1,280 matches
-
II-lea. La finele lunii februarie a aceluiași an, Comisia Aulică a Compilațiilor raporta Consiliului de Stat că acesta încă nu terminase traducerea 247. În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în anul următor, la același tipograf al Curții, cu titlul Pravilă de obște asupra faptelor celor rele și a pedepsirii lor248. Greutățile întâmpinate de traducătorii români ai literaturii juridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
întoarceri în bibliotecă. Apoi, se cuvine să-i accepți viziunea declarat iconoclastă. În fine, face trebuință stabilirea acordului fin cu o rară aplecare către perpetuă invenție lingvistică nu doar joc de artificii gen San-Antonio, ci poznașă de-construcție și recreere terminologică de rafinată intelectualitate. Și-a aflat, în "prefața cinegetică", taman teritoriul ideal de savuroasă operare și exprimare neconvențională. Traducerea poveștii în franceză... ce poate fi mai dificil decât tălmăcirea unei fraze a humuleșteanului? Până și a încerca e un merit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu prioritate de propriile lor obiective și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au vorbit despre caracterul specific individualist în descrierea poporului american, în lucrarea sa din 1782, Letters from an American Farmer (Scrisori de la un fermier american). Acesta a deschis drumul unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sprijinul considerării tendinței ca parte a dimensiunii de orientare individuală orientare socială a sistemului personal de valori. Oricum, Meg Rohan restrînge concluziile controverselor de mai sus sub forma unor afirmații clarificatoare atît din punct de vedere conceptual, cît și terminologic. Autoarea susține că atunci cînd discutăm despre valorile personale ale indivizilor, ne referim la sistemul personal de valori. Cînd evaluăm percepția oamenilor asupra valorilor celorlalți (grupuri, instituții, societăți), avem în vedere sistemul social de valori. De asemenea, valorile promovate de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
norocoasă"; "eu nu sunt feministă, dar susțin cauza femeilor"; "ce le oprește pe femei să se afirme?" ș.a. Foarte posibil ca aceste poziționări să fi fost generate și de faptul că, multă vreme, am operat cu o serie de clișee terminologice și cu ceea ce se cheamă noul limbaj de lemn, asimilat din formalismul documentelor programatice și legislative românești și europene pe tema egalității de șanse între femei și bărbați. Căutând să formulez mesajul egalității de gen într-un limbaj accesibil și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
i că este falsă. (.....) a. Procesul tehnologic este un ansamblu de operații logic succedate pe baza unui proiect sau rețete de fabricație. (.....) b. Higroscopicitatea este proprietatea mărfurilor de a lăsa să treacă prin ele apa, vaporii, gazele. 103 (.....) c. Standardele terminologice conțin prevederi generale pentru un anumit domeniu. (.....) d. Distrugerea ambalaju lui de către microorganismele existente în sol se numește biodegradare. Subiectul IV (50 P) Caracteristicile de validitate sunt acele proprietăți ale mărfurilor cu ajutorul cărora se evaluează la un moment dat gradul
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
secolului XX / 46 1.3.4. Contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea sociologiei modei / 48 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) / 49 1.5. Perioada contemporană (după 1990) / 53 1.6. Analiza științifică a modei în România / 56 1.7. Precizări terminologice / 60 1.7.1. Gustul / 61 1.7.2. Stilul / 63 1.7.3. Înfățișare / 64 1.7.4. Codul vestimentar / 64 1.7.5. Maniera / 66 1.7.6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dress, Body and Culture. În opinia mea, rămâne în afara oricărei îndoieli că ne aflăm în fața unei lucrări documentate cu acribie, acoperind spații largi și perioade de timp îndelungate. În seria punctelor tari ale cărții de față se înscriu și precizările terminologice referitoare la "modă", "gust", "stil", "manieră" ș.a., dat fiind că uneori acești termeni sunt utilizați ca sinonimi accepțiune respinsă de autoare -, precum și datorită faptului că traducerea lor din engleză în română este discutabilă. Fiecăruia dintre termenii menționați i se arată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări (de exemplu, echivalența dintre "modă" și "vestimentație"); încadrarea unor autori proveniți din direcții teoretice diferite (de exemplu, Georg Simmel și Thorstein B. Veblen) în aceeași paradigmă explicativă; numărul redus al lucrărilor care recurg la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea semnificațiilor sinelui creează și actualizează constant sinele) (A. Bălășescu, 2007/2008, 36). 1.7. Precizări terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele în limba engleză a acestora: modă (fashion); îmbrăcăminte (clothing, clothes, apparel, dress); cod vestimentar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai ales faptul că emergența acestora este asemănătoare. După cum voi arata în capitolul al doilea, atât modele, cât și manierele apar ca inovații și se răspândesc prin imitație în straturile sociale. 1.7.6. Moda și teribilismele O altă imprecizie terminologică care apare în literatura de specialitate se cuvine a fi semnalată: confuzia dintre "modă" (fashion) și "teribilismul" în modă (fad). Unii autori o ignoră (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 594), alții preferă termenul de "antimodă" (antifashion) celui de "teribilism
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul literar Matei Călinescu (1934-2009). Etimologia cuvintelor "modă" (care derivă de la modus, manieră) și "modernitate" (modo, acum) indică diferența de sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față, voi trata moda în corelație cu procesul istoric de modernizare, deoarece un argument invocat pe scară largă în sociologia modei relaționează crearea individului modern de emergența fenomenului social care mai târziu avea să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate intra pe un ghid de calatorii de lux sau pe un altul pentru evenimente care au loc de-a lungul globului ( A. Musatoiu, 2008, Hotnews.ro). 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării Aminteam în capitolul precedent distincția terminologică dintre "modă" și "maniere". Într-un sens, desigur, moda este sinonimă cu regulile de conduită considerate acceptate la un moment dat în societate, iar acest fapt este în mare măsură adevărat nu numai pentru perioada dinaintea secolului al XIX-lea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stil", "vestimentație", "modă", "înfățișare" a fost deseori pus sub semnul echivalenței, deși, după cum am arătat în primul capitol la secțiunea dedicată clarificărilor conceptuale (vezi secțiunea 1.7), există deosebiri de natură semantică între termenii enunțați. O mare parte din confuziile terminologice pot fi puse, în opinia mea, pe seama interesului pentru descoperirea semnificaților hainelor în context social, manifestat deopotrivă de publicul larg, dar și de specialiștii în resursele umane, în special în sectoarele de pregătire profesională a angajaților. Popularizarea acestui subiect prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu se legitimează decât prin obiectul său de cercetare, metodele de cercetare și terminologie. Dacă metodele investigative sînt în general comune unui grup de științe înrudite, obiectul de cercetare și terminologia sînt sau tind să fie extrem de specifice. Atunci când aparatul terminologic utilizat nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de autorii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de autorii amintiți observăm că Papadopol utilizează tehnic - recomandând astfel indirect utilizarea acestora - termeni precum: aptitudini, (p. 167), învățământ grammatical ocazional sistematizat, (p. 152), sintetic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract și matur pentru perioada despre care vorbim. La Fl. Ilioasa întâlnim sintagme și termeni precum „școala e chemată să formeze elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a tot mai mulți studenți cu varii pregătiri din liceu nu ne dau certitudinea că această exacerbare a excelenței chiar aduce în băncile universităților rafinați mânuitori ai aparatului hermeneuticii literare, capabili să atingă și să producă și mai rafinate supraconceptualizări terminologice. * Lectura unor lucrări redactate de elevi la examenul de bacalaureat care chiar vehiculează aceste concepte de către membrii comisiei de evaluare a lucrărilor de bacalaureat pot stârni reacții contradictorii: unii profesori vor fi impresionați de „aticismul” limbii elevilor și vor supraevalua
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cum ar fi limba și literatura română, dar intră în contradicție cu abordarea actuală a gramaticii axată pe părăsirea academismului cognitiv și utilizarea limbii în acțiune (așa numita „abordare comunicativ-funcțională”, cf. Noului Curriculum Național). Mai există apoi și componenta noutatea terminologică, ca sursă a progresului didacticii limbii române. Introducerea de termeni noi: unii deja iterați de către noi în expunere „program”, „instruire programată”, dar și „model” (după engl. „pattern”), tehnologie experimentală. Acești termeni nu au rămas însă în limbajul de specialitate uzual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
proiectarea lecției, această unitate didactică temporală fundamentală, utilizându-se termenul mai întâi termenii corelați lecția, momentele lecției (Caroni, 1967: 174), și mai apoi termenul care va fi păstrat până astăzi, plan de lecție (Gh. Pîrnuță, 1971: 179). în interiorul acestui arc terminologic: programă/manual -lecție/plan de lecție, găsim tot în jurul anilor 1971-1973 și 1980, în lucrările lui Gh. Pîrnuță (1971: 160-161), I. D., Lăudat (1973: 21-23) și sintagmele planificare calendaristică/planificare a materiei, dar și sintagma generică organizarea procesului de învățământ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
succesiv, obiectivele operaționale observăm că există inconsecvențe și suprapuneri care conduc la echivoc: cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai terminologic între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai terminologic între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice conceptualizate pentru prima dată și de o importanță strategică pentru etapa despre care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]