1,088 matches
-
și neconvingătoare a unui Don Juan grosolan, egocentrist și ridicol, căruia căderea femeilor îi atestă puterea, mai curînd decît prestația vizibilă în roman. Personajul masculin care seduce e conștient de caracterul adolescentin al unora dintre manifestările sale (uneori, emite scurte teoretizări pe temă). Dar adolescentinismul nu se oprește aici. întregul tipar erotic, întregul scenariu, este adolescentin. Jocul dintre aparența dezamăgitoare și forța interioară impresionantă, cu corolarul victoriei repurtate de cel aparent slab (bărbatul urît) asupra celui/celei aparent puternic/-e (bărbatul
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
sunt scurte, scrise la apariția cărților despre care referă. Interesant este că tocmai în ele, mai mult decât omul cu pasiunile sale, cum ne-am aștepta, decât descrierea operei prezentate, nararea se transformă în susținător al unor surprinzătoare exerciții de teoretizare. Aici sunt puse probleme ale imitației și influențelor, ale inovației și continuității, ale biografiei și traducerii, ale sensibilității noilor generații. Și în această categorie de articole și recenzii sunt măcar atinse, dacă nu dezvoltate, marile desfășurări literare, de la romantism, realism
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
să mă fixez doar asupra felului cum tratează traducerea, ca problemă de artă literară. Traducerile sunt "interpretul unui popor pe lângă altul, schimbul de idei și sentimente care face să circule viața și să reînnoiască sufletele...". Observația cu oarecare tentă de teoretizare, apare în prezentarea volumului Tălmăciri al lui Șt. O. Iosif. Aplicarea în practică își găsește locul în două traduceri comentate, Lirica lui Horațiu, datorată lui N. I. Herescu, și Satire de Juvenal, sub semnătura lui I. M. Marinescu. Dacă în comentarea
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
el, ca ei, reîntoarcerea acasă ar putea fi plină de dezamăgiri și regrete". Observăm de cum am deschis cartea, așadar, că Ioana Pârvulescu a și plonjat în miezul (în intimitatea, ca să-i preluăm formula) subiectului său, fără a fi recurs la teoretizări prealabile, fără a-și prezenta mai întâi intențiile sau eventuala tactică de abordare. Abia la sfârșit notează: ,ținta acestei cărți este aerul timpului, atmosfera celei de-a doua jumătăți a secolului 19, de aceea nu datele de dicționar sunt importante
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
unei eventuale pledoarii viitoare. Probele adunate sînt extrem de diverse, de la eseuri elaborate, teoretizante, pînă la mici precizări sau descrieri de atmosferă. Dosarul postmodernismului este el însuși postmodern, după cum autorul probelor este un personaj cu discursuri diverse. De la filo-feminisme asumate, la teoretizări asupra conceptelor, de la vocea critică și coagulantă a generației '80, la polemicile conducătorului de reviste. Toate problemele ridicate de Ion Bogdan Lefter în această carte își păstrează actualitatea și fiecare dintre ele merită la rîndul ei o nouă discuție. Dosarul
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
nu e din categoria regizorilor încrîncenați, care ține cu tot dinadinsul ca el să aibă dreptate. E un artist de echipă, pentru care teambuilding-ul e esențial în reușita ulterioară. Privește lumea teatrului și procesul creației cu seninătate, dar îi repugnă teoretizările în privința propriilor creații”. Silviu Purcărete sau privirea care înfățișează nu e doar o carte cu și despre Silviu Purcărete pentru că, iată, Oltița Cîntec caută, în fapt, ceea ce aș numi o tipologie a regizorului de azi, fixată atît la repetițiile propriu-zise
Criticul ca o fantomă pirandelliană by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5077_a_6402]
-
încheagă numai prin dragostea de ciment și de eventualitate. Căci hazardul metodelor se manifestă întotdeauna invers, descrescând de la capătul lui fenomenal către bunăvoința oricărei colivii particulare, și trecând elegant peste obstacolele necesare și adiacente ale timpului prezent." (Despre controlul volant) Teoretizarea apare deliberat incomprehensibilă. Uranus parodiază și bagatelizează, până la nonsens, spiritul doctrinar artistic: "O revistă fără program e ca o vacă fără macaz..." (Program) Dar sensul nu este recunoscut ca nonsens, el apare ca o prezență deplină: "tot ce scriu Eu
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două volume de mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
sânge și te-ai făcut puroi. Puroi ești, slăvito ori neslăvito!" (p. 40). Mă rog. Dacă până acum a vorbit (a scris) el, străinul care o "iu" pe românca noastră, fiind poate tradus impropriu, modul în care continuă ea, cu teoretizări jenante asupra primei atingeri și a incestului obligator dintre mamă și fiu, ne face să înțelegem că problemele cărții sunt structurale, nu idiomatice: "pofta lui era încă destul de cuminte, naivă și jucăușă" (p. 53), "deja îmi plăcea ceea ce se întâmpla
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
Genul operei este ținta a numeroase controverse. Opiniile diametral opuse care se vehiculează în discuțiile de pe marginea acestui gen indică necesitatea găsirii unui mod de abordare care să fie suficient de general astfel încât să transceadă contradicțiile. O nouă încercare de teoretizare a genului și un exemplu concret vor fi prezentate în continuare. Dacă definim opera ca teatru liric trebuie să observăm că diferența specifică este una transfiguratoare. Caracterul mimetic al teatrului este diminuat în favoarea utilizării unui limbaj abstract, muzica. Deoarece opera
Particularit??i ale teatrului liric by Raluca Pa?cal?u () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
în serios, mai toți criticii epocii interbelice desconsiderându-l (ceea ce e cam adevărat). Memorialistul nostru găsea două explicații: "De o parte l-a discreditat aspectul lui pachidermic, produs al masivității fizice și al placidității care îl caracteriza. De altă parte, teoretizarea literaturii pe care o propunea el era prezentată cu atâta stângăcie încât se discredita prin ea însăși". Se bucură de prețuire lingviștii Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Aurel Candrea, istoricul de artă G. Oprescu și, deși nu i-a fost profesor
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
îndeletnicire obscură și singuratică, traducerea este înainte de toate o practică, o activitate „vie, pasionantă, greu de prins într-o teorie sau într-un șir de abstracțiuni.” Avem în față, așadar, o odisee a traducerii, cuprinzând capitole de istorie a genului, teoretizări diverse și accepțiuni complementare sau, dimpotrivă, incompatibile. Traducerea este, în viziunea autoarei, textul perpetuu, care se scrie și se rescrie, de unde și apariția cuvântului retraduction desemnând o nouă traducere (în aceeași limbă), o nouă interpretare dată unui text de cele mai multe
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
tipic ardelenesc, o sfătoșenie plină de haz, o atenție îndreptată fără cruțare spre detaliul amuzant. Beneficiind de o vastă cultură clasică - pe care, nu știu de ce, nu și-o etala niciodată -, dotat cu o inteligență artistică remarcabilă (nu îndreptată spre teoretizare, ci evidentă în însăși practica scrisului), el a fost un poet, un prozator, un dramaturg remarcabil, căruia vocația teatrală - a interpretat magistral câteva roluri dificile - i-a furnizat elemente pe care numai o critică atentă la diversitatea existenței și scrisului
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Liviu Dănceanu In teribilul ei sprint istoria muzicii savante a inspirat pe ultimii metri tot mai mult parfumul teoretizărilor și a expirat copios sonorități a căror analiză procură apreciabile satisfacții intelectuale, dar lasă un gust amar atunci cînd le asculți. Pulverizarea stilistică din arta muzicală a ultimului veac este consecința caracterului heracleitic al culturii de tip european, o cultură
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
Alexandru Ruja Posesorul unei culturi vaste,al unei capacități de sinteză surprinză toare și a unui subtil simț al teoretizării, dublate de o memorie devenită proverbială și un talent remarcabil, Ovidiu Cotruș se înscrie în rândul celor mai ingenioși și profunzi critici și teoreticieni ai literaturii române din a doua jumătate a veacului trecut. Precocitatea intelectuală a devenit productivă - Ovidiu
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
criticul, traducătorul și universitarul. Mai recent, v-ați legat numele de Dicționarul analitic de opere literare românești, pe care îl coordonați și care se apropie de finalizare. Dar ceea ce vă individualizează între criticii generației dvs. cred că este, în special, teoretizarea avangardei românești, fiind primul care a făcut o situare istorică și critică completă a acesteia. De cînd și de unde acest interes, mai ales că în poezia dvs. nu se pot detecta afinități cu suprarealismul? Vorbeați de poezia pe care o
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
perspectivei la regimul estetic sau mai larg literar. Un studiu amplu despre jurnal ar fi trebuit să cuprindă în mod obligatoriu cîteva jurnale de istorici sau de oameni de știință. Limitarea la "jurnalul literar", un caz particular al jurnalului, subminează teoretizările de orice fel, inclusiv literare. "Orice jurnal intim este o pendulare între două imagini: una ce ni se oferă și alta pe care o deducem, iar lectura jurnalului nu e în fapt decât încercarea de a pune în acord aceste
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
despre un efect de transcendență. Nu sînt însă calificat să vorbesc despre traducere din diverse motive, dintre care unul fundamental, si anume faptul, că nu am făcut niciodată vreo traducere. Mi-ar fi fost greu să intru în detaliile unei teoretizări. Dar întrebarea dumneavoastră era mai precisă, ce cred eu în calitate de autor tradus. Nu am experiența necesară ca să vă răspund, dat fiind faptul că singura limba în care m-am citit tradus este engleză. (Cît despre traducerile cărților mele în alte
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
și îi descoperă culorile și efervescența. Tema sa - ieșirea din folclorul înfierbântat, deconstruirea unui fals model, dar și revelarea surprinzătoarelor adevăruri ivite din chiar stridenta lui falsitate: „Într-un fel, greșesc cei care afirmă că e o perioadă lipsită de teoretizări și de dezbateri aprinse. Dimpotrivă. Dacă nu poate fi vorba de critică sau de analiză literară, în schimb, discursul noului regim literar ia aspectul unei imense logomahii fără obiect, cu teoretizări care de care mai zgomotoase și mai emfatice, adversități
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
cei care afirmă că e o perioadă lipsită de teoretizări și de dezbateri aprinse. Dimpotrivă. Dacă nu poate fi vorba de critică sau de analiză literară, în schimb, discursul noului regim literar ia aspectul unei imense logomahii fără obiect, cu teoretizări care de care mai zgomotoase și mai emfatice, adversități născute dintr-un cuvânt sau o sintagmă, toate înscenate pentru a masca unul și același lucru: faptul că literatura și libertatea de gândire sunt strict interzise. Ba mai mult, aș spune
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
secolului al XIX-lea, o aprigă discuție pe tema nespecificității lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
autoarei de a filosofa - nepeiorativ, de așezare în discurs filosofic. Sunt supuse deconstrucției culturale mai multe elemente care intră în alcătuirea paradigmei morții postmoderne, precum obsesia pentru fitness, puterea medicală, substitutele de imortalitate etc. Acest prim palier este unul al teoretizării morții și are o relevanță crescută pentru domeniile inter și multidisciplinare ale tanatologiei sau studiilor asupra morții, fiind regăsibil, într-o manieră dispersată, amalgamat cu analizele literare efective, pe tot parcursul cărții. Al doilea palier este unul al istoriei literare
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
nivel personal al scrierii este denumirea scriitorilor supuși analizei ca martori ficționali. În încheiere, mă opresc asupra a două concepte majore cu care operează Irina Petraș și care țin de sub-palierul personal conceptual, dar pot fi încadrate și în palierul teoretizării morții: muritudinea și știința morții. Știința morții, sintagmă de inspirație eminesciană, cumulează două înțelesuri. Pe acela de a ști, a cunoaște, a avea anumite informații și pe acela de „a ști să faci ceva, a stăpâni o artă”. Autoarea consideră
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
și unicei uniuni de breaslă, și reprodus de Literaturnaia Gazeta: ŤMetoda de bază a literaturii sovietice este, așadar, aceea a realismului socialist.ť Formula va fi reluată aproape literal în Statutul noii Uniuni a Scriitorilor Sovietici din 1934. Cea dintâi teoretizare a conceptului îi aparține lui Anatol Lunacearski, la care mai tinerii ideologi ai vremii apelează ca la un guru, chiar dacă nu le erau străine neînțelegerile lui cu Lenin pe tema noii literaturi de la începutul deceniului precedent. Lunacearski distinge realismul socialist
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]