834 matches
-
în special, s-a instalat la loc de cinste organul sexual bărbătesc, cu frecvența cuvântului fuck în engleză. Însă această mutație s-a făcut simțită în special în înjurături. Până acum, când înjurai pe cineva, îl trimiteai în organul ma tern, care-l zămislise, ceea ce avea oarecum o logică: întoarcerea la origini. Acum însă cel înjurat e trimis în organul bărbătesc, și încă al celui care înjură. Să semnifice asta oare o întoarcere de la matriarhat la patri arhat? Cel mai aberant
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
roman erotic extrem de îndrăzneț sub raportul vocabularului.“ NICOLAE MANOLESCU, România literară, nr. 8, 1993 „Traducerea Antoanetei Ralian din Anthony Bloomfield a reconstituit cu minuție ritmul de o exasperantă încetineală a acțiunii. Viziunea existenței în care nuanțele se contopesc în tonuri terne, lipsite de strălucire și relief, e dozată cu un precis simț al atmosferei; traducerea a izbutit să redescopere rafinamentul detaliilor de construcție a unei narațiuni de o înșelătoare simplitate.“ DAN GRIGORESCU, Contemporanul, nr. 10, 1976 „Ce trebuie neapărat spus despre
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
după o poză de pe vreo bucată de pagină ruptă din cine știe ce Quelle sau Neckermann și păstrată cu mare grijă. Alt articol delicat erau ciorapii. Ciorapii comuniști erau, ca toate celelalte articole, făcuți după criteriul rezistenței, nu al esteticii. Culorile erau terne, iar finețea nu era una dintre calitățile lor primordiale, deși se chemau „ciorapi subțiri“. Cum, chiar și așa, erau scumpi - raportat la veniturile boborului -, îi remaiam. Adică îi duceam la niște tovarășe care lucrau în niște gherete înghesuite, unde îi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mare poet. Sau poate - mai știi ? - tocmai asta îmi dădea convingerea. Cert este că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare“, „S-a vindecat de viață“, „Zare“ - „Raze“, „Zvon de liniște“, „Lu mina
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la 2 Mai, niște prieteni care stăteau cu cortul pe plajă au adoptat și ei un astfel de cățeluș. și de data aceasta, tot tipa a fost cea în care s-au trezit sentimentele duioase - sau, mai știi ?, instinctul ma tern. El - un filolog serios și de mare viitor, Vlad Niculescu, citea Heidegger (în original) pe plajă, ea, pe nume Mona - oarecum neglijată. Prin urmare, ea a început să-și facă de lucru cu un cățel ; apoi, pentru că îl iubea atît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îl invită pe dirigintele lor (căruia continuă să i se adreseze cu apelativul domnu’ diriginte), la reuniunile lor pentru a-l scoate din singurătatea și izolarea în care trăiește și pentru a-i lumina două, trei zile viața gri și ternă. Evenimentul, căci pentru Dumitru Dascălu prilejul de a petrece câteva zile cu băieții este realmente un eveniment, vine ca o boare de bucurie, de revigorare psihică pentru existența sa bântuită de neajunsurile vârstei și ale singurătății. Întreprinzători și ingenioși, copiii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la catedră, aprofundarea studierii unor laturi ale personalității umane, abordarea unor aspecte fundamentale ale actului educațional ar putea constitui subiecte ale unor lucrări sau chiar cărți. Sfârșitul verii și începutul toamnei l-au găsit pe Dumitru Dascălu în cadrul liniștit și tern al vieții rurale. De câteva zile însă era încercat de o stare de neliniște, de o ușoară agitație, asemenea păsărilor care, prin intermediul unor radare proprii presimt apropierea furtunii. Aceste trăiri palide, abia perceptibile, i-au amintit lui Dumitru Dascălu că
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
într-o hârtie de ziar, așezate pe fundul cufărului. Desele mutări și neatenția au făcut ca valorosul pachet, cu toate răvașele Mărioarei, să se piardă. Și cât de amărât a fost când a făcut această descoperire! Așa se scurgea viața ternă a lui Dumitru Dascălu în internatul unei școli normale, aflată la circa patru km de oraș, așteptând vacanțele și întâlnirile cu iubita lui, Mărioara. Era vârsta adolescenței încărcată de romantism și de vise, de speranțe și de proiecte. Pentru nici unul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
toposul literar, cel care pe arii întinse cuprinde locuri, nume, eroi, fapte și o succesiune de stări sufletești. Eroina principală, Carlina, manifestă încă din primele pagini o simbiotică accentuată și decentă dar și pasaje întregi de ruminare, contemplații și expresii terne de ordin filosofic. Limbajul folosit este în genere unul peiorativ iar utilizarea construcțiilor literare este una parcimonioasă. O simplă exemplificare: „Era trecut de jumătatea lui aprilie, iar câțiva porumbei își găsiseră locul de ședere în apropierea ei. Se obișnuise cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lui No Mans Land, filmul bosniacului Tanovic premiat tot la Cannes și apoi oscarizat. Ca cinema însă (prin asta înțelegând nu doar meserie, ci și un anumit panaș vizual), filmul lui Mihăileanu e mai modest. Actorii români sunt destul de terni în comparație cu restul, sătucul de la-nceput pare de carton, câteva momente sunt cam folclorice și, una peste alta, lipsește acea nebunie regizorală ce ar fi putut să ridice Trenul vieții la nivelul scenariului Mihăileanu a fost asistentul lui Ferreri. Nu se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aștepta să vadă ceea ce în fapt știa foarte bine, dar se temea să o recunoască. Cenușiul devenise o stare confuză și aparent eternă. Odată, la lansarea unui nou roman inspirat de dureroase probleme sociale, identificate chirurgical aproape pe fundalul existenței terne a industriei noastre petrochimice, problema furtului intelectual, a tezelor de doctorat îndeosebi, devenise o realitate. Impostorii zilei își atribuiau meritele celor din subordine și defilau cu ele ca izbânzi personale. Comentariile mele despre valoarea romanului și autenticitatea scriitorului au nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Richard Eyre în rolul unei profesoare pensionabile de la o școală de stat din Londra, Judi Dench nu are alura de doamnă de fier pe care o arborează cu atîta succes în rolul șefei lui James Bond, M. îmbrăcată în culori terne, pare măruntă și chircită, cu un păr nisipiu, lipsit de viață. Dar, oricît de prăpădită ar fi în rest, ochii ei pot să preschimbe în stană de piatră orice golănaș de 15 ani, iar vocea cu care judecă lumea în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
măruntului funcționar spectaculoasă. Derizoria victimă a șefului ascunde în ea inversul neputinței și resemnării, un apetit copios pentru agresivitate. Dispo- zitivul caragialian al lui „Simț enorm și văz monstruos” s-a pus în funcțiune. Scos din cadrul unei existențe paș- nice, terne, chiar tasate, funcționarul explorează abisul posibilităților pe care i le conferă accesul la putere. D-nul Turtureanu acceptă ca Lefter să-l însoțească „numai după ce amicul își da cuvântul solemn de onoare că n-are să mai fie violent, n-are să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de UNESCO al teatrului), era curioasă să asculte speech-ul inaugural, anunțând direcțiile concrete de lucru pentru Întregul an. Am deschis ușa și pentru o secundă mi s-a părut că am nimerit la o adresă greșită: o sală gri, ternă, neatrăgătoare: Într-un colț pe jos cineva stătea cu fața la perete, parcă meditând, dincolo unii făceau exerciții de Încălzire, alții mișcări de yoga, dar nici urmă de Brook. Sunt gata să renunț, când, În semiîntunericul mohorât al sălii, Îi recunosc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fi imaginar e la fel de real ca și starea de transă din voodoo, când cel care se simte posedat devine mai conștient de zeul care-l posedează. Acțiunea biblică din roman se dezvăluie În paralel cu cea a realității moscovite, banalul tern și gri al vieții sub dictatură transformându-se treptat, sub influența unor forțe care devin din ce În ce mai vizibile. Acțiunea este de inițiere, comparabilă cu cea a dansatorului care, prin intermediul cultului, cheamă divinitatea. Fiind „posedat“, imită ce face zeul, e prins și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
instalate la Maguzzano a fost programarea reculegerilor spirituale lunare pentru preoții zonei. Au fost invitați predicatori de mare cultură și zel apostolic: monseniorul Giuseppe Manzini, părintele Giulio Bevilacqua (care va deveni cardinal), monseniorul Enrico Bovo, monseniorul Borromini (viitor episcop de Terni și Narni). Dar nu s-a mulțumit cu acest serviciu. A voit să statornicească în Casă Adorația Euharistică Sacerdotală: Laus perennis sacerdotalis. În 1940 s-a realizat un alt vis al lui don Calabria: primirea băieților de la Școala medie inferioară
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un alt context (domeniu). Creatori de geniu, prin folosirea de analogii, au revoluționat un întreg domeniu de creație. Exemple: N. Bohr a descris structura atomului prin analogie cu cea a sistemului solar. W. Shakespeare a scris drama „Hamlet” folosind o ternă legendă daneză. Ch. Darwin a creat Teoria selecției naturale prin observarea selecției vitelor de rasă de către oameni. James Watt a inventat motorul cu aburi observând capacul de pe ibricul cu ceai. Gutenberg construiește o tiparniță prin analogie cu o presă de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea tragicomică a unei lumi haotice, absurde, însă plină de vitalitate și culoare, care ia locul ternei și încremenitei societăți comuniste. Atenția cu care înregistrează faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor creditabil, iar inventivitatea epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
de seamă” din „Junimea literară” fac cunoscute cărțile pline de „duhul național”, ale lui N. Iorga în primul rând, dar și literatura unor autori clasicizați (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă ș.a.), articolele sale depășind tiparul simplei recenzii ori schematismul ternelor prezentări didactice. Excursurile în istoria literară sunt mici studii penetrante, evaluând scrierile în context larg cultural, în timp ce privirile istorice care au în atenție teatrul sau învățământul din Bucovina devin argumente ale românismului, într-o luptă inegală cu influența copleșitoare a
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite./ Când orice osândit Își duce la groapă câte un amic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la oarecare interval. Acasă, dar mai ales la Si naia-Cumpătul, la Bușteni sau la Bran, unde lucram toamna la ediție, se întrerupea seara curentul electric, pauzele intermitente putând uneori să dureze și ore întregi. Recurgeam atunci la „armele secrete“ - lan terna chi nezească sau lumânarea strămoșească... În apartamentul de bloc muncitoresc în care locuiam era - se putea alt fel? - la fel de frig ca în toată România, țară aflată, după cum bine se știe, în drum spre cele mai înalte culmi de civilizație și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-am plecat, împreună cu Adam, spre casă. Pe drum l-am întrebat ce părere are despre „sciziunea personalității” unora dintre cei pe care-i cunoaștem, de ruptura dintre felul lor de a vorbi în „cadru oficial” și „în particular”. Plicticoși, terni, năclăiți în banalități, în ședințe (inclusiv la învățămîntul de partid); isteți, ironici, expresivi, în conversațiile obișnuite. Uneori e greu de crezut că sînt aceiași indivizi. „Bătrîne - mi-a răspuns el -, n-are rost să fii «original». Să te felicite Nancu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vorba nu știu cui dintr-o piesă de Baranga: Ăștia-s oamenii, cu ăștia defilăm ori Asta-i orchestra, cu ea demonstrăm. Pe urmă, programul a alternat cu cel din Capitală. Au mai avut fericirea unui text general și a unor imagini terne (că n-am văzut color) Sibiul și Bacăul. Pe ce criterii, nu se poate spune, că nici televiziunea nu ne-a spus. Ca de obicei, după parada sportivă, minunată tot ca de obicei și cu mai puține tablouri reprezentându-i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conjugală - Neastâmpăr (1934; Premiul Societății Scriitorilor Români). Intenționând să dea o frescă a mahalalei bucureștene, ca lume năclăită în propria meschinărie și amoralitate, D. nu realizează în Porți fără număr (I-II, 1946-1947) decât o aglutinare de descrieri și dialoguri terne, alcătuind o vedere fărâmițată, lipsită de semnificație estetică. Intrigile amoroase nu lipsesc nici din roman, dar în unele erosul apare ca temă principală, ca destin al unor indivizi. În Noroi (1933) sau în Turbă (1936), personaje obsedate de dorințe sexuale
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
gravei sale nevroze actuale, soldată cu două tentative de sinucidere, în amprenta genetică și în experiențele personale sau sociale traumatizante din trecut: de la un eveniment tragic, ieșit din comun, ca omorul involuntar comis în tinerețe, până la faptele mărunte din existența ternă de zi cu zi. Observator atent al lumii comuniste, ca și al celei postdecembriste, cu care se confruntă cu prilejul unei întoarceri temporare în România, și totodată fin examinator al mecanismelor psihologice complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla vocație a autorului
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]