782 matches
-
se îmbrăca flamboaiant, inventiv și neortodox: cizme de piele verde și papuci chinezești, jachete de motociclist și fuste de mătase, mănuși de dantelă și eșarfe țipătoare, un stil pe jumătate punk, pe jumătate elegant care părea să exprime spiritul ei tineresc și sfidător. Acum, prin comparație, arăta de-a dreptul îngrijit. Părul îi era aranjat într-o tunsoare scurtă; nu avea pic de fard, cu excepția unei ușoare umbre de ruj pe buze; iar îmbrăcămintea îi era convențională până la cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
am dat seama că era un picuț mai coaptă decât crezusem inițial. Ar fi putut avea treizeci și patru sau treizeci și cinci de ani - nu că asta ar fi avut vreo importanță sau că i-ar fi răpit în vreun fel din strălucirea tinerească. Până acum, nu-mi adresase decât două cuvinte - „O întrebare?“ - dar, în aceste cinci silabe scurte, auzisem tonalitatea rezonantă a celui născut în Brooklyn, accentul acela atât de des ridiculizat prin alte colțuri de țară, dar care, pentru mine, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
grijă pachetul lângă culcușul bătrânei mame, salută în liniște și ieși ușor, respectuos. Asta fu tot. Acum, eliberat parcă de o povară apăsătoare de pe suflet, ce o purtase, până exact adineauri, asupra lui, străbătu înapoi lungul coridor cu pas vioi, tineresc, zburând cu gândul la lucruri mai vesele. Istorisiri nesănătoase fericirii 81 Dintr-odată, însă, văzu total surprins, aproape înspăimântat, cum o femeie, nici prea tânără, nici prea în vârstă, întrucâtva plăcută la chip și cu părul lung și desfăcut, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
serbede și care nu se schimba niciodată era insuportabil și cu totul respingător, căci el era o fire libertină, nestatornică și iscoditoare, fire ce și-o vedea cum, pe zi ce trecea, îi amorțește și nu mai răspunde la neliniștea tinerească a sufletului său. Pentru majoritatea lumii, dar, mai cu C 98 Rareș Tiron seamă, pentru el, diversitatea în muncă însemna întotdeauna o plăcere nespusă. Ei bine, exact lucrul acesta nu-i putea oferi defel acel loc de muncă. Asta îl
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lumini ale Încăperilor de la parter și, În timp ce fata privea, ele se stinseră. Au stat și-au petrecut până târziu. Ce s-o fi petrecut acolo? Își zise ea și râse puțin, simțindu-se solidară cu toate lucrurile Îndrăznețe, scandaloase și tinerești. Ești Îngrijorat, dar eu sunt liniștită. După primăvară vine vară. Eu zâmbesc și doar... Aproape Îmbrăcată, cu excepția pantofilor, se Întoarse spre pat și spre Myatt. El dormea greu și ar fi avut nevoie de un bărbierit. Zăcea acolo, cu hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În pămîntul uscat de la rădăcina teiului Își Încordează trupul Înalt ciolănos se apleacă iar se Îndreaptă Își freacă palmele cămașa albă i s-a lipit de piept și de spate are fața Îmbujorată nădușită mustața blondă Îi dă un aer tineresc parcă-i un flăcău ieșit la horă femeia pirpirie Îmbrăcată În negru văruiește pietrele din jurul copacilor mută și adunată În munca ei o cochilie de melc mai mare pripășită printre rădăcini și frunze „ce să facem doamnă ne bucurăm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prin multe... Sala era Împodobită cu serpentine colorate - albastre, verzi și roșii - mica orchestră locală cînta cu foc, și totul Împrăștia o senzație de viață Îndestulată, liniștită și trainică, tulburată doar de ghimpii unui dulce neastîmpăr, ai unei nerăbdătoare pasiuni tinerești, datorită căreia, Însă, amintirea acestei seri avea să rămînă și mai prețioasă. Dar dintr-odată, fără nici un avertisment, visul se prefăcu Într-un coșmar: În Întuneric, cineva scoase un urlet de groază! Nu era fata pe care o așteptase, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
strînși În jurul lui, rosti doamna Wilcox. Rowe, care tocmai voia să-l Întrebe pe Henry ce-i face nevasta, pricepu atunci: moartea ei explica aceste pahare, acest obraz nebărbierit, această așteptare și - ceea ce-l mirase cel mai mult - această expresie tinerească a feței lui Henry. Se spune că suferința Îi Îmbătrînește pe oameni, dar deseori le readuce tinerețea - eliberîndu-i de răspunderi și redîndu-le Înfățișarea pierdută a adolescenței. — Nu știam, altminteri n-aș fi venit, se scuză el. — A scris În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ajutat cineva? — Da. — Cine? Trecutul venea Înapoi spre el, ca și cum nici o stavilă nu i-ar mai fi stat În cale acum, cînd nu mai exista nici un motiv de spaimă. Fratele Annei Îl ajutase, da! Rowe revăzu În gînd fața lui tinerească, plină de Însuflețire, și simți parcă În Încheieturile degetelor lovitura pe care i-o dăduse atunci. Nu, nu-l va trăda! — Nu-mi amintesc cine, spuse el. — Afacerea asta nu ne privește, Beavis, oftă omulețul. Am face mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de multe ori, fără de altfel să simtă o reală emoție. Nu izbutea să stabilească un raport direct, trupesc, Între el și cei doi adulți care În ziua aceea, În sufragerie, l-au impresionat mai ales prin statura și aerul lor tineresc. În septembrie, Bruno trecea Într-a șasea; au hotărât să-i găsească un internat, iar la sfârșit de săptămână să meargă la Paris, la taică-său. Maică-sa va Încerca să-l ia, din când În când, În vacanțe. Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
acum cu desăvîrșire era nefericita epocă a studiilor primare cu doamna Tomulescu. Consiliat în toate problemele, putea să dispună de soarta concetățenilor, fapt care îi procura o plăcere vie. Se răzbuna pe toți cei ce-l minimalizaseră cîndva. * În ciuda aparenței tinerești, bărbătoasă și înaltă, cu o cunună groasă de cozi castanii pe cap, directoarea Aneta Gărgăun purat la școală bluză și pantaloni de trening peste care trăgea o fustă „bliomarină”. Cam grosolane, trăsăturile sale nu erau urîte. Tot satul știa că
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Întruna cu blîndețe. Apoi Îți amintești cum un copac, care se arcuia peste străduța Îngustă unde locuiești, a prins viață În anul acela și să-l privești zilnic pînă ce și-a atins clipa de glorie a verdelui vrăjit și tineresc. Și-ți amintești de o stradă de pe malul apei, bolovănoasă și roasă de vreme, cu viața ei golașă și aspră, cu Îngrămădirea de cocioabe, blocuri ieftine și ziduri mizerabile, Înalte, cu hidoșenia și frumusețea ei de nedescris, și-ți amintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
probabil aceeași ca a tuturor oamenilor Înalți care au trăit pe fața pămîntului și au fost nevoiți să cunoască din plin dimensiunile incomensurabile ale prostiei omenești. Mai Întîi a simțit aversiunea iute și crîncenă a tînărului, reacția violentă a mîndriei tinerești rănite, teama de ridicol, susceptibilitatea la jignire, dispreț, batjocură, insultă, dorința de a ataca și de a-și răzbuna mîndria rănită. Apoi a simțit un fel de adîncă rușine și Înjosire: un sentiment de inferioritate, care-l făcea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
înguste, până când, obosite, se odihnesc în luncile umbrite din preajma dealurilor și a șesurilor. Farmecul rumurilor ce le croiesc constă tocmai în această variație a peisajelor ce le întovărășesc. Cele mai tăinuite pări din calea lor sunt cheile. Iuți, cu putere tinerească, valurile apelor umflate de ploi sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
frântură de cer din nesecatul izvor dumnezeiesc. România de azi e dominată încă de comunism, masonerie și trădători. Noi, bătrânii luptători ajunși la malul dimpotrivă, privind înapoi trăim nostalgia anilor de foc. Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească de viață clădită pe eterne porunci creștine și legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din voi, cei ce urâți pe legionari! Descătușați-vă din ștreangul materiei reîmbogățite fără muncă, căci ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
când a început să-mi povestească, atenția mi-a fost atrasă de petele hepatice de pe dosul palmei ei și m-am pomenit că încercam să ghicesc câți ani are, pentru că fața ei și mai ales ochii aveau încă o privire tinerească, proaspătă, curioasă și, judecând doar după asta, i-aș fi dat cel mult treizeci, și totuși începeam să mă-ntreb dacă nu era mai aproape de vârsta mea sau chiar mai mare, patruzeci și ceva de ani, poate, și în timp ce încercam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu i se părea probabil ceva foarte important - doar un oaspete în plus în casă, care trebuia strecurat în treacăt într-un program aglomerat - în timp ce pentru mine era un adevărat eveniment cu perspective uriașe; o șansă de a redescoperi sinele tineresc și optimist pe care îl rătăcisem cumva în timpul acelei căsnicii absurde, al cărei unic martor în viață rămăsese de fapt Joan. Acestea erau gândurile mele în timp ce călătoream spre King’s Cross; sau oricum, unele din ele. Ca să fiu sincer, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
capitol pierdut” din tinerețe; Teodora l-a făcut să îl regăsească. Îi este recunoscător când o are aproape, dar și în lipsă, când simte și mai mult ce „însemnează” ea pentru el. Îi și comunică totul, într-un elan oarecum „tineresc”, poate chiar romantic desuet, „în proză” și, uneori, în versuri. Simte însă că și ei i se pare normal să se exprime astfel. Teodora își „recuperează” cu încântare imaginea din „oglinda” versurilor lui și trăiește, prin el, o viață „reîntregită
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
R. să „întinerească” (cum îi mărturisea uneori), adică să nu mai vadă tot timpul spectrul inexorabilei îmbătrâniri. Încrederea pe care i-a acordat-o tânăra femeie l-a făcut să răspundă la fel. I-a destăinuit din „secretele” sale, aventuri tinerești, necesare experiențe ce l-au pregătit (este convins!) pentru cea din urmă poveste de iubire, mărturisită la modul cel mai simplu, direct, fără patetisme, fără excese sentimentale, fără vorbe mari. Li s-a părut amândurora că această întâlnire le-a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vârstele” individului. Astfel, binele și răul sunt categorii relaționate la copilărie, tinerețe, bătrânețe, făcîndu-se abstracție de diferențele ce țin de caracter, de cultură și de educație. Se știe că există tineri bătrânicioși și bătrâni capabili să se avânte în proiecte tinerești. „Omul îmbătrânește, dar inima rămâne tânără” - spunea cândva o frumoasă bunică din Schinenii Vasluiului. Sau, cum se mai zice azi, ai vârsta pe care o simți, nu pe care o citești în acte. Domnul R. ar dori să nu i
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
răchită, deasupra cărora bătea un bec, balansîndu-se de un fir adus de improvizația domnului Pavel, cimentul curții udat, Într-o curățenie perfectă, era spre lăsarea serii, iar vara pe sfîrșite. - Bine ați venit! ne Întîmpină el, sincer vesel de aglomerarea tinerească a curții lui. Ce v-a găsit doctorul, doamnă? o Întrebă pe Ana, sărutîndu-i mîna, iar doamna Pavel, cu un șervet peste umăr, Își deschise brațele să le Îmbrățișeze, Întîi pe fiica ce se afla lîngă ea, apoi pe Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
stimei și respectului acordat de tinerele mlădițe faimosului stejar academic ! Copleșit, inundat încă de rușinea de a desmembra cromatica grupului cu inepțiile mele bioenergetice de numai un milion am dat să ies pe ușă, acțiune împiedecată de un nou grup tineresc pavoazat domestic cu plapume, perne și saltele. Dumneata ce dorești? M-a întrebat Savantul. Un fleac. O nimica toată. Un sfat despre acțiunea undelor Alpha prin intermediul cristalelor... Îmi pare rău, a replicat Savantul, dar acum mă ocup de cazarea studenților
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o constipație rebelă Împreună cu, dar pe celălalt canal, oftatul de ușurare adus de Înlăturarea-n cele din urmă a astupării anale, a timidității, a obiceiurilor nesănătoase, și instaurarea unei noi și vijelioase ordini intestinale pe bază de laxative și reacție tinerească Împotriva stupidelor reguli de comportament, freamăt diareic, vuiet de același ordin, un vînt distins, greu și prelung, cu o frecvență situată-n jurul a 500 de hertzi tras În dreapta și ajungînd prin balans În stînga, la care se va adăuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
legendă, către care mă simțeam atras și dezarmat; și celălalt suflet se revolta împotriva conspirației acesteia din umbră a șefului meu pentru a-mi paraliza libertatea și a mă implica într-o existență cu rigori și mistere, unde petrecerile mele tinerești vor trebui sacrificate, băuturile excluse, cinematografele rărite. Simțeam tot atât de organic și tot atât de "ale mele" ambele îndemnuri. Dar nu puteam întîrzia peste măsură răspunsul și mulțumirile mele. ― Vă rămân atât de îndatorat, mr. Sen. Dar mi-e teamă să nu vă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]