci în condiții strict determinate. Această afirmație poate fi demonstrată prin niște experimente extrem de simple. În primul experiment putem utiliza aparatul pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Experimentul 1. Se construiesc două "aparate" pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Pe o foaie de hârtie (teaca) se desenează un segment de dreaptă, pe o altă foaie (cursorul) se desenează o linie ce are un capăt liber, cel din dreapta fiind delimitat de o liniuță mică. Cursorul (care este variabil) este mișcat de către experimentator de la dreapta la stânga, dându
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să aprecieze când cele două segmente sunt percepute ca fiind egale. În acest caz vom constata că nu există nici o dificultate în aprecierea corectă a egalității celor două segmente. În varianta a doua ne servim de un alt "aparat": pe teacă desenăm un segment de dreaptă ce are la capete linii orientate spre interior; pe cursor desenăm o linie cu deschidere spre exterior, celălalt capăt rămânând liber. Mișcăm cursorul de la dreapta spre stânga (dedesubtul tecii) și cerem subiecților să precizeze când
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
servim de un alt "aparat": pe teacă desenăm un segment de dreaptă ce are la capete linii orientate spre interior; pe cursor desenăm o linie cu deschidere spre exterior, celălalt capăt rămânând liber. Mișcăm cursorul de la dreapta spre stânga (dedesubtul tecii) și cerem subiecților să precizeze când cele două segmente sunt percepute ca fiind egale. Fără nici un fel de dificultate vom constata apariția iluziei lui MulIer-Lyer. În acest al doilea caz au intervenit o serie de factori perturbatori la nivelul obiectului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
târcoale. Afară, mișcarea încetase, iar orașul rămăsese fixat pe privirea mea. Imaginile deveniseră solide, îți venea să dai cu capul în ele și să le muți în altă parte. Până și ciocănelul de spart geamurile atârna la locul lui, în teaca de plastic roșu. Dincolo de geam, nu mai știai nimic. Viena părea încremenită, nimeni nu-și dădea osteneala să mimeze deplasarea. Decorul înțepenise într-un anotimp de bucătărie, calm și fabricat: clădirile crem caramel, zăpada crocantă, cu glazura de țurțuri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
glicozilare avansată (AGE - advanced glycosylation endproducts). Reacția de glicare afectează atât proteinele cu viață scurtă, cât și proteinele cu viață lungă. Produși de glicare avansată formează numai proteinele cu viață lungă, cum sunt colagenul, albumina, elastina, proteinele cristalinului și ale tecii de mielină, hemoglobina. Unul din mecanismele majore, prin care formarea de AGE indusă de hiperglicemie contribuie la dezvoltarea complicațiilor diabetice, este modificarea funcțională și structurală a matricei extracelulare. În al doilea rând, AGE cresc cantitatea mesagerilor intracelulari (citokine, hormoni, radicali
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
spațiul extracelular. Dacă, în mod normal, pe această cale se metabolizează 1 % din glucoză, în hiperglicemie atinge valori de 10 %. Calea “poliol” nu poate fi activă decât în țesuturile care conțin cele două enzime (aldozo-reductază și sorbitol-dehidrogenază): cristalin, celula nervoasă, teaca Schwann a nervului și peretele arterelor mari. Odată formate intracelular, aceste substanțe se acumulează și sunt responsabile de următoarele efecte: - modificări ale gradientelor osmotice, cu creșterea osmolarității spațiului intracelular, determinând influx de apă, cu degenerescența hidropică a celulei (Fig. 4
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
LDL) are un rol important în inducerea leziunilor macrovasculare întâlnite atât în diabetul zaharat, cât și în boala aterosclerotică. La pacienții diabetici, procesul de oxidare lipidică interesează atât lipidele circulante, cât și pe cele prezente în membranele celulare sau în teaca de mielină. Radicalii liberi favorizează producerea de peroxizi lipidici, care activează calea ciclooxigenazei cu producerea excesivă de tromboxan A2 și, ca urmare, agregare plachetară crescută și microtromboze. Toate aceste modificări sunt determinate de hiperglicemie. Modificările biochimice din DZ sunt responsabile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
doarme“, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor întrun turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic. Ludovic, asemenea marilor regi activi ai istoriei, riscă totul și câștiga de partea sa exact publicul de care avea nevoie: oamenii simpli, masa mare a supușilor care văd în el salvarea ce va
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
proporția de lipide și proteine este diferit. In tabelul II.1 este prezentat conținutul procentual de lipide și proteine al membranelor unor celule din organismul uman și animal. Tabelul II.1 Nr. Membrana Proteine% Lipide% 1 Eritrocit 60-80 20-40 2 Teaca de mielina 20 <80 3 Bastonaș retinian 40-60 20-40 Principalii parametri fizici ai membranelor studiate sunt dați în tabelul II.2 Tabelul II.2. Nr. Parametrul Valoarea 1 Grosime (A0) 40-130 2 Rezistență electrică ( cm/Ω ) 102-103 3 Capacitate electrică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în interior față de exterior, datorită difuziei selective. b) reprezintă locul unde au loc reacții chimice, locul unor funcții de bază, din care o mare parte a reacțiilor de conversie a energiei. c) proteinele constituie receptori în cadrul comunicării intercelulare (de exemplu teaca de mielină constituie un izolator electric în cazul celulelor nervoase). Originea ei este într-o celulă satelit, numită celulă Schwann (Fig. II.3). Teaca de mielină pune în evidență flexibilitatea membranei și apariția precum și structura ei este legată de funcția
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
parte a reacțiilor de conversie a energiei. c) proteinele constituie receptori în cadrul comunicării intercelulare (de exemplu teaca de mielină constituie un izolator electric în cazul celulelor nervoase). Originea ei este într-o celulă satelit, numită celulă Schwann (Fig. II.3). Teaca de mielină pune în evidență flexibilitatea membranei și apariția precum și structura ei este legată de funcția sa specifică. Un alt exemplu este îngrămădirea membranei sub forma unor discuri plate (cloroplaste) sau sub forma unor bastonașe din celulele din retină. Ele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Viteza de propagare a influxului nervos în fibrele nemielinizate este, de exemplu, la pisică de circa 0,72,3 m/s. Acești curenți se numesc curenți Hermann. Mielina izolează axonul de lichidul extracelular, contactul fiind numai în nodurile Ranvier, unde teaca se îngustează. Mielina acționează ca izolator electric, deci curenții nu pot traversa membrana. Curenții nu mai traversează toată membrana, ci “sar” de la un nod Ranvier la altul, închizându-se prin axoplasmă și lichidul extracelular. Acești curenți se numesc curenți Stampfli
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nervos este foarte rezistent (datorită faptului că nu se înregistrau decât modificări morfologice). Doze mici de radiații produc tulburări în activitatea bioelectrică a cortexului cerebral (deci se modifică electroencefalograma), iar la doze mari apar rupturi de axoni sau modificări în teaca de mielină. Explicația acestor efecte este, conform ipotezei Loutit, că iradirea celulelor provoacă dereglarea sau blocarea pompei de Na. Acest fapt poate determina o concentrație mai mare de K în celulelor nervoase, modificând-se raportul K/Na, ceeace cauzează dereglări
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Aspergillus și Penicillium [16]) a componentelor nemetalice ale instalației sau din pământul adus de vânt sau de apa de adaos. b. Componenta biotică are de asemenea un caracter dublu, anorganic, respectiv organic. Ne referim în primul rând la încrustările și tecile pericelulare și chiar pericoloniale de FeS (Desulfovibrio), FeO (Thiobacillus), Fe(OH)3 (Crenothrix, Ferribacterium, Gallionella, Leptothrix, Naumaniella, Siderobacter, Siderocapsa, Siderococcus, Sideromonas, Sideronema), Mn(OH)2 (Crenothrix), CaCO3 (de regulă alge ca Chara, Schizothrix, Lithothamnion, ultima la foulingul biologic marin), SiO2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Fe(OH)3 (Crenothrix, Ferribacterium, Gallionella, Leptothrix, Naumaniella, Siderobacter, Siderocapsa, Siderococcus, Sideromonas, Sideronema), Mn(OH)2 (Crenothrix), CaCO3 (de regulă alge ca Chara, Schizothrix, Lithothamnion, ultima la foulingul biologic marin), SiO2 (algele din genurile Asterionella, Diatoma, Navicula, Synedra) [16]. Aceste teci rămân în stratul de fouling după moartea ori diviziunea celulelor, celulele tinere formând alte depuneri. Cele arătate sunt valabile și la organisme animale monocelulare precum protozoarele și pluricelulare precum briozoarele, care se încrustează cu CaCO3 [78]. În al doilea rând
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ele vor fi caracteristice foulingului biologic exterior (acolo unde există fier ori mangan), iar în cazul celui interior, în partea aerată, adică în turnul de răcire. Din punct de vedere morfologic, o notă generală a acestor bacterii este prezența unei teci, de obicei comună mai multor bacterii (unor trichomi), gelatinoase, mucilaginoase (polizaharid echimolecular de glucoză, galactoză și fucoză, ca la Sphaerotilus natans [85]), impregnată cu Fe(OH)3 [16]. Aceste teci, care pot fi filamentoase sau ramificate (ca la ciuperci, v.
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
morfologic, o notă generală a acestor bacterii este prezența unei teci, de obicei comună mai multor bacterii (unor trichomi), gelatinoase, mucilaginoase (polizaharid echimolecular de glucoză, galactoză și fucoză, ca la Sphaerotilus natans [85]), impregnată cu Fe(OH)3 [16]. Aceste teci, care pot fi filamentoase sau ramificate (ca la ciuperci, v. §2.3.2.2.1.2, pe care le preced filogenetic), lipicioase și rezistente din punct de vedere mecanic, pot constitui o „armătură“ la nivelul foulingului biologic și motivul aderării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
84]. De aici rezultă că o altă problemă ridicată de prezența algelor este acțiunea foulingogenă unde, așa cum s’a arătat mai sus, ele dețin un rol determinant din punct de vedere trofic. În afară de însuși corpul lor, la depozit contribuie și tecile calcaroase (ca la Chara și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
În afară de însuși corpul lor, la depozit contribuie și tecile calcaroase (ca la Chara și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
odată cu moartea acesteia, depozite. Alte alge stochează CaSO4, într’un mod asemănător cu sulful, adică mai precis, vacuolar; este cazul ordinului Desmidiales [84]. Alge aurii ca coccolitoforidalele și silicoflagelatele formează în mod natural depozite masive de CaCO3, respectiv SiO2 [84]. Tecile gelatinoase ale altor specii de alge constituie „adezivul“ pentru aceste resturi de cochilii, dar și pentru particulele solide străine; mai mult încă, aceste teci constituie suportul mecanic pentru fixarea altor organisme. Se cunosc și alge filamentoase (Phormidium, Anabaena, Oscilatoria, Schizothrix
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aurii ca coccolitoforidalele și silicoflagelatele formează în mod natural depozite masive de CaCO3, respectiv SiO2 [84]. Tecile gelatinoase ale altor specii de alge constituie „adezivul“ pentru aceste resturi de cochilii, dar și pentru particulele solide străine; mai mult încă, aceste teci constituie suportul mecanic pentru fixarea altor organisme. Se cunosc și alge filamentoase (Phormidium, Anabaena, Oscilatoria, Schizothrix [16]) ce pot îndeplini rolul de „armătură“. În final, depunerile pot provoca înfundarea conductelor. Natural, este vorba de implicații mecanice, hidrodinamice și termice ale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
labii: cel superior este drept și slab marginat, cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
informație si a materialelor documentare, cât și necesitatea continuării acestei inițiative. Etapele implementării proiectului în județul nostru: Valul 1-5 (2000 -2005) cuprinde înființarea a 12 CDI-uri în următoarele unități școlare: Casa Corpului Didactic Bistrița Năsăud, Liceul Teoretic „C. R. Vivu” Teaca, Grup Școlar „L. Rebreanu” Maieru, Școala Generală Nr.1 Lunca Ilvei, Școala de Arte Meserii Târlișua, Grup Școlar „Radu Petrescu” Prundu Bârgăului, Școala Generală Josenii Bârgăului, CSEI Nr 1 Bistrița, Școala Generală „Ion Pop Reteganul” Reteag, Grup Școlar Telciu, Liceul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit atât de tipul traumatismului cât și de eventuale erori în terapia acestora: Tipul
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]