2,064 matches
-
situații ilare din presă, administrație, învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
cețuri nordice rămâne în memorie pentru totdeauna. Textul își extrage poeticitatea din banalitate, din prozaism, din exactitate: transoceanicul, ,,Blücher”-ul, are atâtea și atâtea cabine, motoare, e de două ori mai lung decât cea mai înaltă clădire din lume, are telegraf la bord, lumină electrică, dușuri și restaurante: așa începe poematicul modern al lumii fabricate, al Nautilusului, al tehnicii. Notațiile sunt mobile, de fină observație sociologică, psihologică, ilustrate prin comportamente, gesturi și situații caracteristice: locații-reper din Alexandria se numesc „La Dorobanțul
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris, memoriile mitropolitului cuprind însemnări de la 1846, anul sosirii
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
mari În comparație cu Europa. Aceste salarii au fost motivația pentru a introduce noi tehnologii, care să necesite mai puțină forță de muncă și, În felul acesta productivitatea a crescut. Introducerea unei rețele de căi ferate transcontinentale și cea a liniilor de telegraf În lungul și latul țării au fluidizat și mai mult tranzacțiile comerciale. La fel de importante pentru dezvoltarea și productivitatea americană au fost resursele naturale abundente care existau În America de Nord. Milioane de acri de păduri au Însemnat cherestea ieftină pentru a construi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rapid și În restul Europei În secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Două lucruri au fost În mod special importante În accelerarea tranziției: confiscarea pământurilor bisericești de către noua clasă burgheză și apariția căilor ferate și a telegrafului. Franța și Spania au Început să confiște proprietățile iezuite Începând cu 1760. Vânzarea forțată a proprietății Bisericii a continuat În Italia, Germania și În alte părți. O bună parte a acestor pământuri a fost cumpărată la licitație, la prețuri foarte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la mijlocul secolului al XIX-lea, În sprijinul regimului proprietății private, schimbului liber și guvernării În cadrul statului-națiune centralizat 29. Dintre toate Îmbunătățirile care au ajutat transformarea către statul-națiune modern, nici una nu a fost mai importantă decât introducerea căilor ferate și a telegrafului. Aceste două tehnologii, singure, au străpuns vechile bariere spațio-temporale, care i-au ținut pe europeni În relativă izolare unii față de alții de la căderea Imperiului Roman. În 1780, o trăsură făcea călătoria de la Londra la Manchester În patru-cinci zile. În 1880
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de cinci ore30. Calea ferată a permis mobilizarea rapidă a trupelor militare, transportul rapid și eficient al materiilor prime și al produselor finite către piețe de desfacere Îndepărtate și o creștere dramatică a mobilității și razei de acțiune a călătorilor. Telegraful a creat comunicare instantanee Între oameni pe distanțe mari și a permis administrației căilor ferate să coordoneze și să asigure securitatea transporturilor de marfă și călători. Marea Britanie avea În 1840 numai 2.390 km de căi ferate. În 1900, avea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profesor suplinitor, profesor provizoriu și, în 1935, profesor titular la Academia Teologică. Predă, până în 1946, teologia dogmatică, istoria Bisericii universale, limba greacă, apologetica, pastorala. Între 1936 și 1946 va fi rector al Academiei Teologice și va lucra ca redactor la „Telegraful român”. A fost hirotonit diacon (1931), preot (1932) și protopop stavrofor (1940). La începutul anului 1947 e mutat la Facultatea de Teologie din București, unde ține cursuri de ascetică și apologetică, din ianuarie 1949 fiind profesor titular de teologie dogmatică
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a avut contribuții decisive la consolidarea spiritualității filocalice între români. În urma unor eforturi de călugăr benedictin, el a tălmăcit, începând din 1946, Filocalia grecească a lui Nicodim Aghioritul de la Athos, tipărită la Veneția în 1782. S-
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
e-ades tăioasă / Ca lama unei săbii de Damasc/[...] Nedezmințit romantic viața-ntreagă / De tânăr sunt profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune mărturie pentru tot ce se „înfăptuiește” în jurul său, se compară cu un „Soldat neadormit la telegraf / Primind pe fir direct orișice veste / Scandând pentru ce-a fost un epitaf / Și-un marș de drumuri lungi pentru ce este”. Paginile din Cardioglob sau Pe ce lume trăim (1982) par niște note de călătorie versificate (privind Africa și
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
cultură virtuală rezultată de aici ține de confuzia cu pricina dintre tehnologie și artă. Cînd am auzit prima oară de cyberspațiu, cyberroman, cyberpoem, m-am amuzat. Nici un mijloc tehnic de comunicare descoperit vreodată de om, nici o tehnologie, de la fotografie și telegraf la radio, cinematograf, t.v. și internet n-a făcut să dispară un gen ori altul de artă (a dispărut pictura din cauza dagherotipului, teatrul din cauza filmului?) iar dacă le-a influențat, influența n-a fost capabilă să le schimbe natura
Cultura "mijlocitului" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15012_a_16337]
-
1854) sau publicată în „Albumul literar” și în „Secolul”. Versificatorul este influențat până la epigonism de Gr. Alexandrescu și de D. Bolintineanu ori îl imită jalnic pe Byron. După 1870 L. scrie, semnând Laerțiu, cronici literare și foiletoane dramatice în „Românul”, „Telegraful”, „Alegătorul liber”. Considerat de Al. Macedonski drept unul dintre primii săi îndrumători întru poezie, L. a avut mai mult faima decât substanța unui cronicar exigent, meticulos, care nu se lasă intimidat de nume consacrate în epocă, precum cele ale lui
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
mai însemnați dintre aceștia fiind I.G. Meșotă și G. Munteanu (la Brașov), E. Brote și I. Bechnitz (la Sibiu). După dispute aprinse, avea să dobândească adeziunea majorității membrilor Societății studenților români „România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Vodă, Doina ș.a.) sau din autori mai puțin cunoscuți, precum Smara și G. Gr. Caïr. Producțiile folclorice (legende, doine, anecdote) sunt culese, cele mai multe, de Ion Pop-Reteganul , dar și de S. Fl. Marian, Gh. Cătană, Iosif Vulcan, Th. A. Bogdan. La „Telegraful redacțiunei” I. Pop-Reteganul îi răspunde elevului Octavian Goga: „Ai talent [...] cultivă-l cu diligență”, iar în numărul următor (5-6/1898) îi publică poezia Nu-i fericire pe pământ. R.Z.
REVISTA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
1975, când revine la profesia de inginer. Continuă să scrie în special despre fenomenul rock în „România literară”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”. După 1989 este redactor-șef la „Independentul” (Deva, 1990), „Fair Play” (1990-1991), „Politichia și România” (1991), „Expres magazin” (1991-1992), „Telegraful de Prahova” (1997-1998), „Obiectiv” (Brașov, 2003). Înființează revista „Viața mondenă” și este director al publicației „VIP”, după care va fonda revista „Super-vip”. Este și director la „Vocea Valahiei” (din 2000) și la publicația „Ro-Coop”. Colaborează, de asemenea, la „Zig-zag”, „Cotidianul
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
mult În imaginația europenilor și pigmenta acea literatură orientală din secolul al XIX-lea care a fost poate cel mai difuzat instrument de percepție a Asiei. Vezi, de pildă, A. Cherbonneau, „Fumătorii de hașișu seu istoria unui bobu de grâu”, Telegraful 2 (67-69), 1872. Pentru Cannabis indica, cf. US Dispensatory, pp. 208 și 1132. Cânepa indiană (Apocynum cannabinum) era folosită În tratamentul hidropiziei, cu rol emetic și catartic (ibidem, pp. 133-134). 33. Hooka (din ar. ¡u±±ah) e pipa indiană, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1995 beneficiază de o bursă de studii la Arhivele Vaticanului. Colaborează cu cronici literare, eseuri, note de călătorie la „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Ateneu”, „Dacoromania” (Freiburg), „Apostrof”, „Orizont” „Literatorul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Minerva” (Bistrița), „Telegraful român” (Sibiu) ș.a. Redactează studii introductive, prefețe, postfețe pentru ediții din scrierile lui Al. Vlahuță, Tudor Arghezi, Octav Botez, George Lesnea ș.a. Debutează editorial în 1972, cu antologia de texte critice Zaharia Stancu interpretat de..., iar cu un volum propriu
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
a-și depăși condiția precară de existență prin exploatarea unei mine eșuează și S. moare sărac. Alături de Ion Pop-Reteganul, pe care l-a cunoscut, S. a cules și a publicat folclor - cântece lirice, balade, povești, colinde - în „Familia”, „Convorbiri literare”, „Telegraful român”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Revista Orăștiei” ș.a. La aceleași periodice și la mai multe calendare trimite și câteva schițe și nuvele. A redactat „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte” (1886) și calendarul „Amicul poporului” (Sibiu, 1891-1899). Într-
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
în 1982, intră în această categorie. Culegerea reprezintă cu adevărat o „restituire”, fiul lui George Barițiu fiind azi ca și uitat, iar scrisul lui rămânând în paginile periodicelor. Solidul studiu introductiv îl definește pe publicist (colaborator la „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Transilvania”) ca intelectual marcat de ideologia Luminilor și a revoluției franceze, precum și de opțiunea pentru forma de stat republicană. Indiferent de anvergura lor, contribuțiile de istorie literară ale lui Ț. prezintă încredere prin seriozitatea documentării și pertinența judecăților
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
cercurile liberale din România, rămânând însă, în ceea ce privește atitudinea în problemele culturale, sub influența lui Titu Maiorescu și a revistei „Convorbiri literare”. Orientarea projunimistă s-a făcut simțită mai ales în chestiunea ortografică și a limbii literare. T. a fost, împreună cu „Telegraful român”, una din primele gazete care au adoptat ortografia fonetică propusă de Titu Maiorescu și au combătut etimologismul sau prezența în stilul publiciștilor din Transilvania a unor construcții străine de spiritul limbii române. Rodnică a fost acțiunea și în domeniul
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
statului maghiar”, încheiat cu achitarea lui Ioan Slavici, despre activitatea Societății România Jună din Viena, despre o discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre apariția volumelor Scrieri din junețe și exil (I) de C.A. Rosetti și Note critice de Nicolae Densușianu ș.a. „Foița” ziarului este ocupată de un lung „episod din
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină, București, 2003.Traduceri: Mimmo Morina, Insula regăsită, pref. Marin Sorescu, București, 1987, Argonauții din Strada Telegrafului, București, 2002; Mihai Eminescu, Fiore azzurro, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1989, Luceafărul - Espero, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2000, Venere și Madonă - Venere e Madonna, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2003; Ezio Franceschini, Povești din valea copilăriei, pref. trad., București
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Ardeal. În sprijinul învățământului a publicat numeroase articole în „Amicul școalei” și a editat foaia săptămânală „pentru sănătate, educațiune și instrucțiune” „Higiena și școala” (1876-1880). A colaborat asiduu la „Foaie literară”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și la gazeta „Telegraful român”, al cărei redactor a fost între 1853 și 1856. A semnat și Pavel Vasici-Ungureanu. Pe lângă articolele în care urmărește popularizarea științelor naturale, V. a propagat ideile unei filosofii luministe, raționaliste, totuși nu departe de spiritul religios. A scris despre
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În stil eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în zori cu aur pomii din grădina mea; toamna rumenă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]