835,971 matches
-
filme. Le vine natural. Însă doar personajul principal masculin face rolul tonomatului de citate, dar e și împănat cu multe alte franțuzisme, gen dragul de psihanaliză. În rest, discursul lui e ceva mai vioi dar totuși similar, cel puțin în termeni de verbozitate, cu cel al personajului din La maman et la puttain al lui Jean Eustache din 1973 (noroc că pe Ismael îl mai întrerup alții), un film cult în underground, care mie nu va reuși să îmi placă în
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
domeniul artei, al științei, tehnicii etc.; persoană care aparține intelectualității") eliminau opțiunile țărănești citate. Cu siguranță, nici o definire sau descriere a sensului nu va putea justifica încadrarea celor două personaje-țărani în categoria (social determinată) a intelectualilor. Să reamintim totuși că termenul circulă cu sensuri diferite și nu suficient explicitate, cu unele diferențe între uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
determinată) a intelectualilor. Să reamintim totuși că termenul circulă cu sensuri diferite și nu suficient explicitate, cu unele diferențe între uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
din The Concise Oxford Dictionary, 1999) selectează ca esențiale facultățile intelectuale: intelectualul este pur și simplu "a person with a highly developed intellect". Desigur, se poate discuta despre ceea ce presupune dezvoltarea intelectului (în principu, educație), dar e clar că sensul termenului englez nu este prea restrictiv. De fapt, și la I.A. Candrea (Dicționarul Enciclopedic "Cartea românească", 1931), intelectualul apărea ca "persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de inteligență spre a judeca lucrurile". Definițiile mai vagi din
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
uniți în lupta pentru pace"). În DEX, pentru colectivul intelectualitate ("categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență; totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali") este oferit sinonimul inteligență; e vorba de fapt de calchierea termenului rusesc pe care noua ediție a DOOM-ului ne recomandă să-l scriem (așa cum se și face în ultima vreme) ca pe un împrumut adaptat: intelighenție. Intelectualul ca simplu licențiat este un concept utilizat de mica publicitate, adesea ca garanție
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
al prezenței românești în deșertul Asiei ar fi estorcarea de fonduri de la cei care asigură reconstrucția Irakului. Primitivă viziune, troglodită manieră de gândire! România se află în punctele fierbinți ale lumii pentru că e parte a singurei alianțe care, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, ne asigură prosperitatea și ne garantează securitatea. Cine nu vede marile desene ale conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
Asiei ar fi estorcarea de fonduri de la cei care asigură reconstrucția Irakului. Primitivă viziune, troglodită manieră de gândire! România se află în punctele fierbinți ale lumii pentru că e parte a singurei alianțe care, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, ne asigură prosperitatea și ne garantează securitatea. Cine nu vede marile desene ale conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
muncă se vede astfel văduvită de un ecou pe măsură, iar în al doilea rînd față de publicul lor, adică față de acei cititori cărora asemenea cărți le-ar fi prins bine dacă ar fi știut că ele există. În fața Dicționarului de termeni filosofici ai lui Constantin Noica încerci simultan un amestec de uimire, ușurare și umilință: uimire, întrucît e uimitor că numai doi oameni au putut să facă așa ceva; ușurare, fiindcă e o ușurare să știi că avem în cultura română un
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd alcătuiești și îngrijești atîtea ediții ale cărților lui Noica nu se poate să nu ajungi pînă la urmă la o familiaritate aparte cu filozofia lui. Ajungi să-i intuiești stilul, să-i
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă cînd cunoștințele asimilate să poată fi adunate sub lupa lămuritoare a unei înțelegeri globale. Ca instrument de lucru menit uzului viitorilor exegeți, Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica are trei trăsături principale: este introductiv, cvasi-obiectiv și exhaustiv. Profilul introductiv al dicționarului ține de intenția pe care au avut-o Florica și Marin Diaconu atunci cînd au pornit la elaborarea lui: să ofere exegeților
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
interpretativă, doza de intervenție subiectivă în definițiile date unui concept sau altul este redusă la minimum. Să ne fie clar: nici un dicționar nu este o opera obiectivă. Chiar și numai selecția citatelor pe care le folosești pentru a explica un termen noician cere un gest subiectiv de alegere a unor fragmente în dauna altora. Dicționarul de față nu face nici el excepție, el fiind un produs uman, deci implicit subiectiv, dar subiectiv în cea mai mică măsură, și asta pentru că, în afară de
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
el fiind un produs uman, deci implicit subiectiv, dar subiectiv în cea mai mică măsură, și asta pentru că, în afară de alegerea citatelor, autorii și-au reprimat înclinația de a interpreta pe cont propriu jargonul nicasian. Așa se face că autorii definesc termenii lui Noica folosindu-i propriile cuvinte și recurgînd cît mai mult posibil la citate extrase din cărțile lui. Senzația e cea a unui dicționar în care Noica este explicat prin el însuși, fiecare concept fiind lămurit cu ajutorul altor concepte nicasiene
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
în care Noica este explicat prin el însuși, fiecare concept fiind lămurit cu ajutorul altor concepte nicasiene într-o înlănțuire circulară a cărei consistență este una bine legată. În al treilea rînd, dicționarul este unul de cuprindere exhaustivă: nu e nici un termen important nicasian care să fi scăpat autorilor în lista de concepte pe care au inserat-o în lexicon. Iar lucrul cu adevărat spectaculos este că fiecare concept este urmărit de-a lungul întregii opere nicasiene, autorii prezentîndu-i înțelesurile pe care
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
este urmărit de-a lungul întregii opere nicasiene, autorii prezentîndu-i înțelesurile pe care le-a căpătat sau le-a pierdut de la o carte la alta, ca într-o metamorfoză semantică în cursul căreia, pe măsură ce concepția lui Noica își schimbă nuanțele, termenul își schimbă la rîndul lui semnificația. E ca într-o panoramă cronologică în care cititorul poate observa felul în care evoluția gîndirii lui Noica s-a răsfrînt asupra terminologiei sale. Să ne închipuim acum un om care nu a citit
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
pas, în labirintul gîndirii noiciene. "Autoprezentarea" și "Fișa clinică" de la începutul dicționarului (două texte în care Noica își înfățișează singur firul ideatic al operei și drumul vieții sale) - alături de sumarul cărților lui Noica, de lista lucrărilor folosite, de glosarul de termeni, de indicii de nume și de lista schemelor din filozofia lui - toate acestea introduc cititorul, încetul cu încetul, și din amănunt în amănunt, în substanța operei nicasiene. Cu Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica, publicul român are la
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
lui Noica, de lista lucrărilor folosite, de glosarul de termeni, de indicii de nume și de lista schemelor din filozofia lui - toate acestea introduc cititorul, încetul cu încetul, și din amănunt în amănunt, în substanța operei nicasiene. Cu Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica, publicul român are la îndemînă cel mai bun intrument de lucru care a apărut pînă acum la noi în materie de cercetare nicasiană.
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
pe ziduri. Tot un binom antinomic stă la originea volumului frigul intermediar. De această dată binomul cu încărcătură existențială cel puțin la fel de intensă este trecut vs. viitor. Contradicția dintre percepția asupra sensului și a finalității celor două concepte care compun termenii acestui binom și ființa umană se răsfrânge dramatic asupra prezentului. Scindat între tinerețe, percepută ca stare de normalitate, și inevitabilitatea bătrâneții (să nu uităm că, incredibil pentru cine îl cunoaște cât de cât pe Dinu Flămând, poetul este în pragul
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
2) documentele aferente, numărul filei sau al filelor incriminatoare, care dovedesc delațiunile făcute și semnate de Vladimir Streinu; 3) numele persoanelor care au avut de suferit în urma rapoartelor făcute și semnate de Vladimir Streinu. Dacă nu o veți face în termen de 30 de zile voi fi obligată, în calitatea mea de fiică a lui Vladimir Streinu, să vă acționez în justiție. Mulțumesc revistei România literară pentru înțelegere și spațiul acordat.
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
criteriilor de competență și de performanță, ci numai în funcție de interesul politic al guvernanților. învățământul universitar umanist a fost dintre cele mai lovite: numai rareori și cu titlul de excepție tinerii de valoare puteau urca treptele unui cursus honorum academic la termenele normale. Câtă vreme România n-a beneficiat de "ajutorul frățesc" oferit cu generozitate de Armata Roșie concursurile în învățământul superior se făceau în respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție. Abateri și abuzuri, dacă întâmplător se produceau
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
care în majoritatea timpului trăiește în deplină abstinență și al cărui suflet pare atins iremediabil de o melancolică depresie. Mai mult decât atât, el nu ezită să-i povestească fostului său coleg de facultate, actualul profesor american Andrei Dumitrescu, în termeni mai mult decât expliciți performanțele sale erotice, asemeni unui adolescent căruia nu i-au dispărut toate coșurile de pe față. În schimb, evoluția sentimentală a Isabelei, sesizabilă cu maximă finețe de la o scrisoare la alta, este cât se poate de credibilă
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au considerat ca provenind din greacă (unde ar fi fost totuși legat de latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
mănînce numai poame, să nu se certe". Bogăția și importanța terminologiei viticole la români poate fi ilustrată și prin mulțimea denumirilor populare ale soiurilor de viță și de struguri. În dicționarul etnobotanic al lui Al. Borza, sînt cîteva sute de termeni de acest fel, provenind din straturi etimologice diferite, de la cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]