714 matches
-
fi rațională și de a face bine. Când individul face rău, este din cauza lipsei rațiunii sau a cedării în fața pasiunilor. Astfel, omul care nu este virtuos, nu este liber. La Platon, această idee are la bază un punct de vedere teleologic: omul, dacă ar fi rational și dacă ar înțelege universul, ar avea un singur scop bun și corect. La Kant, omul este liber atunci când eul „numenal” (rațional) îl domină pe cel „fenomenal” (irațional). Această idee a libertății ca dominație a
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
poziții învecinate erau considerate asemănătoare, conform maximei: "natura non facit saltum" ("natura nu face salturi"). Acest concept a influențat puternic, timp de secole, gândirea civilizației vest-europene și chiar si astăzi mai are unele influențe, fiind la baza așa-numitului argument teleologic, prezentat în telogia naturală. Totuși acest sistem are și meritele lui: rămâne ca principiu de organizare, aplicat ulterior în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, când apare biologia modernă. În perioada 1650 - 1800, au fost elaborate o serie
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
opiniei publice timp de câteva decenii. În Marea Britanie filozofia teologiei naturale (acea teologie care încerca să explice logic existenta divinității și a legității lumii fizice) își menținea puterea de influență. Astfel în cartea teologului William Paley, apărută în 1802, argumentul teleologic, cu celebra sa "analogie a cesornicarului", se constituia ca o replică la ideile transmutaționiste ale lui Erasmus Darwin. Influențați de teologia naturală, geologi ca Buckland, Sedgwick atacau conceptele evoluționiste ale lui Lamarck, Grant sau lucrarea "Vestigii ale istoriei naturale a
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
un caracter pseudoștiințific. Teoria conform căreia mersul istoriei ar fi determinat de legi proprii independente de intervențiile oamenilor, mers care poate fi însă prevăzut de un mare gânditor în posesia cunoașterii acestor legi, este supusă istorismului și are un caracter teleologic. Teleologia este în istoria societății tot atât de falsă, ca și ambiția cunoașterii unui adevăr absolut în științele naturii. Definirea unui ideal social, către care tinde evoluția istoriei, are drept consecință ideologică obligativitatea oricăror mijloace pentru ajungerea la acest ideal. Conducerea oamenilor
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
Universității Cambridge. Dar interesele sale erau orientate către științele naturii, față de care manifestă o înclinație deosebită. La început, concepțiile religioase ale lui Darwin erau dominate de teologia naturală a filozofului teolog William Palley (1743 - 1805), celebru prin al său argument teleologic, care explica adaptarea speciilor vii ca fiind acțiunea lui Dumnezeu asupra legilor naturii. La încheierea călătoriei la bordul vasului "Beagle", Darwin începe să aibă îndoieli în ceea ce privește imutabilitatea speciilor. În acea perioadă, în întreaga lume apăruseră reacții și manifestări critice la adresa
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Ernst Mayr, alături de alții, în anii 1940. De asemenea, cu această ocazie, noțiunea de “teleologie” a reintrat în discursul filosofiei biologiei după ce, datorită lui Darwin, s-a crezut că se poate renunța la aceasta. Cu toate acestea, explicațiile de tip teleologic (privind scopul sau funcția) au rămas, și după Darwin, foarte folositoare în cercetarea biologică- de la configurarea structural a macromoleculelor până la studiul mecanismului de cooperare din cadrul sistemelor sociale. Prin clarificarea și restrângerea folosirii termenului pentru a descrie și explica sisteme controlate
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
au rămas, și după Darwin, foarte folositoare în cercetarea biologică- de la configurarea structural a macromoleculelor până la studiul mecanismului de cooperare din cadrul sistemelor sociale. Prin clarificarea și restrângerea folosirii termenului pentru a descrie și explica sisteme controlate de programe genetice, întrebările teleologice pot fi investigate păstrându-se linia de cercetare a naturii fizice a proceselor organice studiate. O atenție similară a fost acordată conceptelor de selecție naturală, adaptare, diversitate și clasificare, specii și speciație. Așa cum biologia s-a dezvoltat ca o disciplină
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
lit. h) și a celor care fac dovada că în această perioadă au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale până la 1 ianuarie 1949". 60. Coroborând textele de lege și într-o interpretare gramaticală, restrictivă și teleologică, rezultă că ucenicia celor care și-au făcut pregătirea în școli profesionale se consideră vechime în muncă numai dacă: - cu privire la ucenicia anterioară datei de 1 ianuarie 1949 au cotizat benevol la fostele case de asigurări sociale; - ulterior datei de 1
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
pictură, sculptură și arhitectura au fost asociate cu branșele teoretice ale cunoașterii (iar în Evul Mediu făceau parte din categoria artelor mecanice), precum optică, anatomia, și studiul perspectivei. Întorcându-mă la problema resurecției, recunoașterea unei renașteri înseamnă acceptarea unei istorii teleologice, modelată de un progres artistic, de geniul omului și de revival-ul artei. Renașterea a avut nevoie să inventeze o perioadă întunecată, barbaria gotica (la Văsari poartă numele de manieră tedesca), al cărei declin a permis o resurecție, o renaștere. Pictură
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
acela că singurele adevăruri religioase revelate care pot fi acceptate sunt acele care se potrivesc cu propria experiență a lumii naturale. Deoarece opiniile sale religioase au fost profund legate de înțelegerea naturii, caracterul teistic al textului era cauzat de argumentul teleologic. "Institutes" a șocat și a îngrozit mulți cititori, în primul rând deoarece lucrarea contesta credințe fundamentale ale ortodoxismului creștin, ca de exemplu divinitatea lui Hristos și miracolului imaculatei concepții. Metodiștii din Leeds au scris un imn care îi cerea lui
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
cea jungiană. Imaginarul eventiv încearcă, prin urmare, să dea seamă de propria emergență holografică, configurîndu-și „realitatea senzorială” pe trei nivele profitabile: Pentru ca formula propusă să rămână general-valabilă, Igor Ursenco operează cu cel puțin trei elemente implicite din punct de vedere teleologic:"Corp oficial ↔ Nostalgie originară ↔ Biografii alternative". Cartea sa "„Lωgωs”, tatăl meu : mama mea „Iμagω” "oferă în acest sens două autoficțiuni concludente: „Introducere la „principiul compensării” și „Eikos” (O lecturare a lui Ion Creangă, neprevăzută de Curricula școlară). Prin refuzul sistematic
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
celelalte volume lirice semnate de Igor Ursenco propun o galerie memorabilă de alte pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră li se pot alătura un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”) sau un „Non-Curriculum Vitae
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
afirma că urmează sunna, îndeplinește toate acțiunile religioase care se impun ("ferâiz"), evită de marile păcate ("kebâir"), concomitent cu efectuarea, în mod corect, a rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din șase perspective: epistemologică, ontologică, antropologică, psihologică, teleologică și metodologică, pentru a facilita înțelegerea acesteia. Din aceasă perspectivă, Nursi consideră ca fiind surse valide de cunoaștere, printre altele, revelația, inspirația spirituală, "sunna", cunoașterea derivată din inimă și stări spirituale și cunoașterea directă a lui Dumnezeu, "gnosisul". Revelația coranică
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
În considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 (M. Of. 372/20.05.2014), referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Codul penal, se rețin următoarele: - „Adoptarea noului Cod penal a fost impusă din punct de vedere teleologic de rațiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spațiului comun de libertate, securitate și justiție, cât și de noua filosofie penală a statului român" (pct. 35); - intenția legiuitorului rezultă și
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]