1,440 matches
-
literar „Pentru pace și cultură noi luptăm” (1949), iar editorial, cu volumul Povestiri, apărut în 1955. Narațiunile lui I. se grefează pe subiecte inspirate din mediul muncitoresc și din război. Volumul de debut însumează o serie de povestiri din viața tipografilor, care îi era familiară, scrise în maniera îngroșat ideologizantă a anilor ’50. Ficțiunea joacă un rol secundar, autorul pornind de la întâmplări adevărate, în jurul cărora brodează cu ușurință. Firul evenimentelor urmărește, de regulă, maturizarea unui personaj în „focul luptei de clasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
limba rusă a lui Esenin. „Nu-și nota niciodată epigramele spuse spre buna dispoziție a tuturor” - nota Lucian Dumbravă în aceeași revistă, dar Georgeta Crăciun adună o parte din ele într-o antologie alcătuită de Ion Arhip. Și cum fostul tipograf declama o epigramă ad hoc cu orice prilej - subiectul Cotnari, pe care-l vizitase de numeroase ori, nu i a lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care se bucură copiii țării (5/1989, pp. 7) - sunt prezentate realizările din "epoca de aur", numărul de creșe, de gradinițe, școli etc.; este subliniată grija permanentă a statului față de copii și sprijnul acordat familiilor cu mulți copii. D.C., muncitor tipograf, București: Eu, ca muncitoare, ca mamă a mai mulți copii, mă angajez în fața partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolar Ceaușescu, să muncesc cu și mai multă dăruire pentru înflorirea țării mele, să-mi cresc și să-mi educ copiii
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
singur existența. Nereușind să-și desăvârșească instrucția în școală, dar avid de cât mai multe cunoștințe, intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de pasiunea sa pentru lectură, I., un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
scriitori, la formarea limbii noastre literare. Ni se pare întru totul simbolic faptul că [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte] este primul basm cules și editat de Ispirescu. Dar l-a înregistrat el ca atare? I-a dat el, tipograful ridicat la carte, expresia aceasta fără greș? I-au dat-o veacurile? În orice caz, nu cunoaștem o altă operă în proză a geniului românesc care să aibă atâta miez, de la primul la ultimul gând, și o atât de riguroasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
anului 1879 am petrecut grație ospitalității, cu care am fost primit de către actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
același scop creez și introdc exerciții structurale diverse. Am început cu exerciții structurale de repetiție simplă pentru scrierea pronumelui personal, persoana I Ăașezat înaintea verbului): Dan mi-a vorbit de munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Mihai ne-a vorbit despre munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Continui cu exerciții structurale de repetiție simplă pentru scrierea pronumelui personal, persoana a III-a, masculin și feminin, la acuzativ: Masculin Feminin Azi l-
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pentru scrierea pronumelui personal, persoana I Ăașezat înaintea verbului): Dan mi-a vorbit de munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Mihai ne-a vorbit despre munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Continui cu exerciții structurale de repetiție simplă pentru scrierea pronumelui personal, persoana a III-a, masculin și feminin, la acuzativ: Masculin Feminin Azi l-a lăudat. Azi a lăudat-o. Învățătoarea a ascultat. Învățătoarea a ascultat . Folosesc exerciții de substituire
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva Înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea.” (Repausul dominical). Pentru tipograful care În zori pleacă, totuși, la slujbă băutura e viciu, pentru amicii În repaus prelungit ea e virtute. În ipostază feminină, moftangiul e Rromânca; ea e - indiferent de clasă socială, de educație ori de preocupări - snoabă, lăudăroasă, indiscretă, bârfitoare, ridicolă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
numele altcuiva, ar putea să nege că Principele era lucrarea explozivă pe care contemporanii o considerau deja astfel. Contemporanii lui Machiavelli erau cu siguranta conștienți de similaritățile dintre cele două lucrări. În 1532, în prefață la ediția florentina a Principelui, tipograful Bernardo Giunta afirmă că el doar publică în original o lucrare publicată anterior în latină sub numele altcuiva posibil ca mijloc de a se apăra împotriva învinuirii de diseminare a unei lucrări periculoase din punct de vedere moral. Machiavelli era
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
stabilizeze valutele. Francisc I - Rege al Franței (1515-1547). Francisc al II-lea - Ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman (1792-1806); primul împărat al Austriei (sub numele de Francisc I, 1804-1835); rege al Boemiei și Ungariei (1792-1835). Franklin, Benjamin - 1706-1790. Om politic, tipograf, savant și scriitor american. Unul dintre cei mai mari diplomați ai Revoluției Americane și ai națiunii nou-născute; a jucat un rol major în obținerea recunoașterii noii republici de către francezi (1778) și în negocierea păcii cu Marea Britanie în 1782. Frederic al
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
carte. În procesul de fabricare a unei cărți există multe costuri de tranzacție. În fiecare etapă, furnizorul poate să economisească resurse grație marjei cu privire la costurile de tranzacție. Costurile de tranzacție cu publicarea unei cărți presupun mai multe trepte: autorul, editorul, tipograful, engrosistul, detailistul. Dar În cazul unei cărți pe Internet? Se face o singură tranzacție! Nu este nevoie decât de o versiune unică a cărții care poate fi teleschimbată - la toți cei care În lume aveau să aibă acces la aceasta
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
externă a țării, legătura, secretă, susținută cu puterile vecine (Imperiul habsburgic și Rusia) în vederea unui sprijin antiotoman. Prin Dosoftei Herescu, episcopul de Rădăuți, mitropolitul se asigura de bune raporturi între Moldova și austrieci. O corespondență continuă, purtată uneori și prin intermediul tipografului Mihail Strilbițki, a existat între mitropolit și generalii împărătesei Ecaterina a II-a, în special cu P. A. Rumeanțev, între 1787 și 1788. Moartea lui G., în aceeași perioadă, rămâne o chestiune nelămurită. G. este o personalitate importantă a mișcării iluministe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela e Antim Ivireanul tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un lăstar; în care necuminții hălăduiesc pentru totdeauna unei vieți. Semnele pîndesc în hățișuri primordiale, ne vînează, trec mortal prin noi, dincolo de noi, cu toată cohorta de schingiuitori ai lemnului întru carte: pădurari, fabricanți de hîrtii și cerneluri, scriitori, editori, tipografi, librari, bibliotecari. În fiecare carte e răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în cețoase fronturi centripete
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a luat naștere din alăturarea semiuncialei și a semicursivei, de la una împrumutînd claritatea și regularitatea, de la cealaltă agilitatea și suplețea. Născută în jurul anului 800, în scriptorium-ul de la Corbie, ea se răspîndește repede. Scrierea romană, la care vor reveni umaniștii, apoi tipografii secolelor al XV-lea și al XVI-lea, provine direct din minuscula carolingiană. Pentru a cîștiga timp și loc, copiștii foloseau adesea abrevierile. Existau mai multe tipuri de abrevieri: prin suspensie, prin contragere etc. Mai tîrziu, se ajunge la un
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai multe tipuri de abrevieri: prin suspensie, prin contragere etc. Mai tîrziu, se ajunge la un sistem coerent de semne convenționale: o linie deasupra unei litere pentru a arăta că un cuvînt este prescurtat etc. Folosite adesea și de primii tipografi, aceste abrevieri fac dificilă citirea textelor vechi. 4. Decorarea. Reputația manuscriselor medievale provine într-o asemenea măsură din decorarea lor încît uneori se uită celelalte aspecte. Este adevărat, aceste manuscrise au o importanță artistică fundamentală, deoarece pictura Evului Mediu timpuriu
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de la cancelaria curții din Burgundia, se răspîndește în secolul al XV-lea; caracterizată printr-o alungire verticală a literelor, ea este folosită mai ales în manuscrisele în limba populară. Aceste trei tipuri se vor regăsi în materialul imprimat al primilor tipografi. 3. Decorarea manuscriselor. Trece progresiv în mîinile laicilor, ca și realizarea lor. Ilustratorii se grupează în preajma universităților, pe lîngă copiști și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
său un atelier și că a tipărit pînă la sfîrșitul vieții chiar la Mainz și poate, între timp, la Bamberg sau la Eltville. În 1465, a fost înnobilat de arhiepiscopul elector din Mainz pentru servicii personale (fără îndoială aduse în calitate de tipograf) și a murit la 3 februarie 1468; mormîntul său din biserica franciscanilor din Mainz a dispărut de multă vreme. Opera lui Gutenberg este și mai puțin cunoscută decît viața lui; nici una dintre tipăriturile care i-au fost atribuite nu poartă
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
tipărit în 1460 la Mainz, Missale speciale Constantiense, tipărită fără îndoială după moartea lui Gutenberg. În acest timp, atelierul finanțat de Fust și condus de Schöffer publica mai multe lucrări în care, pentru prima dată, o formulă finală indica numele tipografilor, locul și data tipăririi (în Psaltire, terminată de tipărit la 14 august 1457 și la pregătirea căreia a lucrat Gutenberg). Lipsa de informații despre Gutenberg și anumite aluzii făcute de documentele vechi au permis construirea diverselor ipoteze asupra invenției tiparului
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de informații despre Gutenberg și anumite aluzii făcute de documentele vechi au permis construirea diverselor ipoteze asupra invenției tiparului. Motive cronologice ușurează respingerea celor care îi privesc pe Johannes Brito din Bruges și pe Panfilio Castaldi din Feltre. Descendenți ai tipografilor din secolul al XV-lea au atribuit în mod abuziv invenția predecesorilor lor: Schöffer din Mainz sau Mentelin din Strasbourg. Concurenții cei mai tenace ai lui Gutenberg rămîn Coster și Waldvogel. Texte ulterioare acestor fapte cu mai mult de un
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
uităm condițiile originii sale. Gutenberg nu se gîndea decît să descopere un procedeu mai eficace pentru producerea cărților, fără să intuiască consecințele imense pe care le-ar antrena invenția sa. III. Expansiunea tiparului În ciuda secretului de care se înconjurau primii tipografi, noua invenție s-a răspîndit repede. Nu se spune că Charles al VII-lea l-ar fi trimis pe Nicolas Jenson la Mainz, chiar din 1458, ca să se informeze? Cînd Gutenberg a murit, în 1468, tiparul era deja instalat în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
scandinave. Italia nu dăduse naștere tiparului, dar beneficia de o viață intelectuală și de o organizare comercială proprii dezvoltării sale. Se tipărea în 80 de orașe (mai ales în centru și nord) în secolul al XV-lea. În 1465, doi tipografi germani, Sweynheym și Pannartz, s-au instalat la Subiaco; după doi ani, ei își transportau mașinile de tipar la Roma. Dar principalul centru tipografic a fost atunci Veneția, unde tiparul a fost introdus de Jean de Spire în 1469; 150
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
s-au instalat la Subiaco; după doi ani, ei își transportau mașinile de tipar la Roma. Dar principalul centru tipografic a fost atunci Veneția, unde tiparul a fost introdus de Jean de Spire în 1469; 150 dintre cei 500 de tipografi italieni ai secolului al XV-lea au practicat tipografia la Veneția și 4 500 dintre cele 12 000 de ediții italiene ale epocii au fost tipărite aici. Patruzeci de orașe franceze și patru din Elveția valonă au găzduit tipografi în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]