5,799 matches
-
unui rabin din Transilvania, ”mitnaghed”, oponent al hasidismului. La începutul anilor 40 (anul apariției nu este cunoscut cu exactitate, desigur apariția precede deportarea evreilor din nordul Transilvaniei), la Satu-Mare au fost tipărite două ediții al Hagadei de Pesach, tot la tipografia M. L. Hirsch. Prima, intitulată ”Sefer Gheulath Olam” (=Cartea salvării lumii), este însoțită de un comentariu al rabinului Haim Yosef David Azulay. Cea de a doua este însoțită de zicale și pilde ale renumitului Rabi Israel Bal Șem Tov, întemeietorul
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
doua este însoțită de zicale și pilde ale renumitului Rabi Israel Bal Șem Tov, întemeietorul hasidismului și de alți ”țadikim”, fiind pregătită pentru tipar de ”elevii lui Rabi Israel”. Ultimele două ediții tipărite la Satu-Mare, în anul 1942, la aceeași tipografie sunt: o ediție simplă, incluzând numai textul Hagadei, în zece file (=20 de pagini), o hartă și ilustrații - precum și o ediție însoțită de un comentariu al rabinului Yacov Yechezkiel Grunwald (1882-1921). Desigur, grupurile hasidice foloseau numai textele cu comentarii ale
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
rabinului Yacov Yechezkiel Grunwald (1882-1921). Desigur, grupurile hasidice foloseau numai textele cu comentarii ale admorilor hasidici respectivi; grupurile oponente hasidismului foloseau ediții cu comentarii rabinice non-hasidice, iar grupurile raționaliste foloseau textul necomentat, simplu, ilustrat, sioniștii dându-i interpretări naționale. În privința tipografiei, ea tipărea pentru toți. Sfârșitul a fost odată cu deportarea evreilor din Transilvania de nord la Auschwitz. Alte două orașe din Transilvania în care au existat tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
iar grupurile raționaliste foloseau textul necomentat, simplu, ilustrat, sioniștii dându-i interpretări naționale. În privința tipografiei, ea tipărea pentru toți. Sfârșitul a fost odată cu deportarea evreilor din Transilvania de nord la Auschwitz. Alte două orașe din Transilvania în care au existat tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică sunt Cluj și Oradea. La Cluj au fost tipărite câteva ediții ale Hagadei de Pesach însoțite de ilustrații. În anul 1922 (menționat pe copertă), la tipografia
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
tipografii ebraice la care au fost tipărite ediții ale Hagadei de Pesach în perioada interbelică sunt Cluj și Oradea. La Cluj au fost tipărite câteva ediții ale Hagadei de Pesach însoțite de ilustrații. În anul 1922 (menționat pe copertă), la tipografia Koifman din oraș a fost tipărită o Hagada de Pesach în limba ebraică, ”cu litere mari și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia Braun” din Cluj (anterior numele orașului fusese scris în limba idiș, ”Kloyzenburg”; de data aceasta el apare în limba română). Ediția este însoțită de desenele ilustratorului Șlomo Yedidia
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Sefirath HaOmer” (=Numărătoarea Omerului, care începe în cea de a doua seară de Pesach și durează până în ajun de Șavuoth, Ziua Primirii Thorei), precum și de explicații ale rabinului Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Șavuoth, Ziua Primirii Thorei), precum și de explicații ale rabinului Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă ediție include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de o traducere nesemnată în limba maghiară. Tot la aceeași tipografie au fost publicate două ediții ale Hagadei de Pesach cu traducere în limba română, în anii 1938 și
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de o traducere nesemnată în limba maghiară. Tot la aceeași tipografie au fost publicate două ediții ale Hagadei de Pesach cu traducere în limba română, în anii 1938 și 1939. De fapt, este aceeași ediție, republicată și în anul următor: probabil că prima ediție se epuizase repede. Titlul în original în
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
lui Israel din Egipt, pentru uzul primelor două seri ale Pesah-ului”. Traducerea nu este semnată. Ambele ediții au câte 64 pagini și sunt ilustrate. Prima ediție a fost difuzată de ”Librăria A. Schaechter”. Cea de a doua ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații și povestiri în limba idiș a
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
lui în românește și unele explicații ale unor cuvinte neclare, în loc de comentariu explicativ. Autorul traducerii a vrut să difuzeze cartea atât în comunitatea așkenază (majoritară în România), cât și în cea sefardă, de care aparținea. Ediția a fost publicată la tipografia Goebl din București în 31 pagini. Altă ediție însoțită de traducere românească a Hagadei de Pesach a apărut la Piatra Neamț, la tipografia Record, în anul 1937. Traducătorul, care a scris și introducerea în limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
comunitatea așkenază (majoritară în România), cât și în cea sefardă, de care aparținea. Ediția a fost publicată la tipografia Goebl din București în 31 pagini. Altă ediție însoțită de traducere românească a Hagadei de Pesach a apărut la Piatra Neamț, la tipografia Record, în anul 1937. Traducătorul, care a scris și introducerea în limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in româna originală, este: ”Hagada șel Pesach: orânduirea citaniilor liturgice și explicațiile preceptelor ceremoniale ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
recunoscut (??) și recompesat (???) de regimul nostru, în loc să-și vadă de treabă, face propagandă fascistă, legionară!” Acuzatul rămâne tot mai năuc, dar i se azvârle sub ochi teribila „dovadă”, în care recunoaște corectura ciclului Frumoasa morăriță, așa cum o trimise deunăzi la tipografie. Politrucul dă paginile și, ajungând la liedul In grun will ich mich kleiden („Aș vrea să mă înveșmântez în verde”), izbucnește cu indignare: „Ce înseamnă asta?! Îți dai seama, tovarășe Piso? Răsuflând pe jumătate ușurat, tenorul se apucă să-i
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
perioada interbelică, Bunescu s-a afirmat pe plan profesional, înregistrând succese remarcabile. Pe lângă faptul că a ajuns proprietarul unei fabrici, a intrat și în structurile statului și a ocupat mai multe funcții importante: Director la „Monitorul Oficial” și la patru tipografii guvernamentale,membru în Consiliul director al mai multor instituții guvernamentale printre care și la Serviciile Române de Poștă, Telegraf și Telefon. Ajunge chiar secretar - asistent în Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor. În 1940 este silit să demisioneze din toate
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
Conștiincios și muncitor peste măsură, de multe ori Eminescu ducea singur greutățile gazetei. Câte nopți petrecute cu condeiul în mână! Ș-a doua zi, palid, nepieptănat, plin de cerneală pe degete, c-un teanc mare de foi scrise, intra în tipografie, unde rânduia materia, redacta informații, făcea corecturi, și numai seara, când gazeta începea să se vânture la roată, atunci își aducea el aminte că e trudit și n-a mâncat nimic în ziua aceea.” Poetul dorea să aibă câteva zile
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
scontat însă de autor a fost invers, întrucât lucrarea a trezit și mai mult interesul pentru marele poet, sporind notorietatea acestuia. O a treia carte publicată tot la finele secolului al XIX-lea - Eminescu, poet, filosof pesimist si economist (Bucuresci, Tipografia Gazetei săteanului, 1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
cine trebuie, credința o poți avea în orice ca să ajungi la efectul mobilizator de act uman al sentimentelor, dar triumful ei îl realizezi atunci când reprezintă Adevărul. Pentru un asemenea adevăr militează cartea mea. Este de înțeles faptul că, luând din tipografie primele exemplare ale acestei cărți. Am urcat cu ele Dealul Patriarhiei și scările Palatului Patriarhal spre a le depune dinaintea harismaticului duhovnic care nu numai că mi-a însoțit cercetarea adăugându-i generos amănuntele cunoștințelor sale, dar era și întâistătătorul
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
înconjură în Consiliul eparhial de oameni ai vechiului regim, că duce prea multă activitate misionară bătând satele și organizând slujbe foarte dese pentru enoriașii acestora, că are o activitate publicistică necorespunzătoare cu propaganda vremii și scoate tipăriturile proprii într-o tipografie pe care a cumpărat-o special ca să-și editeze revista, cărțile de cult, scrisorile pastorale, studiile și predicile unor preoți dintre cărturarii vechi, fără cenzura oficială care se practică în tipografiile obișnuite, că este foarte implicat în întrunirile bisericești cărora
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
cu propaganda vremii și scoate tipăriturile proprii într-o tipografie pe care a cumpărat-o special ca să-și editeze revista, cărțile de cult, scrisorile pastorale, studiile și predicile unor preoți dintre cărturarii vechi, fără cenzura oficială care se practică în tipografiile obișnuite, că este foarte implicat în întrunirile bisericești cărora nu le lasă, ca în alte eparhii, rolul de a sluji reformele guvernamentale și că, dimpotrivă, scoțându-se religia din școli, el a făcut adunări în fiecare protoierie insistând pentru alcătuirea
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București. Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București. Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum, Chișinău. Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București. Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg., un scurt CV și adresa la care vor fi expediate volumele . 5-Autorii confirmați vor participa financiar la cheltuielile tipografice cu suma de 100 de lei și vor primi gâtuit câte 2 exemplare. Tipografia va trimite cărțiile pe adresele din România (incusiv pentru scriitorii din diaspora - prin curieratul rapid, c-val transportului urmând a fi achitată de scriitori la primirea coletului) 6-Dupa înscriere,scriitorii sunt rugați să trimită o copie după factura poștală (sau
STARPRESS 2015 de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354371_a_355700]