1,843 matches
-
este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5 (a) A fost sà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Johnson, Dryden Bibliography de Macdonald și Pope Bibliography de Griffith *5 ne pot călăuzi în cercetarea multor probleme de istorie literară. (a) Asemenea bibliografii pot necesita investigații privind uzanțele tipografiilor, istoria caselor de librărie și editură; ele impun cunoașterea tehnicilor tipografice, a filigranelor, a garniturilor de literă, a metodelor de lucru ale zețarilor, a procedeelor folosite în legătorie. Cercetătorul are nevoie de un fel de știință bibliografică sau, în orice caz, de o imensă erudiție în legătură cu istoria producției de cărți spre
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
că trei pagini din manuscrisul piesei Sir Thomas More sunt sorise de mâna lui Shakespeare însuși, *17 a avut implicații importante pentru critica de text, permițând astăzi stabilirea greșelilor de lectură probabile ale zețarilor din epoca elizabetană, iar studiul uzanțelor tipografice a arătat greșelile posibile sau probabile. Dar câmpul larg în care editorul mai poate face încă îndreptări demonstrează că nu s-a descoperit o metodă într-adevăr "obiectivă" în ceea ce privește critica de text. Desigur, multe dintre îndreptările introduse de Dover Wilson
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
are posibilități foarte mari: Uneori putem să ne strecurăm în pielea zețarului și să privim manuscrisul prin ochii lui. Ușa atelierului lui Shakespeare ne este larg deschisă. *18 Fără îndoială că, într-o oarecare măsură, "bibliografii" au elucidat problema culegerii tipografice a pieselor elizabetane și au indicat, și poate că au și dovedit, existența a numeroase urme de revizie și modificare. Dar multe dintre ipotezele lui Dover Wilson par construcții fanteziste care sau se sprijină pe dovezi foarte slabe, sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
este în aparență mult mai temeinic stabilită. Pascal și Goethe, Jane Austen și chiar Trollope nu au avut decât de câștigat de pe urma atenției meticuloase a editorilor moderni, *20 chiar dacă unele dintre studiile acestora au degenerat în simple enumerări privind tehnicile tipografice si greșelile de culegere. La întocmirea unei ediții se cuvine să se țină seamă de scopul ei și de publicul căruia i se adresează. Ediția va avea un nivel când se adresează altor critici de texte, care doresc să compare
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
n-a fost mai ingenioasă decât aceea care a dus la condamnarea lui T. J. Wise pentru falsificarea a vreo 86 pamflete din secokil al XIX-lea : investigațiile, făcute de Carter și Pollard *37, au inclus studiul filigranelor și al tehnicilor tipografice, cum ar fi metodele de cerneluire, folosirea anumitor feluri de hârtie și garnituri de litere și altele. (Implicațiile literare directe ale multora dintre aceste probleme sunt însă reduse, deoarece falsurile luă Wise, care n-a inventat niciodată vreun text, îl
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
menționând titlul pentru fiecare capitol alte articole vor dezvolta diferite aspecte ale dosarului. Stilul dosarului va fi atrăgător, prezentarea sa va ușura munca ziaristului( nu se va scrie față-verso, va fi bătut la două rânduri, titlurile vor avea un aspect tipografic deosebit, bine ales, vor fi prezentate statistici în anexă, fără a se omite legendele și citatele clare). Mai nou, informațiile despre eveniment, textele complementare se trimit direct publicațiilor pe email-ul redacțional, însoțite de o formulă protocolară. MANAGEMENTUL CUNOAȘTERII 157
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
patru evangheliști cu simbolurile lor. Legătura este ulterioară realizării manuscrisului, aparținând, probabil, secolului XVIII. „Evanghelie cu învățătură” Brașov: Coresi, 1581 Este una din cele mai frumoase tipărituri coresiene, editarea ei reprezentând în epocă atât o realizare spirituală cât și una tipografică. Și aceasta, ca de altfel toate tipăriturile coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa foii de titlu și a numerotării foilor. Textul cărții este imprimat cu cerneală neagră și roșie, fiind bogat împodobit cu mai multe tipuri de inițiale ornate
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
ani. Atenționarea vine din partea informaticienilor care se confruntă cu o evoluție rapidă a Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare (NTIC). În bibliotecile noastre, biblioteci hibrid, coexistă informația în bună parte pe suport hârtie. Factorii de mediu, calitatea hârtiei, a cernelii tipografice vor fi determinante în timp pentru păstrarea unor valori. Condițiile improprii, refugiul, cutremurele, incendiile au făcut ca multe documente importante să se piardă sau să se deterioreze multiplicând dificultățile de conservarea și păstrare a lor. Prelucrarea documentelor din punct de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
mea.” Născut la 31 octombrie 1932 în comuna Marginea, jud. Suceava. Studii: Școala de Ofițeri; Școala Populară de Artă din Iași, 1979, clasa prof. Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Emil Satco Arta în Bucovina, Ed. Tipografică, Suceava; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 15; Iulia Dinu - Soli locuri, Ed. Noel, Iași, 1998; Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 13 - 18; Gheorghe Bălăceanu, Fragmente de suflet pentru suflet, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
unui eveniment; imaginea poate fi realizată concomitent cu explicațiile Învățătorului; permit modificarea sau ștergerea imaginii; Învățătorul poate fi autorul imaginii. - limite informația excesivă nu poate fi urmărită În detaliu; nu prezintă dinamic un fenomen. 4. documente istorice; 5. tablouri; episodice; tipografice; 6. fotografii și ilustrații; caricaturi; portrete; 7. hărți și atlase (generale, speciale, tematice) 8. documente de istorie locală; 9. manualul de istorie; 10. beletristica (inspirată din faptele istorice), 11. tabla și creta (schema la tablă; analitică, cronologică, comparativă). II. Pe cale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]
-
mea.” Născut la 31 octombrie 1932 în comuna Marginea, jud. Suceava. Studii: Școala de Ofițeri; Școala Populară de Artă din Iași, 1979, clasa prof. Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Emil Satco Arta în Bucovina, Ed. Tipografică, Suceava; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 15; Iulia Dinu - Soli locuri, Ed. Noel, Iași, 1998; Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 13 - 18; Gheorghe Bălăceanu, Fragmente de suflet pentru suflet, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
paginile acesteia se găsea proză pe măsura gustului lor, cum erau romanele lui I. C. Visarion „Oglinjoara de la mâna dreaptă” sau „Zapis împărat”. Noi, copiii de pe ulița Bârladului, așteptam cu emoție apariția publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din teascurile tipografice ale Bucureștiului. Dar mai ales savuram desenele prietenului nostru Victor Ion Popa. În anul 1920 Victor Ion Popa a fost solicitat de G. Costa-Foru în redacția „Revistei Copiilor și a tinerimii”, la București, recomandat fiind de Iosif Nădejde și a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
multiplicare reprezentând de fapt prima formă a tiparului. Un adevăr istoric este faptul că tehnicile tradiționale au fost inventate oricum cu scopul de a multiplica un semn grafic, imagine, literă etc. (Fig. 3, 4). Astfel se explică de ce primele clișee tipografice sunt gravuri în lemn care sunt săpate cu atenție și pricepere litere, decoruri, ilustrații (Fig. 2). Tot așa se explică de ce aceste clișee, săpate cu o remarcabilă măiestrie, cu o disciplinată manualitate și simț artistic, sunt în egală măsură și
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ale unor porțiuni din placa de gravat sunt riguros identice, diferențele fiind remarcabile la performanțele unor materiale mai noi și mai rezistente la tiraje imense și viteze mari de imprimare. În zilele noastre, după apariția clișeografiei, gravura, eliberată de obligațiile tipografice, a trezit un interes tot mai viu între artiștii plastici și a determinat impunerea ei ca un gen distinct, cu o mare personalitate, un gen de artă majoră. Gravorul de astăzi a depășit situația acelui umil meșteșugar care se ocupa
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
În Italia, în secolul al XV-lea, stampele xilografiate erau destul de rare: ilustrații la câteva predici de Savonarola, o suită de Sacre Rapresentazioni, harta Veneției de Jacopo de’ Barbari (1500) (Fig 15), dar mai ales vestitele imagini anonime din capodopera tipografică aldină Hypnerotomachia Polophili (1499) (Fig. 16). În secolul al XVI lea, xilografia italiană a continuat cu peisajele de Domenico Campagnola (Fig. 19) și un grup de gravuri după desene atribuite lui Tiziano. În Franța, puținele gravuri pe lemn oglindeau influența
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
opac *fotografic II.1. VIZIUNE ISTORICĂ ASUPRA TEHNICILOR ȘI MANIERELOR GRAVURII (INTRODUCERE) O formă originală figurată printr-un proces de imprimare nu este o reproducere (Fig. 1). În această abordare, în tentativa de a departaja și delimita gravura de rosturile tipografice ale unor clișee, putem spune că ea este multiplicarea unei lucrări de artă originale. Artistul creează el însuși forma, de mână, direct pe materialul care ulterior va deveni o matriță (placa de metal, de lemn, piatra litografică, sita serigrafică, printul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
identice, de mai multe ori. Apariția clișeografiei a rezolvat tocmai aceste două teme dificile ale multiplicării imaginilor, cel puțin la nivelul de performanță al multiplicărilor textelor. Ea a degrevat tehnicile gravurii de condiția lor impusă, aceea de a fi element tipografic, și le-a dat prilejul să devină tehnici artistice. Absența servituților tipografice dă frâu liber practicienilor către maniere de lucru de mare finețe sau spectaculoase. Culorile și semitonurile se rafinează, tirajele restrânse sau exemplarele de artiști fac gravurile să devină
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
teme dificile ale multiplicării imaginilor, cel puțin la nivelul de performanță al multiplicărilor textelor. Ea a degrevat tehnicile gravurii de condiția lor impusă, aceea de a fi element tipografic, și le-a dat prilejul să devină tehnici artistice. Absența servituților tipografice dă frâu liber practicienilor către maniere de lucru de mare finețe sau spectaculoase. Culorile și semitonurile se rafinează, tirajele restrânse sau exemplarele de artiști fac gravurile să devină mai prețioase, suportul hârtiei pentru imprimare, manufacturată cu atenție pentru fiecare gen
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
maniera creion, maniera verniului moale) Tiparul adânc reprezintă totalitatea procedeelor de tipar cu forme a căror suprafață activă este adâncită față de suprafața lor neutră (Fig. 1), elementele imprimabile fiind dispuse într-un plan inferior față de cele neimprimabile. În timpul încerneluirii, culoarea tipografică acoperă ambele suprafețe. Pentru ca imprimarea să poată avea loc, cerneala de pe porțiunile neutre, înalte, este îndepărtată cu o racletă sau cu un tampon din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a pielii este redată prin linii și puncte care urmăresc ductul formei până în cele mai mici detalii. Astfel, putem vedea cu ușurință firul de păr sau reliefurile tegumentului. Gravura în dăltiță este tehnica ce a suplinit cel mai bine clișeul tipografic, fiind des folosită în reproduceri ale picturilor sau în ilustrații evocatoare și documentare. Același tip de redare a materialității a fost rezolvat mai târziu prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn în cap. Fig. 43. Jan Saenredam după Hendrik Goltzius. „Pallas
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pot realiza semne cu tuș și cretă, mimând desenul în pensulă, peniță și laviu sau cărbune, dar se pot insera și imagini fotografice, cu numeroase posibilități de nunțare a semitonurilor materialității, posibilitățile de figurare devin practic nelimitate. Degrevată de servituțiile tipografice, tehnica litografiei a cunoscut o relansare ca gen artistic în sine, după apariția tehnicii offset de tipar. Tocmai datorită posibilitățior nelimitate, menționate mai sus, offset ul, ca gen de tipar, a devenit în ultimele decenii ale secolului XX, atotstăpânitor. Litografia
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sunt asemănătoare cu cele realizate prin picăturile de tuș pe hârtie sau prin tehnica aquatinta de mână (Fig. 20) (atunci când colofoniul se depune neregulat cu un borcan, tip solniță). Densitatea lor creează iluzia valorilor din rasterul neregulat folosit la clișeele tipografice. Structura materială a punctului este mai apropiată de cea a unei mici pete din tehnica laviului. Pigmentul care se află la originea oricărei materii cromatice, în acest caz al tușului, creează structuri punctiforme mai mult sau mai puțin dense, în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
se aseamănă din punct de vedere al efectelor grafice rezultate cu maniera crachis. Noutatea este că, de această dată, picăturile de tuș litografic sunt pulverizate egal cu ajutorul unui compresor de aer. Rezultatul obținut poate fi comparat cu un raster fin tipografic. Ca și la crachis, forma poate fi figurată pulverizând pe piatră direct sau prin șabloane. De regulă, aceste maniere se folosesc împreună cu creionul sau tușul litografic, pentru a mări gama texturilor grafice ale imaginii. Procedeu prin care suprafața pietrei litografice
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tiparului, va căpăta rosturi suplimentare proprii, subliniind materialitatea unei forme și prin atributul culoare. În litografie, pata colorată este consistentă, arareori descompusă în puncte mici, pe când în reproducerea offset litografică ea este rezultatul unui amestec optic, bazat pe principiile rasterului tipografic, în așa-numita tetracromie. Practic, din amestecul nuanțat al celor patru culori fundamentale: galben, roșu, albastru și negru, se pot realiza și alte culori, precum și tonuri intermediare. Așa de pildă, suprapunerea de roșu și galben produce oranj, roșu peste albastru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]