1,120 matches
-
Dacă totuși... N-ar prima convertire neașteptată a lui Emil. Pentru a flata gusturile Selenei, acesta se transformă dintr-un elev cu veleități literare într-un ridicol aspirant la statutul de emo veritabil. Își deschide un blog în care-și teoretizează sentimental și edulcorat micile crize adolescentine, își evaluează pe Internet gradul de implicare în acest fenomen, astăzi uitat după ce nu demult făcuse vogă. Cu acestea, ajung la încă una din calitățile romanului lui Gabriel H. Decuble: capacitatea de a surprinde
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
vor să fie tîrîte în scandaluri de presă, m-au refuzat și românii. Aceștia, deși vizibil deranjați de ceea ce li se întîmplă, o mai dau pe glumă, deocamdată. Cineva, un domn slobod la gură și pînă în '89, mi-a teoretizat avantajele ascultării de azi, față de cea de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci te puteau ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
îndoiască că a trăit-o vreodată cu adevărat, pînă într-atît de dificil este să-i precizezi înțelesul. Dacă e să facem un bilanț istoric al concepțiilor omenești despre fericire, ne-am izbi de două paradoxuri teoretice: primul e acela că, teoretizînd fericirea, o desființăm; al doilea este că teoria despre fericire a transformat fericirea în ceva sublim și intangibil, ajungîndu-se în situația neplăcută ca, din prea multă teorie pe marginea ei, fericirea să devină ceva inaccesibil. Ne încumetăm să vorbim de
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
Noua pseudo - elită deține o picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care, vezi drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta de pâine mucegăită (evident, păstrând pentru sine fripturile) și numind-o "cerere". Totul pare atât de simplu și de logic: există o cerere din partea oamenilor (cât de modești sunt drăguții de ei de vreme ce se mulțumesc cu felurite gunoaie
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
și fără să mă împiedic de greșeli. Este o carte fără pretenții, și pentru cititorul obișnuit, și pentru specialist, și pentru cel care îl cunoaște sau nu-l cunoaște pe Victor Rebengiuc. Fără nici o notă sofisticată, fără dorința de a teoretiza, cartea are o structură melodică, pe voci, cu un protagonist - Rebengiuc - într-un lung interviu-confesiune - și mai mulți soliști, cei care depun mărturie despre personalitatea actorului. Partea teoretică - cronici, comentarii - se integrează firesc și cronologic confesiunii. Nu se urmărește exhaustiv
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
iese din sfera fantasmaticului. Corpul simte, are/este limbaj și preia comunicarea; corpurile sînt diferite și își caută ,corpul pereche". După ce a luat locul preotului, psihologul este acum înlocuit de sexolog. Ducînd lucrurile și mai departe decît psihanaliza, sexologia a teoretizat imanența sexualității: corpul ca ,ultimă instanță a metafizicii", dar, incapabil de mărci identitate esențiale, un semnificant absolut. Neîncrederea în realitatea durabilă a sentimentelor a transformat sexualitatea în propriul ei semn, devenind un simulacru: procrearea a fost înlocuită cu ,obligația orgasmului
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
este convingerea că un conținut de gîndire e organizat nu de o unitate tematica evidență, ci de o anumită atitudine față de univers și de viață, cea care l-a inspirat de la bun început. Conceptul de "cultură filozofica" este cel care teoretizează această atitudine, al cărei resort interior presupune o recunoaștere a amploarei universului, cu nenumăratele direcții în care se desfășoară ea. Filozoful este constrîns de această imensă varietate să evite ispitele unei teorii sistematizatoare, care, prin forță delimitărilor pe care le-
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
altă după-amiază."(pag. 226) Până să ajungă aici, însă, cartea colecționează un inventar copios de nume, implicate, tangențial, în povești nu o dată fade. Viviana își cumpără un laptop nou ca dovadă de independență și ca prefață a apropiatei despărțiri. Costea teoretizează capacitățile de comunicare în funcție de tipul de adicție. Ivan descoperă că e, de multă vreme, prieten cu Nuțu, fratele personajului principal. Poetul bucureștean rival îi trimite mesaje legate de invizibile coincidențe de destin. Și așa mai departe. Dacă Urbancolia îmi plăcea
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
răspăr cu tot contextul în care s-a format, alteori puternic marcat de aces-ta. Criticului și istoricului de artă îi revine me-ni-rea de a cuantifica proporțiile din acest delicat amestec. De altfel, cei care au căutat cu tot dinadinsul să teoretizeze pe scenă au reușit mai puțin sau deloc să se exprime pe ei înșiși. Patru coregrafi autohtoni au fost încorporați în ediția din 2007 a acestui festival. Lăsând deoparte spectacolul Dreams land creat de Cosmin Manolescu, un spectacol complex, despre
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
tot instrumentarul de care avea nevoie - televizor-video, microfon, amplificator, cameră video, o oglindă înrămată - și să le aranjeze unde urma să aibă nevoie de ele. După aceea s-a îmbrăcat ca să danseze un gen dificil, spectaculos de break street, a teoretizat, și-a imprimat urmele umede ale răsuflării pe oglindă, a stat cu fundul dezgolit deasupra unei lumânări aprinse (degeaba însă, dacă n-a mers pe foc sau pe cuie ca fachirii!), a urlat ritmat în amplificator, iar în final, tot
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
dat, de altfel: era suficient ca Laszlo Alexandru să fi citit cu atenție fie și numai capitolele generale sau măcar pe acelea despre romancierii contemporani, ca să vadă că am fost conștient de necesitatea unor lecturi diferite, pe care am și teoretizat-o în câteva rânduri, în loc să citeze din comentariile la poezie și, încă, din acelea în care nu erau multe de schimbat după schimbarea regimului - așadar, nu de asta scriu rândurile care urmează, ci pentru că neadevărul, la care mă simt obligat
Neadevăruri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6206_a_7531]
-
programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea clară la muzica indiană, dar și la cea africană prin ritmica percuției în combinație cu stilul tonal european, Capricci e raga este un exemplu de world music . Terminată
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
zece minute pe unde eram invitați, la radio, iar după Revoluție și la televizor. După dispariția lui Nedelciu, n-a încercat să-i ia locul la șefia generației, cu toate că ar fi avut destule motive s-o facă. În schimb, a teoretizat optzecismul în continuare, fără să aștepte mulțumiri, încît, cînd a plecat i-am rămas toți datori măcar cu atît.
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea problemei contextului faptului de folclor, autorul distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de "lămuriri", imposibile înainte de '90, creează, deci, un context comunicațional diferit, pentru că studiul se citește altfel atunci când gândurile autorului devin explicite. Pe de altă parte, prima ediție a fost victima contextului
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
se află, nu de ieri-de azi, în centrul canonului autohton. De altfel, pe măsură ce avansăm în studiul lui Ioan Fărmuș, premisa centrală, aceea de a urmări figurile cititorului (fie că e vorba de un „lector actualizat”, „implicit” sau „real” cum se teoretizase la început) se pierde pe parcurs într-o serie de filiații discutabile și de distincții prolixe și inutile, vecine cu confuzia. Studiul începe să se descoase la încheieturi din cauza multiplelor inconsecvențe și imprecizii terminologice. Nu e clar, de pildă, dintr-
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
realiști: nu există nici PNL în țările acelea. Al doilea element de definiție indus este că dreapta este cea care, strângând dări, impozite, taxe de la cetățenii unui stat, nu are nici cea mai mică obligație. Acest lucru a fost chiar teoretizat și pus în practică și de dl Băsescu și guvernele sale, când s-a spus limpede: scapă cine poate. Statul, deși vă ia impozite în continuare, nu are nicio obligație față de niciun cetățean din țara asta. Cu grasul și slabul
Antonescu atacă dur "impostorii din PNȚCD" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34429_a_35754]
-
rece, deși era teribil de fericit, firește, cînd își auzea și își vedea piesele sus, pe scenă. Și emoționat, dar reținut și interiorizat. În editorialele revistei Scena, pe o temă sau la eveniment, lua pulsul unei situații, unui moment, problematiza, teoretiza, exemplifica. Întotdeauna la obiect, pentru că avea pe ce se baza. Știa și urmărea ce se întîmplă în lung și-n lat. A suferit teribil cînd revista a trebuit să dispară. Ceva s-a rupt în el. Dar și-a asumat
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
spun, precedentul Faulkner. Că așa-numita tehnică a fluxului conștienței (nu al conștiinței, cum scriu mulți, cu o confuză lejeritate) e un bun pe care Faulkner însuși l-a luat cu împrumut, ca și Joyce, de altfel, după ce a fost teoretizat de Gertrude Stein și inventat de un autor azi obscur, asta mai contează doar pentru istoricii literari scrupuloși. Fiindcă, dacă Faulkner însuși n-ar fi fost extras din umbra în care se afla și nu ar fi fost reconsiderat de
Faulkner și Biblia secolului 20 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9241_a_10566]
-
sintaxei muzicale. Scris în anii '70, studiul "O teorie a sintaxei muzicale" a devenit în scurt timp un text canonic în muzicologia românească. Claritatea expunerii și bogăția ideilor au influențat generații întregi de compozitori și muzicologi. Cele patru categorii sintactice teoretizate de Niculescu (monodia, omofonia, polifonia și eterofonia) vin ca replică autohtonă la teoretizările din perspectivă serială ale lui Boulez și sunt susținute filosofic prin binomul Unu-Multiplu, după cum urmează: Unu (monodia), Multiplu (omofonia, polifonia), Unu-Multiplu (eterofonia). Presupozițiile acestei teorii
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
vom descoperi mereu lucruri care ne-au scăpat la lecturile anterioare sau care le contrazic pe acestea. În ceea ce mă privește, am fost atras de posibila latură artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a teoretizat-o atât de frumos Eugen Negrici și care și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J.
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
se scutură totuși intactă ca o pasăre, cu penele muiate în apa murdară, dar care continuă să zboare nevătămată. Tot ce a pătimit fără voie nu a lăsat dâre, era ceva adăugat forțat, neorganic, străin de natura ei. Schiller a teoretizat și folosul relaxării. Simțindu-se înrudit structural cu el, Thomas Mann a fost fascinat și de componenta infantilă, vedea o risipă de candoare și de generozitate. Filonul jocului se împacă bine cu necesitatea de a adera cu tot sufletul la
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Mircea Mihăieș Din punct de vedere filosofic, doliul reprezintă o formă de cunoaștere a limitelor vieții. A fi în doliu înseamnă a fi pe prag, a face echilibristică între neant și existență, între acea totalitate și acel infinit în revoltă teoretizate de Jankélévitch. Încercarea morții celuilalt", susține Ric�ur, "e pândită de inautenticitate: mărturisirea secretă că moartea care ne-a răpit ființa cea mai dragă ne-a cruțat de fapt pe noi deschide calea unei strategii a evitării, de la care așteptăm
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
o ridicată recurență în romane) o femeie frumoasă, eventual superbă, de preferință răpind-o din brațele altui bărbat, acesta: frumos, inteligent sau cel puțin perfect manierat, cu gust la haine și cu o aplecare spre ordine. în mod obligatoriu, cuceritorul teoretizează haosul creator și nevoia de eroism, declarîndu-se un dușman al bunului-gust burghez (înainte de '89) sau al mediocrității leneșe (după), ambele vinovate de banalizarea vieții omului contemporan, de golirea ei de spectaculosul înalt semnificant. Femeia cucerită este fie înaltă, cu membre
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
avut putere, autoritate în imperiul cultural, sub comunism, dar a pierdut-o ca urmare a unor declarații imprudente, cred unii - eroice, crede el, apărute în anumite publicații occidentale. Dincolo de asta, nimic nu se schimbă. Individul e un consumator de dame, teoretizează diferența de tipologie dintre Romeo și Don Juan ca și Rogulski și e la fel de obsedat de posesie și de dezvăluirea feminității ascunse, fiind, în plus, de o megalomanie care-l apropie mai mult de autorul decît de personajul romanului Don
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
plastice ale anilor '60 -'70 -'80, decât în dansul de la Nocturnele lui Miriam Răducanu sau de la spectacolele companiei Contemp. Firește, pentru că în spectacolele de dans contemporan de atunci mișcarea era modalitatea de exprimare a oricărei idei sau trăiri. Astăzi se teoretizează mult pe tema corpului, dar corpul și posibilitățile lui de expresie sunt reduse adesea la simpla lui prezență ca obiect și nu ca subiect care se exprimă pe sine. În această situație, cei care practică această formulă de expresie scenică
Exil în pământul uitării by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6604_a_7929]