815 matches
-
de caldarâm din faianță sau ceramică fină, smălțuite; cămin din plăci de teracotă cu suprafața > 90 cm2 6908.90.93 m2 S 26.30.10.79 Dale și lespezi de caldarâm ceramice smălțuite; cămin din plăci de teracotă, excl. teracote duble de tipul "Spaltplatten", dale, lespezi de caldarâm din gresie, faianță sau ceramică fină cu suprafața nu > 90 cm2 6908.90 (.21 + .29 + 51 + .99) m2 S NACE 26.40: Fabricarea de cărămizi, dale, țigle și alte materiale de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice denumite „Sași”, deși majoritatea
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
în lucrările de mai târziu ale artistului, cu precădere în Sf. Ioan Botezătorul. O tradiție răspândită printre pictorii florentini era realizarea de mici lucrări reprezentând pe Sf. Fecioară cu pruncul Isus. Multe din acestea au fost realizate în tempera sau teracotă glazurată în atelierele lui Filippo Lippi, Verrocchio sau ale familiei prolificului Luca della Robbia. Lucrările timpurii de acest gen ale lui Leonardo, precum Madona cu garoafă sau Madona Benois, au urmat această tradiție, îm timp ce acesta începea să se
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
datând din epoca anterioară. Pe latura de est a fortului care avea trei etaje se aflau încăperile destinate voievodului și familiei sale, atunci când locuiau în cetate. Pardoseala încăperilor era din cărămizi smălțuite, iar pereții și sobele au fost îmbrăcate în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite întărituri pentru apărare, constând din gropi și șanțuri mari
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
cetate era destinat soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol, în restul timpului fiind folosită Curtea domnească din oraș. Încăperile din cetate aveau sobe din teracotă smălțuită, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. În exterior, pereții erau decorați cu șiruri de discuri și butoni ornamentali. Ștefan cel Mare a adăugat în exteriorul zidului fortului mușatin, dar lipite de zid, două
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un strat
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
fondată de Olimpia Lahovari. În 1925 comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu satele Moara, Brazii de Jos și Brazii de Sus și 2896 de locuitori. Altă unitate industrială infințată în satul Brazi a fost Atelierul de Teracotă. Tot în acelasi timp ia ființă și o fabrică de sifoane, proprietar fiind Constantin Spiridon. În aprilie 1934 societatea "Creditul Minier" ("înfințată în 1919 la București") a început construirea unei rafinării la Brazi, pe care a dat-o în funcțiune
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
fost făcută însă puțin cam mică, fiind acum neîncăpătoare, dat fiind numărul tot mai mare al celor ce vin la slujbe, astfel încât din când în când, când vremea permite, se face slujbă în biserica mare, încălzită de o sobă de teracotă și de un godin mare din fier. Biserica Sfântul Dimitrie Basarabov Mai sus, la răspântia satului, s-a ridicat de curând o micuță biserică, foarte frumoasă, având ctitori o familie din sat, anume Ionel, Jean și Nuțica Necula, care au
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
în vetre cu cuptor și horn, apoi în sobe de tuci (fontă). În prezent, în anii 2000, vetrele și cuptoarele din locuințe au dispărut complet ( dar încă rămân în anumite locuințe, de exemplu în casa familiei Sava), fiind înlocuite cu teracote și șeminee. Iluminatul era asigurat cu ajutorul unor candele, lumânări sau lămpi cu gaz lampant. În anul 1963 în localitate s-a introdus curentul electric. Așa cum afirma un învățat al neamului nostru, Ovidiu Denșeanu, în „Folclorul - cum trebuie înțeles”, Editura pentru
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de regimul comunist în Baru, fiind afiliată la Primăria Baru. De atunci Livadia a devenit din comună sat, iar Baru a devenit din sat comună; motivul fiind acela că în Baru exista o mică fabrică de ceramică (cărămizi refractare și teracotă) care avea muncitori, ori în acel regim muncitorii (teoretic) conduceau țara și nu țăranii. În vorbirea curentă și acum se folosește cuvântul Livadia de Câmp și Livadia de Coastă (locuitorii acesteia fiind numiți și cei de peste apă, sau peiorativ „năpărteni
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Se evidențiau în discuții, bătrânul Hogea, Sofronie, Ianăș Ciot, etc. Personalitățile stimate și respectate ale satului erau preotul Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată, cantonieri sau acari (vezi una din fotografii). Opiniile politice ale majorității sătenilor erau legate de Partidul Național al
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă de pe console în formă de capete de bărbați cu mustață și femei cu gura întredeschisă. Vizibilă astăzi doar fragmentar, pe pereții longitudinali ai navei, dar și pe cel răsăritean, fresca acoperea întreaga biserică până imediat sub tavan. Portalul
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezintă vatra vechiului sat
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
a casei parohiale. Încă din 2001 a fost introdusă apa în casă, s-au construit decantorul și canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară, s-a introdus apa în bucătărie, s-au construit trei sobe de teracotă noi, s-a pus faianță în baie și bucătărie, s-a zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o înfățișare cu
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
castel frumos de cărămidă în stilul renașterii. Castelul era așezat cu fața spre apus, pe șase scări de piatră frumos cioplite te urcai într-o verandă spațioasă de unde urcai într-o sală mare în care era o sobă uriașă de teracotă albă. Din ea se deschideau două uși. Cea a stăpânului și cea a doamnei. În palat mai era și o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o grădină cu pomi. Părăsit de stăpâni
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă. În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție de fabricat țiglă care după 1962 a fost modernizată și profilată pe țiglă, cărămidă, sobincă și cahle de teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat în cadrul căminului cultural, bibliotecii comunale
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc.
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
des în Lombok. Unele obiecte ceramice sunt pictate, dar de cele mai multe ori sunt lăsate la culoarea lor naturală. În regiunea Singkiwang din Kalimantanul de vest, descendenții meșterilor de ceramică chinezească, fac un stil unic de obiecte untilitare din ceramică și teracota. Ceramică balineză este puternic influențată de stilul occidental, si se folosește foarte mult emailul. Cel mai important centru este în Kasongan, lângă Yorgyakarta, unde se fac obiecte și statuete din ceramică foarte cunoscute în arhipelag. Mai demult, Indonezia importă obiecte
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu înălțimea de 21 cm reprezentând pe Silenus, (la romani Liber Pater), însoțitorul și sfetnicul zeului Bacchus Din secolul al XVI-lea s-au găsit mai mulți dinari de argint. În literatura de specialitate este consemnată căderea de meteoriți din
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni. În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane . În localitate a existat o stație de cale
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
obligatorie, si eu făceam muncă obligatorie, și tatăl meu făcea muncă obligatorie, adică era o perioadă foarte, foarte grea. Și se inventase atunci, pentru că lemnele erau foarte scumpe, un bidon de gaz care se agață undeva sus pe sobă de teracota, si o țevușcă, o țeavă foarte mică, de cinci-șase milimetri, cu o gaură de doi-trei milimetri de la bidonul acela</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, care</spân></spân></spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
de hartie albă, pentru ustensile de scris, sugativa. Mai avea la loc de cinste simbolul dreptății, o femeie legată la ochi care ține în mână o balanța. În încăperea-birou era o bibliotecă încărcată cu cărți de specialitate. O sobă de teracota se folosea pentru încălzirea camerei pe timp de iarnă. Aveam un mic salonaș alături, c-o măsuța acoperită cu un mileu frumos brodat, iar în jurul ei patru scaune tapițate cu un material plusat de culoare albastru închis. Pereții erau împodobiți
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]