2,672 matches
-
17.1. INTRODUCERE, EPIDEMIOLOGIE, CLASIFICARE Oncologia (din grecește, onkos tumoră și logos studiu ) studiază afecțiunile neoplazice. Neoplazia este o neoformație tisulară rezultând din proliferarea exagerată a elementelor celulare ale unui țesut organizat având tendința de a crește exagerat, cu influență asupra țesuturilor din jur. Acest țesut cu structură mai mult sau mai puțin asemănătoare cu a țesutului de origine scapă legilor
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când sunt negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când sunt negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau totală a tumorii, oferă posibilitatea identificării tuturor caracteristicilor tumorale. Biopsia
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ai respirației cum sunt capacitatea vitală, VEMS, apneea pulmonară, scad în timpul antrenamentului și ceva mai mult pe parcursul jocului oficial de fotbal. Astfel capacitatea vitală scade cu 100-500 ml, VEMS-ul cu 5-10%, apneea voluntară cu 515 secunde. Parametri respirației interne (tisulare) sunt crescuți în timpul antrenamentelor și jocurilor de fotbal. În eforturile de antrenament specifice, pe baza determinării consumului de oxigen s-a demonstrat o creștere importantă a ventilației pulmonare, respirației tisulare și metabolismului energetic. Consumul energic total a fost evaluat la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
cu 5-10%, apneea voluntară cu 515 secunde. Parametri respirației interne (tisulare) sunt crescuți în timpul antrenamentelor și jocurilor de fotbal. În eforturile de antrenament specifice, pe baza determinării consumului de oxigen s-a demonstrat o creștere importantă a ventilației pulmonare, respirației tisulare și metabolismului energetic. Consumul energic total a fost evaluat la 850-1500 Kcal în timpul celor două ore de antrenament, revenind în medie 2,4 Kcal la un șut, 1,7 Kcal la pasa primită și expediată și 7,4 Kcal la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ventilației pulmonare în sensul creșterii (până la un debit respirator de peste 70 l/min) sau scăderi până la apnee în funcție de execuțiile tehnico tactice. Datoria de oxigen contractată în fazele de efort anaerobe se lichidează parțial în timpul meciului, în momentele de răgaz. Respirația tisulară este intensificată pe tot parcursul antrenamentului sau jocului, ceea ce printr-un efect cumulativ produce restructurări morfo-funcționale deosebit de favorabile, apropiind capacitatea de efort aerob a fotbaliștilor de cea a atleților fondiști. Nu există însă un paralelism linear între valorile spiro ergometrice
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
în urgență. Astfel astăzi a devenit posibil în marile centre specializate să se salveze cazuri cu suprafețe întinse de arsură (peste 90%) ceea ce în condițiile unui spital obișnuit ar fi imposibil . 15.2. ETIOLOGIE În funcție de factorii care determină apariția leziunilor tisulare se descriu trei categorii de arsuri: A. Termice, B. Chimice, C. Electrice. Factorii agravanți ai leziunilor de arsură sunt reprezentați de: starea generală anterioară arsurii, antecedențele patologice, vârsta, nivelul social, persoanele din clasele sociale defavorizate fiind cel mai des afectate
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
o frecvență de 90% din totalul acestora. Căldură este nociva pentru organismul uman , ca și pentru toate țesuturile vii atunci când atinge valoarea de 46°C.Totuși, chiar și la valori termice mai scăzute (sub 44°C) se pot produce leziuni tisulare dacă durată de expunere este mare. Amploarea leziunii este dependentă de tipul agentului cauzal și de timpul de acțiune. Majoritatea factorilor etiologici în arsuri, sunt agenți termici ce pot descarcă în țesuturi acea doză de energie lezantă capabilă să inducă
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
dependentă de inerția termică a materialului (conductivitatea termică, densitatea, căldura specifică) ea fiind mai mică pentru materialele neconducătoare de căldură și mare pentru metale. Rezultatul acțiunii energiei termice asupra țesuturilor este în primul rând degradarea proteica, respectiv enzimatica. Amploarea leziunilor tisulare sunt specifice pentru diferitele nivele termice care depășesc 46°C în funcție de timpul de contact. Cand durată de expunere este mare chiar la temperaturi mai mici de 46°C (sub 44 °C) pot apărea leziuni termice. În intervalul 44° 51°C
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
rata distrugerilor celulare se dublează cu fiecare grad de ascensiune termică. La 56°C coagulează proteinele enzimatice. Leziunile care apar până la 60°C pot fi reversibile dacă timpul de contact este scurt. La 70°C și peste acest prag, distrugerile tisulare se produc instantaneu și rămân ireversibile. Urmărind cascadă degradărilor tisulare induse de energia termică în țesuturile vii în funcție de nivelul temperaturii agentului cauzal, momentele cele mai importante sunt: 46° C degradarea enzimatica; 56°C coagularea proteinelor; la peste 100°C necroze
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
termică. La 56°C coagulează proteinele enzimatice. Leziunile care apar până la 60°C pot fi reversibile dacă timpul de contact este scurt. La 70°C și peste acest prag, distrugerile tisulare se produc instantaneu și rămân ireversibile. Urmărind cascadă degradărilor tisulare induse de energia termică în țesuturile vii în funcție de nivelul temperaturii agentului cauzal, momentele cele mai importante sunt: 46° C degradarea enzimatica; 56°C coagularea proteinelor; la peste 100°C necroze de coagulare (țesuturi cu aspect „fiert”); 300°C caramelizarea glucidelor
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
capilar. Catecolaminele sunt antagoniste ale histaminei și serotoninei, cu rol vasoconstrictor, eliberate la nivelul terminațiilor nervoase adrenergice în primele 20-30 min după agresiune. Compușii adenilici rezultați din metabolizarea compușilor nucleici stimulează eliberarea histaminei. Enzimele lizozomale determina creștera permeabilității vasculare, leziuni tisulare și chemotaxie. Majoritatea enzimelor lizozomale devin active la pH acid. Mastocitele și macrofagele conțin hidrolaze acide, elastaze, colagenaze și un factor activator al plasminogenului. Granulocitele dispun de două tipuri de granulații cu enzyme: cele specifice conțin lactoferină, lizozim, fasfataza alcalina
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
modificări morfo-funcționale importante la nivelul microcirculației, cu creșterea permeabilității pentru proteine, conducând la pierderea de lichide și proteine intravasculare. Deplasarea proteinelor și lichidelor prin membrana endoteliala este dictată de echilibrul presiunilor osmolare și hidrostatice. La nivelul leziunii de arsură modificările tisulare locale sunt dominate de creșterea progresivă a edemului prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare a acțiunii vasoactive a mediatorilor chimici (histamina, serotonină, radicali de oxigen, kinine și prostaglandine). Ca rezultat al alterării permeabilității vasculare și a
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
acțiunii vasoactive a mediatorilor chimici (histamina, serotonină, radicali de oxigen, kinine și prostaglandine). Ca rezultat al alterării permeabilității vasculare și a interstițiului în zona arsă se produce o infuzie lichidiana și de proteine, cu o aparentă creștere a presiunii osmotice tisulare. Creștera presiunii osmotice explică modificărilor rapide de echilibru hidric și proteic din țesuturile afectate. Se notează o creștere a sodiului la nivelul țesutului ars, cu 10 15 mEq/l mai mult decât în plasma și cu tendința de accentuare a
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
tendința de accentuare a acestei diferențe. Aceasta ar putea explica dezechilibrul inițial al presiunii osmotice asociat cu pierderea de sodiu care trebuie rapid corectata. Edemul crește timp de circa 36 de ore de la traumatism datorită efectului hidrostatic crescut al presiunii tisulare, în primele ore existând o dinamică ridicată a lichidelor și proteinelor. Fiziopatologia edemului postcombustional nu este încă pe deplin elucidata. S-a observat o creștere a fluxului sangvin în microcirculație atât în țesuturile arse cât și în cele nearse. La
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
prin acțiunea sistemică a unor mediatori eliberați local fie prin mecanisme încă necunoscute. În țesuturile nearse, edemul apare mai târziu decât în cele arse datorită hipoproteinemiei care atinge valoarea maximă la 8-12 ore după accident. Edemul postcombustional determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial. În cazul leziunilor cu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
condițiile în care modificările se produc cu rapiditate în primele 8 ore. Alterarea membranei celulare în condițiile șocului postcombustional, conduce la mobilizarea apei și sodiului din spațiul extracelular spre cel intracelular, proces minimalizat prin reluarea cât mai precoce a perfuziei tisulare. Reacția generală este direct proporțională cu amploarea lezunii locale. Arsura determina o pierdere a integrității capilare și o extravazare a fluidelor plasmatice în spațiul interstițial. Imediat dupa agresiunea termică prin mecanisme neuroendocrine se declanșează reacții de adaptare progresivă, în scopul
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
agresiunea termică prin mecanisme neuroendocrine se declanșează reacții de adaptare progresivă, în scopul menținerii homeostaziei organismului. Cand fenomenele compensatorii se epuizează echilibrul funcțional al întregului organism se dereglează. Modificările suferite de echiliobrul hemodinamic se traduc prin scăderea aportului de oxigen tisular, instabilitate cardio-vasculară, scăderea volumului plasmatic care sunt maxime în primele 4 6 ore și diminuează substanțial către 1824 de ore. Toate aceste manifestări sunt legate de amploarea arsurii. Ejecția cardiacă este inițial diminuată, datorită hipovolemiei dar compensata rapid prin creșterea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Acestea determina scăderea debitului cardiac, creșterea rezistenței periferice și a vâscozității sangvine cu hemoconcentrație (crește hematocritul); reducerea fluxului renal, vasoconstricția vaselor splahnice că mecanisme de adaptare la hipovolemie. Edemul postcombustional este considerat astăzi complicația majoră a arsurilor: determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin; agravează ischemia prin creșterea presiunii intratisulare și staza; favorizează infecția în țesuturile deja compromise de arsură; edemul toracic poate crea dificultăți respiratorii până la insuficientă pulmonară. Rata de creștere și volumul edemului depind de profunzimea leziunilor de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
mecanică); anemie (citotoxica, hemolitica și mielotoxică) cu hemoconcentrație; creșterea Hb libere în urmă hemolizei; pierderea hematiilor prin:hemoliza, microtromboze și la nivelul suprafeței arse; hipoxia arsului este: hipoxică, respiratorie, de transport (de staza), anemica și histotoxica (edem + toxine + acidoza = schimburi tisulare dificile). Tulburări de coagulare: tendința la hipercoagulabilitate instalată la 24 h de la accidental combustional; frecvență crescută a tromboflebitei și emboliilor. Tulburări renale: scade filtratul glomerular și consecutiv debitul urinar; diureza orara trebuie menținută la 50 ml/oră la adult 100
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
h de la accidental combustional; frecvență crescută a tromboflebitei și emboliilor. Tulburări renale: scade filtratul glomerular și consecutiv debitul urinar; diureza orara trebuie menținută la 50 ml/oră la adult 100 ml/oră la copil; urină va reflecta o corectă perfuzie tisulara numai dacă ea nu este rezultatul încărcării oncotice (dextran, manitol etc.) și dacă nu este glicozurică; urini hiperconcentrate în primele zile la arșii mari prin creșterea secreției de ADH; hemoglobinurie prin hemoliza (termică directă, toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); precipitate
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
utili pentru evaluarea unei perfuzari corecte sunt: diureza orara (peste 50 ml/oră la adult și respectiv 100 ml/oră la copil ; urină trebuie să fie nonglicozurică și să nu fie rezultatul unei încărcări osmotice pentru a reflecta corect perfuzia tisulara), hematocritul (Ht = 40 60), presiunea venoscentală, puls, TA, dar și semnele clinice ale deshidratării (aspectul mucoasei linguale, persistentă pliului cutanat etc.); echilibrul acidobazic: acidoza metabolica persistentă indică o perfuzie inadecvată și necesită creșterea volumului de fluide administrate (o excepție este
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
poate duce la retenție hidrica. Natriuria normală este 50 125 mEq/l/zi.; când coboară sub 20 mEq/l indică mai curând un deficit plasmatic și o hipovolemie importantă și mai puțin lipsa de sare. Hiperkaliemia poate apare datorită distructiilor tisulare și hematice. Hipokalemia este cea mai comună complicație și este atribuită creșterii pierderilor urinare de K+. Topice că Sulfamylon (mafenid acetat) sau nitrat de Ag pot accentua pierderile de K+. La pacientul în vârstă trebuie să ținem cont de rezervele
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]